Ce materiale alegem pentru construcţia casei?

Domeniul construcţiilor imobiliare este încă amorţit de furia crizei financiare ce bântuie de câţiva ani majoritatea sectoarelor economice. Dar, chiar şi aşa, dualitatea se manifestă ca o lege firească a naturii, iar capitalismul dă viaţă vrând-nevrând celor două feţe ale monedei – bogăţia şi sărăcia. Chiar dacă majoritatea oamenilor se menţin în zona gri, a vieţii duse de pe o zi pe alta, există şi curajoşi care investesc. Banii acumulaţi în timp sau afacerile prospere le dau acum acestora libertatea de a visa la casa visurilor. M-aş bucura să ştiu că vă număraţi printre aceştia, iar articolul de faţă să vă ajute să desluşiţi dilema alegerii materialului potrivit pentru construcţia casei.

Lemnul, ales şi iubit pentru „căldura“ lui

Fie că aţi ales să investiţi într-o casă deja construită sau vreţi să vă aventuraţi în deschiderea unui şantier pentru construcţia uneia noi, cu siguranţă vă gândiţi la materialele care vă vor transforma visul în realitate. Eficienţa, randamentul, raportul calitate-preţ, dar şi alţi factori specifici sau chiar emoţionali fac ca acest subiect al alegerii unui material sau altul să fie în continuare dezbătut. Noi vom aduce argumente şi pro şi contra, atât lemnului, cât şi celorlalte materiale care intră în structura casei. Rămâne ca dumneavoastră să decideţi ce vă este pe plac. Pentru a aduce în discuţie cât mai multe informaţii care să vă ajute am apelat la experienţa şi cunoştinţele unor specialişti.

Aceştia ne sfătuiesc ca, în momentul alegerii, să ţinem cont de rezistenţa structurii, timpul de execuţie, dar şi de mentenanţă.

„Dacă judecăm din punct de vedere structural, avem în vedere că lemnul are o densitate aparentă redusă faţă de rezistenţa relativ mare, ceea ce înseamnă că, la un raport similar între rezistenţă şi densitate, o structură din lemn va fi mai uşoară decât una din oţel. Desigur, fiind un material organic, neomogenitatea sa face ca rezistenţa să fie variabilă, dar alegerea şi sortarea pot elimina acest inconvenient, ca de altfel şi alegerea esenţei, care trebuie făcută în funcţie de necesităţile proiectului. Şi pentru că am atins subiectul greutăţii lemnului, această proprietate a lui face ca structurile realizate din acest material să aibă o comportare favorabilă la acţiunea seismică, desigur cu condiţia ca structura să fi fost realizată corect, atât din punctul de vedere al dimensionării elementelor portante, cât şi din cel al corectitudinii tehnologiei de îmbinare a componentelor sale“, apreciază Daniela Ţăpuşi, proiectant de structuri.

În plus, „structurile din lemn pot fi mult mai uşor amplasate pe terenuri dificile de fundare şi automat, prin greutatea lor redusă necesită secţiuni mai reduse ale fundaţiilor, deci materiale şi bani mai puţini“, a adăugat proiectantul de structuri.

Din alt punct de vedere, „lemnul, comparativ cu alte materiale, se prelucrează uşor şi prezintă avantajul de a putea fi debitat. De asemenea, faţă de alte tehnologii cu montaj umed, structurile din lemn, având o tehnologie de montare uscată, prezintă o viteză de execuţie mai mare şi nu depind de anotimpul în care se face execuţia“, a declarat Bogdan Ungureanu, constructor.

