Din stâncă s-a născut Arnota
Veștmânt de lumină și umbră. Asta este haina monahală. Cine are curajul să o îmbrace trebuie să coboare umbra peste orice gând lumesc, vanitate, dorință. Doar astfel sufletul se contopește cu lumina din care s-a desprins. Monahul renunță la ispitele pământului, dar dobândește în schimb raiul, cu prețul acestui veștmânt de lumină și umbră. Sub acoperământul lui, călugărul pare că nu îmbătrânește. Oare și mănăstirile îmbracă același veștmânt?
După patru secole în care a văzut toate rosturile vremurilor, mănăstirea Arnota este încă senină. Precum o cetate netulburată de grozăviile pe care le-a văzut, a păstrat în zidurile sale energia fiecărei rugăciuni rostite aici. Cu privire la întemeierea ei, unele documente istorice sugerează că mănăstirea Arnota ar fi fost ridicată în 1636, în vreme ce altele spun că în 1622 era deja construită. Cercetările arheologice spun că biserica mănăstirii Arnota ar fi fost clădită pe rămășițele unei biserici care nu a fost însă consemnată în istorie și a cărei existență rămâne învăluită în mister.
Zămislită din vrerea domnitorului Matei Basarab în Oltenia de sub munte în comuna Costești, Vâlcea, pe o stâncă a muntelui Buila, această enclavă seculară a credinței este întrupată astăzi sub chipul unei mici fortărețe. Am pornit spre mănăstire pe un drum șerpuit de piatră ce lasă în urma lui superbele peisaje din Valea Bistriței și urcă până spre bariera norilor, la aproape 1.000 de metri altitudine. Mănăstirea cu obște de maici din anul 1999, discretă ca dimensiune, pare ruptă din coasta muntelui. Îmbrăcată în alb, fără picturi exterioare, cu uși sculptate în lemn de castan, Arnota te hipnotizează cu arhitectura ei distinsă în stil bizantin, cu sentimentul de intimitate pe care ți-l dau chiliile ce se strâng în jurul micuței biserici unde sunt înmormântaţi domnitorul Țării Românești Matei Basarab și tatăl său, Danciu vel vornic. O parte din aceste chilii au fost construite între anii 1954-1958, când practic s-a consolidat așezământul monahal, dar există încă și chilii construite în 1934. În interiorul bisericii, împodobită cu o catapeteasmă sculptată realizată mai târziu din dorința lui Constantin Brâncoveanu, domnitorul este vegheat neîntrerupt de sfinții plăsmuiți, după cum spune istoria, între anii 1642-1644 de zugravul Stroe din Târgoviște.
Născută din stâncă și purtând pe umerii săi patru secole de existență, mănăstirea Arnota, mica fortificație voievodală, este un reper al ortodoxiei românești și este cunoscută, în mod paradoxal, drept una dintre marile mănăstiri ale României.
Laura ZMARANDA
