Criza energetică poate declanșa o criză financiară globală

- Cheltuielile pentru combustibili fosili au scăzut din 2014, atingând un nivel minim abia anul trecut.
- Acțiunea guvernelor și a acționarilor activiști de a promova așa-numitele alternative de „energie verde“ prin edicte, subvenții fiscale și bariere de reglementare a descurajat investițiile din sectorul upstream în petrol și gaze.
- Două dintre lucrurile care au precipitat criza financiară din 2008 au fost o bulă de active cu efect de levier în imobiliare și un super-ciclu al mărfurilor în curs de maturizare.
Profilul actual de lichiditate și investițiile reduse de capital în surse upstream pentru noi livrări de petrol se potrivesc cu scenariul similar al crizei financiare din 2008-2009, potrivit unei analize oilprice.com, preluată de financialintelligence.ro. În ultima vreme, și parțial ca urmare a pandemiei globale, infuzii uriașe de numerar au fost pompate pe piață pentru a atinge o serie de obiective. Mărfurile au început să aibă o creștere extremă a prețurilor anul trecut, ca urmare a acestei infuzii de numerar și a cererii reduse din faza de oprire a activității în pandemie. Ca urmare, nu numai că există paralele puternice cu 2008, dar condițiile actuale sunt și mai exagerate pe măsură ce ne apropiem de 2022, pe fondul intervenției guvernamentale și financiare continue pe piețe. Oilprice.com examinează câteva dintre cauzele cheie ale crizei financiare din 2008 și le compară cu datele relevante din ziua de azi. Leagă, apoi, acest lucru de datele actuale privind livrările și producția de petrol, pentru a demonstra probabilitatea unei crize financiare globale grave.
Lipsa investițiilor de capital în aprovizionarea cu petrol
Dacă citiți știrile, veți deveni conștienți că lucrurile stau diferit pe frontul energetic global, surprinzător de diferit față de acum un an. Este vorba despre viteza cu care piața a trecut de la presupunerea că petrolul va fi abundent și la prețuri scăzute în viitor la exact opusul. A existat chiar și un slogan pentru a descrie acest scenariu, folosit recent, în martie 2020 – „Redus pentru mai mult timp“. Potrivit analizei oilprice.com, cheltuielile pentru combustibili fosili au scăzut precipitat din 2014, atingând un nivel minim abia anul trecut. Estimările variază între 600 de miliarde de dolari și 1 trilion de dolari capital pierdut din cauza extracției de petrol și gaze din 2014.
Două motive principale au fost cauza acestei restrângeri de capital. Primul este reprezentat de prețurile cu mult sub o rată acceptabilă de rentabilitate pentru companiile petroliere pentru o mare parte din această perioadă. „Redus pentru mai mult timp“ a avut un impact financiar enorm asupra bilanțurilor producătorilor de petrol, iar companiile petroliere au făcut exact același lucru atunci când prețurile petrolului erau în scădere. Au încetat să cheltuiască tocmai pe petrol și gaze. Chiar și acum, cu prețuri care sunt mult mai mari, companiile petroliere aleg să-şi plătească datoriile, să-și răscumpere acțiunile și să crească dividende, în loc să-și majoreze bugetele de capital.
Al doilea efect de scădere a investițiilor globale în combustibili fosili a fost acțiunea guvernelor și a acționarilor activiști de a promova așa-numitele alternative de „energie verde“ prin decrete, subvenții fiscale și bariere de reglementare. În urma Acordurilor de la Paris, semnatarii au acționat rapid pentru a recompensa investițiile în aceste surse alternative de energie, în principal eoliană, solară și biomasă. Au făcut acest lucru în ciuda faptului că multe dintre aceste tehnologii alternative sunt încă în evoluție și au lipsă infrastructura de sprijin. Pe scurt, au „sărit“ în piscină și apoi au verificat dacă există apă.
Mutări de fonduri…
Companii internaționale precum Shell și BP fac unele investiții, dar mută capitalul către proiecte de energie regenerabilă într-un efort de a reduce amprenta de carbon a operațiunilor lor. Într-un moment de înțelegere și luciditate, ca răspuns la un investitor activist care cere companiei să se desprindă de activele moștenite, CEO-ul Shell, Ben van Beurden, a spus: Nevoile clienților Shell și eforturile companiei de a se îndepărta de combustibilii fosili au fost mai bine deservite prin păstrarea gamei sale de active și afaceri. În special, el a spus că activele moștenite din petrol și gaze ale companiei sunt necesare pentru a-și finanța investițiile în energie cu emisii reduse de carbon.
Aceste companii își reduc, de asemenea, operațiunile bazate pe carbon, monetizând activele în sus și în aval. Shell, în special, a condus drumul cu vânzarea activelor lor Permian către ConocoPhillips, (NYSE:COP). BP are în vedere pași suplimentari, dar nu a făcut nicio mișcare mare în acest sens recent. Aceste acțiuni vor face ca portofoliile lor să devină mai puțin axate în carbon deoarece energiile alternative în care investesc acum vor intra în funcțiune la mijlocul deceniului. Totuși, vor fi la fel de profitabile? Au apărut deja îndoieli.