Totuşi, „trebuie avut în vedere faptul că umiditatea are o influenţă mare asupra caracteristicilor fizico-mecanice, a dimensiunilor, dar şi a durabilităţii lui. Să ţinem cont şi de acţiunea pe care o pot avea insectele, ciupercile asupra lemnului. El trebuie tratat pentru a preveni aceste probleme, lucrare care intră la capitolul mentenanţă şi care necesită bani investiţi periodic. Ca material, el este permisiv în ceea ce priveşte capacitatea sa de a genera forme structurale şi estetice deosebite (arcade, cupole etc.) şi, în plus, în cazul încheierii duratei de viaţă a imobilului, structura lui se poate recicla cu mult mai multă uşurinţă decât în cazul structurilor din beton şi/sau cărămidă“, este de părere Rovana Moga, un talentat arhitect, care ne va ajuta şi în viitor la elucidarea aspectelor care ţin de arhitectură şi design, atunci când vorbim de casă. Tot ea subliniază faptul că lemnul are un coeficient de conductibilitate termică mult mai redus decât alte materiale şi deci poate fi folosit ca izolaţie termică bună. La această calitate se mai adaugă un argument: „Întreţinut corespunzător, adică la 7-8 ani, lemnul are o durabilitate mare, să nu uităm de minunatele noastre biserici maramureşene. Dacă este şi tratat are o rezistenţă bună la foc. Aş mai adăuga faptul că lemnul, folosit atât ca material structural, cât şi ca finisaj, este mai apreciat pentru că pare să fie mai aproape de fibra emoţională a noastră şi pentru că dă „căldura“ care ne face să-l iubim atât de mult“, a spus Rovana Moga.

Materialele dure, apreciate pentru rezistenţă

La noi s-a încetăţenit ideea că „o casă trebuie să ţină cât o viaţă“. Mergând pe acest principiu, cei mai mulţi aleg materialele care să le confere certitudinea că acea locuinţă va dăinui în timp. Şi este clar, „casele cu structuri din beton sau zidărie au o durată de viaţă mai lungă decât cele din lemn. Chiar dacă sunt mai costisitoare ca investiţie iniţială, acestea sunt mai rezistente la degradările produse de agenţii exteriori“, susţine Rovana Moga. La polul opus faţă de lemn, durata de execuţie în acest caz este mai mare. „La construcţia unei case din zidărie trebuie să se ţină cont şi de perioada în care se va face execuţia, tehnologiile de turnare a betonului, precum şi cele de executare a zidăriilor din cărămidă sau BCA, fiind condiţionate de condiţiile meteorologice. Este de preferat ca în execuţia lor să se evite perioada iernii“, declară arhitecta.

În ceea ce priveşte rezistenţa la cutremure, proiectantul de structuri Daniela Ţăpuşi susţine că, „având în vedere că structura din beton sau zidărie este rigidă, în cazul unui seism major aceasta poate suferi avarii destul de importante, care vor necesita lucrări de consolidare costisitoare, spre deosebire de structurile din lemn, care îşi dovedesc în acest caz elasticitatea şi pot rezista mai bine unui seism puternic.“

Analizând cele două tipuri de material şi din prisma portofelului, constructorul Bogdan Ungureanu dă verdictul. „Din punct de vedere financiar, o casă din lemn este mai ieftină decât o casă cu structură din beton armat şi pereţi din zidărie, BCA, cărămidă. Aşadar, ea reprezintă o opţiune viabilă atunci când bugetul este restrâns. Pe de altă parte, ea are o durată de viaţă ceva mai scurtă decât cea de-a doua variantă şi necesită o întreţinere periodică. Un alt aspect important este faptul că valoarea de revânzare a unei case din lemn este dramatic mai mică, se reduce aproape la jumătate din valoarea investită, în timp ce o casă cu structură din beton, cărămidă va avea o valoare de revânzare apropiată de valoarea iniţială.“

Pe piaţa imobiliară românească există încă o reţinere în a considera o casă din lemn ca reprezentând o investiţie, majoritatea potenţialilor cumpărători – investitori preferând să se orienteze către case cu structuri considerate „tradiţionale“. „În România nu există încă o acceptare pe scară largă a structurilor noi (lemn, metal), acestea fiind considerate caracteristice construcţiilor industriale, temporare, chiar dacă se ştie că în alte ţări precum Canada, Statele Unite, Australia acestea sunt folosite în mod curent în construirea locuinţelor“, concluzionează arhitectul Rovana Moga.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013