Ciugud, o comună aparent obișnuită și totuși desprinsă din viitor

Nicio locuință fără apă curentă și canalizare, drumuri asfaltate, pistă de biciclete, trotuare pavate, independență energetică, parc pentru copii, Internet gratuit, zonă industrială bine dezvol­tată, școli moderne, acestea sunt doar o parte dintre beneficiile locuitorilor unei comune ce pare venită din viitor. Este vorba despre comuna Ciugud din județul Alba, locul în care facilitățile de la oraș și viața liniștită de la țară se împletesc creând un adevărat sat european.

Viziune, muncă și fonduri europene

6 sate – Ciugud, Limba, Drâmbar, Teleac, Șeușa și Harpia – formează astăzi comuna din Podișul Transilvaniei unde se spune că ar fi existat semne de viață încă din neolitic, dar care este atestată documentar pentru prima dată în anul 1264 printr-un act al Episcopiei Catolice Oradea. Dar nu trecutul ne-a îndemnat să vizităm acest colț de țară, ci mai degrabă ambiția unui primar de a transforma satul transilvănean într-unul european fără a-i știrbi din identitatea locală. Gheorghe Damian, căci despre el este vorba, se află deja la al patrulea mandat ca primar, fiind și președintele filialei Asociației Comunelor din România pentru județul Alba. Acesta a fost gazda noastră prin satele comunei. Ce-i drept, auzisem că fondurile europene „și-ar fi făcut casă“ la Ciugud, comuna devenind prima la nivelul țării în ceea ce privește gradul de absorbție, așa că l-am întrebat pe edil cum este posibil ca 16 milioane de euro să ajungă în traista ciugudenilor, iar răspunsul nu a întârziat să apară: „Începem să înțelegem că fondurile europene sunt acele trenuri care pleacă, dar care nu se mai întorc. Comuna Ciugud a absorbit aproximativ 16 milioane de euro din fonduri europeni, bani care au contribuit la dezvoltarea comunei. Fără aceste fonduri, adică doar din veniturile  primăriei, într-o 100 de ani ar fi arătat Ciugudul așa. Am început să construim cu pași mărunți tot ceea ce înseamnă infrastructură: implementarea rețelei de apă, Internet, gaze naturale, asfaltarea tuturor străzilor, ba mai mult, am fost și prima comună care a asfaltat și un drum care trece prin câmp, aproximativ 26 de km“, ne-a declarat primarul Damian care a ținut să puncteze faptul că o comună poate să arate bine și să fie îngrijită doar prin strânsa legătură între autoritățile locale și comunitate.

Nu doar fondurile europene au schimbat fața comunei transilvănene, ci și un proiect încheiat cu Guvernul Norvegiei care a vizat protecția mediului. „Am fost printre primele comune din țară care au semnat Convenția Primarilor din Europa care presupune reducerea cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2020. Am început proiectul în colaborare cu Universitatea Politehnică din Timișoara și finanțat de guvernul Norvegiei, înființând o microcentrală eoliană și grupuri de panouri solare necesare producerii energiei pentru tot ceea ce înseamnă iluminatul public al celui mai mare sat din comună, satul Seușa. Nu ne oprim aici, vrem să montăm câteva centrale eoliene și panouri solare, tot în această zonă, pentru a produce energia necesară iluminatului public în întreaga comună, în școli, primărie, cămin cultural ș.a.m.d“, a declarat primarul.

Modernism, dar și tradiție

Bun. Drumuri sunt, canalizare, gaze și apă curentă la fiecare casă, însă am aflat că ar mai fi și alte facilități de care dispun sătenii. De exemplu, ciugudenii au acces la Internet gratuit pe străzile comunei și beneficiază de o zonă industrială bine dezvoltată unde își desfășoară activitatea 20 de firme. Înființarea zonei industriale a fost un alt punct de start în dezvoltarea comunei, după cum ne-a declarat primarul, și asta din două motive: pentru că firmele aduc bani la bugetul local și au creat locuri de muncă, aproximativ 1.600. Acum parcă nu ne mai întrebăm de ce la Ciugud s-a înregistrat o creștere demografică considerabilă, de la 2.700 de locuitori, la 3.200 doar în câțiva ani.

