Gândacul Khapra (Trogoderma granarium) un pericol pentru țara noastră?

Multe studii efectuate au scos în evidență faptul că fenomenul de încălzire globală favorizează majoritatea speciilor de insecte dăunătoare pentru agricultură.

Creșterea temperaturilor poate avea drept consecință extinderea arealului acestora spre latitudini mai nordice, precum și la înălțimi mai mari decât unde se întâlneau de obicei.

De asemenea, o dată cu creșterea temperaturilor, insectele pot să aibă mai multe generații într-un an, decât aveau până în prezent, iar populațiile acestora pot să crească.

Gândacul Khapra (Trogoderma granarium) este considerată printre cele mai periculoase 100 specii de insecte invazive din lumea întreagă!

De ce este așa periculoasă această specie? În primul rând că este un gândac aproape perfect, foarte adaptat condițiilor de mediu vitrege. Insectele pot supraviețui fără să se hrănească o perioadă îndelungată de timp.

Gândacii pot supraviețui în semințele depozitate, la o umiditate scăzută a acestora (chiar 2%)! Datorită acestui fapt, prin intermediul transporturilor navale sau rutiere, pot să pătrundă în noi areale. De asemenea gândacii acestei specii sunt rezistenți la multe insecticide sau fumiganți.

Din fericire nu se găsește în țara noastră, fiind un dăunător de depozit specific țărilor din zonele calde și uscate. Conform datelor din literatura de specialitate, gândacul Khapra se găsește în zonele unde există cel puțin patru luni cu temperatura medie mai mare de 20°C și umiditate relativă a aerului scăzută (RH < 50%).

În sudul României, doar în cele trei luni de vară, temperatura medie a aerului este mai mare de 20°C, deși în ultimul timp, luna septembrie a fost destul de caldă, în unii ani, temperatura medie din această lună apropiindu-se de 20°C.

De asemenea avem (încă) iarnă, specifică climatului temperat-continental, fapt ce nu este pe placul acestui dăunător de depozit. Numai că, pe termen mediu și lung, diferite modele matematice au ajuns la același numitor comun și anume că temperaturile în România vor crește și mai mult ca urmare a încălzirii globale.

 Deja resimțim creșterea temperaturilor, atât pe timpul sezonului cald dar și în timpul toamnei sau al iernii. De exemplu, în acest an, temperatura medie înregistrată în luna ianuarie a fost foarte aproape de cea medie, din luna martie.

În unele zile, în sudul țării, temperatura maximă a depășit 20°C, la multe stații meteorologice, depășindu-se recordurile pentru cea mai mare temperatură din această lună. Revenind la dăunătorul nostru de depozit, ce înseamnă creșterea temperaturilor în țara noastră, pe termen mediu și lung?

Posibile cale liberă spre depozitele noastre pentru specii invazive, inclusiv Trogoderma granarium.

În zonele calde insectele sunt active tot anul.

În funcție de temperatură, durata de dezvoltare a unei generații este cuprinsă între 26 și 220 de zile. Interesant este faptul că femela nu se hrănește după apariție iar masculii se hrănesc foarte puțin.

Temperatura optimă de dezvoltare pentru această specie este de 35°C. Dacă temperatura ajunge la 25°C, larvele la început se aglomerează, apoi pot intra într-o diapauză facultativă, dacă condițiile de mediu sunt nefavorabile (temperaturi scăzute sau umiditate relativă a aerului mai ridicată de 50%). Și mai interesant este faptul că larvele aflate în diapauză, pot supraviețui până la o temperatură de -8°C.

De obicei larvele aflate în ultimele două stadii de dezvoltare pot intra în diapauză facultativă. Important este faptul că această diapauză poate să dureze și trei ani.

Din cauza acestei adaptări, gândacul Khapra este foarte periculos pentru produsele depozitate de pe tot globul.

Insectele pot călători accidental, cu transporturile maritime, în toate colțurile globului. Cercetătorii au descoperit că larvele care au fost în diapauză facultativă sunt mai rezistente la insecticide și fumiganți decât cele care nu au intrat în diapauză.

Marele noroc al nostru este că insectele acestei specii nu se pot adapta în zone cu climat temperat (deocamdată), dar așa cum am văzut pot supraviețui, în diapauză facultativă și la temperaturi mai mici de 0°C.

Dezvoltarea larvelor poate avea loc la o umiditate scăzută a aerului, de numai 2%. În schimb o umiditate relativă a aerului mai mare de 50% poate să fie un alt factor limitativ pentru această specie. Un alt noroc al nostru este faptul că adulții nu zboară (deși au aripi relativ dezvoltate).

Aceștia se deplasează prin mers. Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă gândacii puteau zbura câțiva kilometri pe zi?

Este una dintre cele mai periculoase specii dăunătoare de depozit din lume, în special în zonele calde și uscate. În ultimii ani, gândacii au fost identificați și în zone cu climat temperat mediteraneean (din estul Mediteranei).

Având în vedere că adulții se hrănesc foarte puțin sau deloc, cele mai periculoase sunt larvele. Acestea se hrănesc cu diferite semințe de cereale (grâu, orez, porumb, mei) și oleaginoase depozitate. Dar se pot hrăni și cu lapte praf, ciocolată, ceai, etc.

În total larvele se pot hrăni cu peste 100 de produse depozitate, de la cereale la produse de origine animală.

Dacă temperatura este mai mare de 30°C, câteva femele pot da naștere la mii de urmași în 65 de zile. Insectele se observă la suprafața produselor depozitate.

Pagubele pot ajunge și la 70% din produsele depozitate. În zonele sărace de pe glob aceste insecte pot compromite cerealele depozitate și pot cauza foamete. Trogoderma granarium este considerat un organism de carantină, fiind pe lista A2 a EPPO (European and Mediterranean Plant Protection Organization

Trăgând linie, avem o specie de insecte foarte periculoasă pentru produsele depozitate, adaptată pentru zonele calde și uscate, cu capacitate mare de înmulțire, care poate supraviețui până la trei ani, în diapauză, dacă condițiile de mediu sunt nefavorabile, la care se adaugă rezistența la multe insecticide și fumiganți.

Este motivul pentru care trebuie să fim atenți să nu pătrundă accidental și la noi, mai ales că, pas cu pas, încălzirea globală se resimte și la noi în țară. Iar dacă gândacul a ajuns în unele zone din Turcia trebuie să fim și mai mult în gardă.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea