Comuna Viişoara, pildă de oameni gospodari
Comuna Viişoara, situată la 2 km de Câmpia Turzii şi la 42 km de municipiul Cluj-Napoca, are în componenţă două sate – Viişoara şi Urca – întinse pe o suprafaţă totală de 6.153 ha, din care 4.200 ha arabil. Populaţia a scăzut, în ultimele decenii, de la 7.500 de locuitori la aproximativ 5.800 de persoane, trăind laolaltă, într-o armonie înrădăcinată în timp, români, maghiari şi rromi. Aşezarea s-a dezvoltat pe Valea Arieşului, având o mare tradiţie în cultura cartofului, a legumelor, a florilor, în prelucrarea produselor şi în zootehnie. Anul 1920 a introdus, odată cu inaugurarea Combinatului de Sârmă de la Câmpia Turzii, şi industria în profilul social şi economic al comunei, cu efecte pozitive imediate.
Din neolitic, la „Toamna bobocilor“
Localitatea a fost atestată în anul 1318, dar urme ale aşezării, descoperite pe râul Arieş, arată că teritoriul a fost locuit încă din neolitic (2700-2100 î.H). Depozite arheologice importante au mai fost găsite la Bărbosu (fragmente ceramice celtice, datând din anii 1700-1150 î.H.), Dealul Bătrân (relicve din perioada ocupaţiei romane) şi Dealul cu Foc (monezi dacice). Aşezarea a traversat momente de glorie şi decădere, a fost ridicată la rang de oraş, apoi declasată în spaţiu rural, a purtat mai multe nume – Luncani, Brănişa, Chiend, Hădăreni şi Agârbiciu, a fost garnizoană şi apoi centru al ortodoxiei din Transilvania. Secolul al XX-lea este marcat de izbânda Unirii de la 1918, apoi de tragedia masacrului de la Petrilaca şi, în fine, de cea a colectivizării forţate. Viişoara a devenit foarte populară în 1975, după ce aici s-au turnat scenele din ecranizarea „Toamna bobocilor“, care i-a avut în distribuţie pe reputaţii actori Draga Olteanu Matei şi Marin Moraru.
Economia locală, bazată pe agricultură
Cum găsim, astăzi, Viişoara? Cu un primar la al patrulea mandat, inginer zootehnist de profesie şi, în acelaşi timp, crescător de animale. Cu o economie bazată covârşitor pe agricultură, după ce Mechel a închis porţile unităţii de la Câmpia Turzii. Ioan Roman descrie localitatea pe care o slujeşte, ca să respectăm raportul pe care şi l-a stabilit în relaţia cu cetăţenii („nu conduc, eu slujesc comunitatea“), una a contrastelor. Oamenii sunt gospodari şi câştigă suficient de bine ca producători particulari, unii dintre ei ajungând la performanţa de a petrece vacanţele în străinătate. Ceea ce este foarte bine. Cu carte de muncă lucrează doar 305 angajaţi. Economia locală înseamnă în principal agricultură, terenul arabil fiind lucrat în proporţie de 95%: „Avem 250 ha în Lunca Arieşului, un teren ideal pentru cultura cartofului timpuriu. Producţia este valorificată până la 10 iunie, după care urmează, în cultură succesivă, varza de toamnă. Pământul produce aşadar de două ori pe an, iar cu o investiţie constantă ies profituri bune. Avem, de asemenea, mulţi legumicultori, culturi în spaţii protejate, câteva unităţi de producere a florilor, ferme de vaci pentru lapte sau stâne de oi. Oamenii au învăţat să acceseze fonduri europene, sunt câteva proiecte pe Măsura 112 - Instalarea tânărului fermier aplicate, altele aşteaptă să fie aprobate, agricultorii puternici au atras bani pentru dezvoltarea şi modernizarea fermelor, există şi câteva unităţi de procesare, cum ar fi conservarea legumelor. Ca primar, având în vedere că şi noi am aplicat Măsura 322, i-am ajutat pe cei care au dorit să scrie proiecte cât am putut, cu sugestii pentru întocmirea documentelor, cu epuizarea rapidă a etapelor care au ţinut de Primăria Viişoara etc.“ Ioan Roman crede mult în responsabilitatea fiecărei familii pentru prosperitatea proprie: „Nu putem trăi în capitalism după reguli comuniste. Trebuie să ne punem singuri în traistă, nu să aşteptăm la stat. Să lucrăm pentru familie, iar lucrând pentru noi, implicit, venim cu plus valoare pentru comună, judeţ, ţară.“ Unde este contrastul? Pe dealul Viişorii, acolo unde 100 ha, cultivate altădată cu viţă-de-vie, zac în paragină. În documentele administraţiei, prin care mai mulţi cetăţeni solicită venitul minim garantat. În faptul că, de exemplu, se fură marcajele rutiere. În infrastructura rutieră, drumurile nefiind în totalitate modernizate.
