Sistemul a început să fie recomandat în România în ultimii ani, dar practica este cunoscută de zeci de ani, adevărații creatori ai tehnologiei no-tillage fiind americanii. Aceștia au vrut să protejeze solul împotriva eroziunii eoliene, dar şi împotriva eroziunii produse de apă. Asta, desigur, în funcție de zonarea culturilor. În țara noastră sunt puțini fermieri care au decis să producă în acest sistem. Unul dintre ei este Ștefan Năstase din comuna Stănița, județul Neamț.

Agricultorul

Omul sfințește locul. Datorită oamenilor care iubesc pământul și care au păstrat această știință a producerii de hrană la rang de mare cinste, mai avem încă bazine legumicole importante. În octombrie, pe câmpurile din comuna Lungulețu din județul Dâmbovița, recoltatul producției de varză era în toi. Sătenii, agricultori renumiți pentru hărnicia lor, își împărțiseră reponsabilitățile. Unii erau în câmp, la recoltat, în vreme ce alții erau în piața de gros de la Lungulețu. Ștefania Rădoi provine

Viitorul nu se construiește așteptând, el se construiește lucrând zi de zi... Iar munca în agricultură nu este deloc ușoară, dacă ne gândim că oamenii trebuie să iasă în câmp sau să îngrijească animalele, chiar dacă sunt 40 de grade sau -25. Evoluția tehnologică își spune însă cuvântul și în acest sector, iar tehnologizarea ușurează munca angajaților. Sunt și voci care spun că tinerii ar trebui să aleagă să profeseze în acest sector, care nu va intra niciodată într-un con de umbră, ci, din

Mia-Elena Gheorghiu a absolvit Facultatea de Agricultură, specializarea Inginerie economică în agricultură, promoția 2015-2019, apoi a continuat studiile de masterat la aceeași facultate, domeniul Inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală, cu specializarea Administrarea afacerilor agricole. Tânăra inginer agronom lucrează împreună cu părinții 600 ha, în comuna Dumești, județul Iași, și spune că agricultura este o meserie de viitor. Ceea ce a învățat teoretic în facultate