Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (I)

• Miliarde de euro pentru irigații, desecări, rețele de apă și de canalizare, mediu și transporturi

Așa cum știți, România a obținut de la Comisia Europeană aproximativ 80 de miliarde de lei pentru perioada 2021-2027. În jur de 30,44 miliarde de euro (33,009 mld. euro, la prețuri curente) sunt alocați prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), diferența fiind acoperită din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021-2027 (Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul de Tranziție Justă).

Pentru cei care nu au timp, răbdare sau interes, încercăm „performanța“ de a comprima în trei articole acest document de 290 de pagini, care, aplicat corect, ar putea determina schimbări importante în România viitorilor ani. Planul Național de Reziliență și Redresare este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea țării:

• tranziție verde și schimbări climatice (cu 5 domenii de investiții) – 21,424 miliarde euro;
• servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului (cu 3 domenii de investiții) – 6,5 mld. euro;
• competitivitate economică, digitalizare și reziliență (cu 4 domenii de investiții) – 5,085 miliarde de euro.

Vom reda în continuare cele 12 domenii de intervenție, 70% dintre acestea având impact și pentru mediul rural, cel căruia i se adresează revista noastră.

Transport durabil – 9,274 miliarde euro

Conform raportului Forumului Economic 2019, România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere și pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori. Din păcate, suntem și primii din UE la rata accidentelor rutiere. Nevoile de investiții în infrastructura de transport depășesc 70 de miliarde de euro, conform ultimelor estimări ale Planului Investițional în sectorul Transporturilor. Vedeți bine, prin PNRR se pot pune la dispoziție doar 13,24% din această sumă (vezi tabel). Și folosim iar sintagma „din păcate“, pentru că, în precedentele bugete multianuale, România nu a fost în stare să acceseze toți banii rezervați pentru infrastructură.

Indicatorii urmăriți: peste 250 km de autostradă și drumuri expres, peste 330 km de variante ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară, peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată, 39 unități de material rulant, peste 7 km de magistrală de metrou și 50 de unități de material rulant.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Transport durabil cu Politica de Coeziune (prin Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021-20270): Programul Operațional de Transport (POT) – 8,272 miliarde euro; Programul Operațional Regional (POR) – 1,516 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, în intervalul 2021-2027, pe segmentul Transport, România are la dispoziție, însumat, 19, 062 mld. euro (PNRR+PC).

Schimbările climatice, 6,50 miliarde euro

Despre schimbările climatice nu este nevoie să mai vorbim. Resimțiți fiecare efectele! Pentru România, în PNRR se afirmă că, urmare a condițiilor naturale de relief, climă, sol și influenței nefaste a factorului antropic pe perioade îndelungate, degradarea terenurilor afectează 6,367 milioane hectare cu folosință agricolă, respectiv, 43% din suprafața agricolă a țării. Alternanța fenomenelor meteorologice extreme, evenimentele hidrologice majore (furtuni, grindină, ploi abundente și inundații, chiar tornade), urmate de lungi perioade de secetă hidrologică și pedologică devin caracteristica climatică principală pe arealele temperat continentale, cu puternic impact asupra degradării solurilor și reducerea resurselor naturale. Impactul efectelor schimbărilor climatice și a factorului antropic se identifică și în zona fondului forestier. La acest capitol avem însă o observație: în 30 de ani, nicio politică statală n-a redus sârgul cu care noi defrișăm pădurile. Poate în acest segment ar trebui ca autoritățile să acționeze ferm. Fiindcă, dacă vor continua tăierile, ne vom trezi că miliardele UE nu ne mai ajută cu nimic!

Indicatori urmăriți: 300 de amenajări de irigații, cu o suprafață amenajată de 2,9 mil. ha; 550 de amenajări de desecare, cu o suprafață deservită de 3 mil. ha; 650 de lucrări de combatere a eroziunii solului, cu o suprafață deservită de 2,2 mil. ha; 120 de puncte de lansare tehnologie antigrindină, 2 noi puncte de comandă, 100 de generatoare terestre amenajate; 40.000 ha reîmpădurite; 1.000 km de drumuri forestiere; 60 km de albie râuri corectate; 200 de spații pentru gestionarea fondului cinegetic/forestier. În privința irigațiilor și desecărilor, suprafețele includ și investițiile de până acum.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Schimbări climatice cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 0,647 mld. euro.

Vom avea așadar, pentru următorii șapte ani, la acest capitol, un total (PNRR+PC) de 7,147 mld. euro.

Mediu – 2,30 miliarde euro

Pentru a respecta directivele la care s-a angajat, România ar avea nevoie de 13 miliarde de euro pentru apă uzată, de 9 miliarde de euro pentru apă potabilă și de 2 miliarde pentru deșeuri.

Aici avem câteva cifre care spun totul:

- alimentare cu apă: 98,91% populație deservită cu rețea de apă în mediul urban (10.342.627 de persoane, dintr-un total populație urbană de 10.456.496 de locuitori) și 35, 76 % în mediul rural (3.172.999 de pers., dintr-un total de 8.872.342 de locuitori);

- rețea de canalizare: 89,90 % populație deservită de rețea de canalizare în mediul urban (9.400.517 de pers., dintr-un total de 10.456.496 de locuitori) și 10,06% în mediul rural (892.524 de pers., dintr-un total de 8.872.342 de locuitori);

- 1.393 situri contaminate și potențial contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric și 1.183 situri potențial contaminate;

- 25 de județe nu au o statie de tratare mecano-biologică (TMB).

Presupunem, având în vedere cifrele de mai sus, că cea mai mare parte dintre investiții ar trebui concentrate în mediul rural. Se vede foarte limpede că satele noastre sunt complet dezavantajate.

Indicatori urmăriți: localități peste 2.000 de locuitori – 590.000 km rețea de apă, cu 749.000 de beneficiari, 986.000 km de canalizare, cu 529.000 de beneficiari; sisteme alternative canalizare localități sub 2.000 de locuitori – 200.000 de gospodării, cu buget mediu/gospodărie de 2.500 euro; 4 noi stații de tratare; 250 de situri decontaminate.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Mediu cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 3,444 mld. euro; Programul Operațional Regional (POR)-0,628 mld. euro. Pentru Programul Operațional Sănătate (POS) și Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ) bugetele nu sunt deocamdată stabilite.

Bugetul cumulat provizoriu (PNRR și PC) ar fi deocamdată de 6,372 mld. euro, cu posibilitate de majorare de cel puțin 0,6 mld. euro.

Energie și tranziție verde, 1,55 miliarde euro

Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030 până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%.

Indicatori urmăriți: 435 km de linie electrică, 11 stații modernizate, peste 1.000 MWh putere instalată energie regenerabilă, 23.000 de gospodării racordate la rețeaua inteligentă (panouri solare), cu un buget de 6.500 euro/gosp.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniile Energie și tranziție verde cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 0,706 mld. euro, Programul Operațional Regional – 0,873 mld. euro. Programul Operațional Tranziție Justă nu are încă buget stabilit. Bugetul cumulat PNRR și PC ar fi, așadar, provizoriu, de 3,129 mld. euro.

Maria BOGDAN