Gospodar la pătrat
Primarul este el însuşi fermier. Deţine 11 vaci cu lapte şi tineretul bovin adiacent, 20 de oi, 5 porci şi o suprafaţă de teren pe care o lucrează în arendă. Filosofia sa de ţăran (chiar aşa îşi spune, ţăran înainte de inginer şi de primar) este simplă: „Animalul scoate sărăcia din casă.“ Este absolut convins, dat fiind faptul că pământul a rămas averea românului, chiaburimea nu trebuie înfierată, ci reinventată sub forma gospodăriei rurale care-şi asigură, din surse proprii, venituri pentru o viaţă demnă. Lucrează singur cu tractorul, îngrijeşte animalele, merge la măsura oilor, în rând cu oamenii. Felul vrednic de a fi acasă a încercat să-l împrumute şi actului administrativ: „Am realizat, cum spuneam, printr-un proiect european de 2,5 milioane de euro, 25 km de canalizare şi un kilometru de drum, iar lucrările de modernizare a străzilor continuă. Am împădurit 130 ha, mai avem în lucru 23 ha, pe care urmează să le plantăm cu pin şi cătină, pentru consolidarea versanţilor şi creşterea suprafeţei forestiere („unde e pădure, acolo e şi bogăţie“). Am dus apă la Urca. Am introdus salubrizarea. Am construit sau reparat poduri şi podeţe. Am modernizat unităţile şcolare. Am extins reţeaua electrică în anumite zone. Mai avem să punem la punct infrastructura rutieră şi aleile pietonale. Am adus facilităţile cât să trăim ca la oraş: apă, gaz metan, canalizare, energie electrică, salubritate, internet, cablu tv.“
Prezent şi viitor
Infrastructura şcolară, formată dintr-o şcoală gimnazială, trei şcoli primare şi trei grădiniţe, asigură spaţii (36 de săli de clasă, bibliotecă, 2 laboratoare, sală şi teren de sport) pentru 470 de elevi. Materia este predată de 43 de cadre didactice titulare şi 8 suplinitori. Comuna are o rezervă de carte de peste 11.000 de volume la biblioteca din Viişoara, două cămine culturale, ale căror spaţii nu sunt, din păcate, solicitate, după ce autorităţile au investit bani în modernizare, un cor maghiar, două ansambluri de dansuri populare. Ioan Roman îşi va îndrepta atenţia înspre tineri, prin realizarea unui teren de fotbal şi a unei piste de atletism („Nu facem noi săli de sport ca la oraş, de milioane de euro, ar însemna să îngropăm banii inutil.“) şi înspre completarea facilităţilor, prin lucrări cum ar fi extinderi ale reţelelor de apă, gaze şi electricitate. Şi vrea să includă neapărat în agenda Primăriei alte proiecte care ţin de sănătate (punct sanitar la Urca), economie (înfiinţarea unui centru de colectare a legumelor şi fructelor), agrement (un parc central în Viişoara şi din faţa sediului administraţiei), infrastructură (asfaltare străzi şi modernizare drumuri agricole), cultură (înfiinţarea unui muzeu al tehnicii populare) etc.
Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013
