MADR: Protecția biodiversității trebuie echilibrată cu interesele fermierilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) solicită simplificarea și accelerarea procedurilor europene de derogare pentru gestionarea anumitor specii protejate care provoacă pagube agriculturii, zootehniei și acvaculturii.

Poziția României a fost transmisă Comisiei Europene în cadrul procesului de evaluare a Directivelor Păsări și Habitate.

MADR a finalizat completarea chestionarului transmis de Comisia Europeană în cadrul procesului de evaluare de tip „test de rezistență” – stress test – privind aplicarea Directivei 2009/147/CE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice și a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Demersul face parte din consultarea publică lansată de Comisia Europeană la 12 mai 2026, prin care sunt analizate modul de funcționare în practică a celor două directive, dificultățile întâmpinate de statele membre, eventualele suprapuneri legislative și sarcinile administrative generate de aplicarea acestora.

Unul dintre obiectivele procesului este identificarea unor posibilități de simplificare a cadrului legislativ european.

MADR: Interesele fermierilor trebuie protejate

Ministerul Agriculturii precizează că, în formularea răspunsurilor transmise Comisiei Europene, a urmărit permanent susținerea intereselor fermierilor români și realizarea unui echilibru între obiectivele de conservare a biodiversității și desfășurarea activităților agricole în condiții de predictibilitate și sustenabilitate economică.

Potrivit MADR, protejarea biodiversității și dezvoltarea unei agriculturi competitive nu trebuie privite drept obiective contradictorii.

România susține un cadru european în care măsurile de conservare să fie eficiente, fundamentate științific și adaptate situațiilor concrete din teren, în timp ce agricultorii să beneficieze de reguli clare, coerente și predictibile.

Urșii, ciorile și cormoranii provoacă pagube în agricultură

Din perspectiva sectorului agricol, aplicarea Directivei Habitate și a Directivei Păsări trebuie să asigure un echilibru între conservarea speciilor și protejarea culturilor agricole, a efectivelor de animale și a activităților economice desfășurate de fermieri.

MADR atrage atenția că, în România, populațiile unor specii precum ursul brun, ciorile și cormoranii generează pagube importante pentru agricultură, zootehnie și acvacultură.

Pierderile produse de aceste specii pot afecta veniturile fermierilor, exploatațiile zootehnice, fermele piscicole și continuitatea unor activități economice din mediul rural.

Problema gestionării populațiilor de animale și păsări protejate a devenit astfel una dintre temele pe care România dorește să le vadă analizate în cadrul evaluării legislației europene.

România cere proceduri de derogare mai rapide

Ministerul Agriculturii consideră necesară o mai mare flexibilitate pentru statele membre în situațiile în care anumite specii protejate au ajuns la un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri importante ale populațiilor.

„Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor. Managementul acestora trebuie să se bazeze pe date științifice și să permită intervenții adaptate situației naționale, asigurând concomitent protecția biodiversității, a producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice”, se arată în concluziile chestionarului transmis de MADR.

Prin această poziție, România urmărește ca deciziile privind gestionarea speciilor să poată fi adaptate mai rapid situației existente la nivel național, fără eliminarea obiectivelor europene privind conservarea biodiversității.

MADR cere ca realitățile din fiecare stat să fie luate în calcul

Ministerul Agriculturii consideră esențial ca evaluarea Directivelor Păsări și Habitate să țină cont de particularitățile fiecărui stat membru și de diversitatea sistemelor agricole existente la nivelul Uniunii Europene.

Condițiile agricole, presiunea exercitată de anumite specii asupra culturilor și efectivelor de animale, precum și evoluția populațiilor speciilor protejate diferă semnificativ de la un stat la altul.

În aceste condiții, MADR susține că măsurile europene trebuie să permită intervenții fundamentate științific și adaptate situațiilor concrete din teren.

Pentru fermieri, miza unei eventuale revizuiri sau simplificări a legislației europene este reprezentată de găsirea unui mecanism prin care protecția biodiversității să poată fi realizată fără ca pierderile provocate culturilor, animalelor sau fermelor piscicole să pună în pericol viabilitatea economică a exploatațiilor.