Nu trebuie să ne facem griji cu privire la viabilitatea financiară a acestor proiecte de energie verde, cel puțin pe termen scurt, deoarece există ample alocații guvernamentale pentru a plăti total sau parțial costurile acestora. Cert este că guvernele au pavat drumul pentru o tranziție la energie verde. Piața a decis deja această schimbare de capital în ceea ce privește aceste companii, licitându-și prețurile acțiunilor cu aproximativ jumătate de la începutul anului, comentează cei de la oilprice.
Problema pentru consumul mondial de energie este că petrolul rămâne un motor fundamental al securității energetice la nivel global, iar cererea merge înaintea prognozelor, cu cererea de peste 100 mm BOPD. Drept urmare, prețurile au crescut. Mult mai sus decât se previziona , iar asta ar putea fi problematic pentru stabilitatea sistemului financiar.
Vedem că cererea de petrol revine puternic, pe măsură ce ieșim din recesiunea globală cauzată de pandemie. Vine în cel mai rău moment posibil pentru volumele de stocare, atât pe plan intern, cât și internațional. În Statele Unite ale Americii, suntem aproape de partea de jos a mediilor pe 5 ani pentru această perioadă a anului. 425 mm bbl poate suna mult, dar la 21,5 mm BOPD de consum, este mai puțin de o aprovizionare pentru 20 de zile. Se observă că stocurile europene de petrol au ajuns la niveluri la fel de scăzute.
Aflux mare de lichidități la nivel mondial
Lichiditatea sau lipsa acesteia sunt elemente din care se fac crizele financiare. Dacă ne întoarcem la 2008 – ultima criză financiară care nu a fost legată de pandemie, un sistem financiar din ce în ce mai captiv a doborât piețele globale la pământ pe măsură ce a intrat într-o criză aproape mortală. Lichiditatea sub forma unei intervenții guvernamentale masive a redresat corabia și până la începutul lui 2009 semnele de redresare au apărut pe piață.
Două dintre lucrurile care au precipitat criza financiară din 2008 au fost o bulă de active cu efect de levier în imobiliare și un super-ciclu de mărfuri în curs de maturizare. Creșterea prețurilor mărfurilor determinată de boom-ul economic chinez a dus la atingerea maximă a prețului petrolului la aproape 150 de dolari pe barili în 2008. Acest boom a continuat până la jumătatea anului 2014, petrolul recăpătând 110 dolari pe baril înainte de a ceda dorinței OPEC de a relua cota de piață de la producătorii de șist din SUA și o creștere mai scăzută pe piața chineză. Petrolul a revenit din belșug pe măsură ce OPEC a deschis robinetele, iar prețurile au rămas scăzute în următorii 6 ani. Aceasta este o diferență esențială față de 2008, care va tinde să se extindă și să exacerbeze o scădere dacă va avea loc. Petrolul nu este din belșug iar prețurile cresc.
Asistăm acum la o bulă de prețuri a activelor la o scară nemaivăzută până acum. În decurs de un an și jumătate, masa monetară a crescut de la 4,5 trilioane de dolari la aproape 20 de trilioane de dolari și va mai creşte. Planul de infrastructură recent adoptat în SUA va aduce încă două trilioane de cheltuieli directe și auxiliare. Planul Build Back Better care așteaptă să fie aprobat va adăuga încă 2 până la 3,5 trilioane de dolari la bilanțul Fed.
În ultimii 5 ani, media preţurilor caselor în SUA a crescut cu 68%, o mare parte din acest venit de la începutul anului. Oricine poate recunoaște dezastrul sau noua bulă din acest număr…
Potrivit Fed, gospodăria medie nu își poate permite o casă de 270.000 USD. Un cumpărător de nivel mediu, cu un avans de 25.000 USD, se va califica doar pentru o casă de 231.000 USD.
Pe scurt, situația actuală are paralele apropiate cu criza financiară din 2008. Considerăm că situația actuală poate avea consecințe și mai profunde întrucât cantitatea de lichiditate pompată în sistem este cu mult mai mare. În plus, stocurile de energie sunt mult mai scăzute decât în perioada din 2008 ca urmare, într-o anumită măsură, a deturnării capitalului către surse regenerabile, reținerii capitalului din cauza prețurilor scăzute, intervenției guvernamentale și unui element de redresare a cererii.
Politica climatică, impact direct asupra creșterii economice
Începem deja să vedem efectele politicilor climatice care sunt adoptate în urma Acordurilor de la Paris și a COP-26 de la Glasgow din acest an. Vorbim, desigur, de criza energetică din Regatul Unit, cauzată de performanța neprevăzută a parcurilor eoliene și de investițiile insuficiente și de închiderea anticipată a surselor de energie petroliere, în ultimii ani. Unul dintre lucrurile care uimește, cel puțin, în legătură cu mișcarea energiei verzi este numărul de întrebări fără răspuns legate de adoptarea spectrului complet al acesteia. Ipotezele au fost prezentate cu bucurie ca fapte, fără dovezi justificative. De fapt, dacă pui întrebări, ești etichetat ca „negativ climatic” și ești ignorat sau anulat.
Bogdan PANȚURU
energie electrica, gaze naturale, criza energetica, criza financiara, preturi energie, cresterea preturilor
- Articol precedent: Ministrul Agriculturii: Propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR
- Articolul următor: Vești bune: În ultima lună, MADR a autorizat plata a peste 900 de milioane de euro către fermieri