Încă de la începutul vizitei am aflat că primarul Damian este deja la al patrulea mandat și era oarecum de așteptat ca acum să culeagă roadele, însă nu ne așteptam ca acest lucru să se realizeze și la propriu. Ei bine, în curtea din spatele primăriei există o livadă de meri care a fost plantată la începutul anilor 2000. Aici, în anotimpul cald, se oficiază căsătorii, iar de roadele livezii se bucură copiii din sat, vârstnicii, azilul de bătrâni din comună, dar și 2 case de copii din localitățile învecinate.

Comuna Ciugud se întinde pe o suprafață de 4.376 de hectare, dintre care peste 3.000 de ha teren agricol, motiv pentru care l-am întrebat pe domnul primar care este situația cadastrului la nivel local, ținând cont de faptul că în următorii ani trebuie cadastrat întreg teritoriul agricol al țării. „Avem la primărie un birou de cadastru unde lucrează doi ingineri specialiști. Am investit aproximativ 7.000 de euro în echipamente performante; am început cu pași timizi, dar siguri și cred că vom realiza în timp util cadastrul general“, a răspuns edilul.

Tradițiile din Transilvania sunt recunoscute în întreaga țară, tot la fel începe a fi cunoscut și ansamblul Doina Mureșului înființat nu demult, în 2013, dar care este cel mai de seamă promotor al culturii locale. Ansamblul ciugudenilor este unul complet: instrumentiști, soliști și promotori ai dansului popular, iar priceperea lor este dovedită mai ales în cadrul festivalurilor și al concursurilor de unde se întorc adesea cu premii. De activități culturale se bucură și sătenii, uneori fiind organizate spectacole folclorice, iar cu ocazia anumitor sărbători creștine la Ciugud se păstrează tradiții unice, cum ar fi, de exemplu de Sfântul Gheorghe, când se săr­bătorește Boboratița. Oamenii locului organizează an de an sărbătoarea Fiii satului, o întâlnire care în satul Limba are loc în data de 6 septembrie, iar la Drâmbar și Teleac pe 15 august.

Viitorul, încotro?

Nu puteam să nu întrebăm ce ar mai fi de făcut într-o astfel de comună pentru că prezentul este așa cum poate va fi viitorul altor comune din țară, iar primarul ne-a asigurat că treaba nu s-a încheiat pentru că, „dacă ai viziune, într-o comunitate ai mereu lucruri de făcut. De exemplu, ne propunem să construim un pod peste Mureș care să ne scurteze drumul de la Ciugud la Alba-Iulia de la 10 la 2 km, acesta ar fi cel mai ambițios proiect. Apoi mai avem un proiect în parteneriat cu o comună vecină prin care vrem să asfaltăm un drum de legătură, ne propunem ca în zona industrială să introducem rețeaua de gaze naturale, sa finalizăm modernizarea căminelor culturale, să mutăm primăria în sediu nou, să inaugurăm o grădiniță cu program prelungit. De asemenea ne dorim să continuăm amenajarea pistelor de bicicletă, să amenajăm un teren de golf, să înființăm o zonă de picnic frumoasă lângă râul Mureș care este ca o comoară pentru noi și ar fi păcat să nu valorificăm acest lucru. Lista poate continua cu siguranță“, a concluzionat cu entuziasm primarul Gheorghe Damian.

Dacă ne-ar fi permis spațiul, v-am fi amintit mai multe detalii despre specificul, realizările și viața ciugudenilor, ne oprim aici, însă vă îndemnăm să vizitați comuna și, de ce nu, să o aveți drept exemplu pozitiv, pentru că viitorul satului românesc este deja prezent la Ciugud.

Loredana Larissa Sofron, Ion Banu