Râciu, comuna cu renume din Câmpia Transilvaniei

Ori de câte ori auzim vorbindu-se despre comuna mureşeană Râciu ne vine în minte şi numele marelui cărturar Gheorghe Şincai, băştinaşul acestor locuri încărcate de istorie şi tradiţie care a beneficiat, mai ales în ultimii 20 de ani, de proiecte şi investiţii ce au contribuit la păstrarea şi chiar îmbunătăţirea renumelui şi faimei la nivel naţional.

Scurt istoric

Atestată documentar încă din anul 1305 sub numele de „Terra dou Ryvch“, comuna Râciu este poziţionată în partea de sud-est a Câmpiei Transilvaniei şi are în componenţă 15 sate: Râciu, Căciulata, Coasta Mare, Cotorinau, Hagău, Leniş, Nima Râciului, Obârşie, Pârâu Crucii, Sânmărtinu de Câmpie, Ulieş, Valea Seacă şi Valea Ulieşului. Dacă Gheorghe Şincai este considerat patronul spiritual al comunei, primarul Ioan Vasu poate fi văzut ca fiind cel care a avut grijă ca elementele de noutate să menţină comuna în topul exemplelor pozitive la nivel naţional. „Fiu al satului“, după cum se prezintă atunci când păşeşte pragul primăriei cineva din altă localitate, Ioan Vasu a devenit primar în anul 1996. „Oricât de departe am fi, peste mări şi ţări, nu trebuie să uităm obligaţiile morale pe care le avem faţă de locurile natale. La sat cunoşti o lume pe care oraşul nu o poate oferi. Satul este leagănul cu amintiri plăcute şi triste, este locul care devine tărâmul fabulos al unei existenţe milenare în care vieţuiesc laolaltă uneltele agricole, pământul rodnic, truditorii veşnici şi luminătorii conştiinţei umane“, menţionează acesta.

De când a preluat frâiele comunei mai că au trecut 20 de ani, iar amprenta omului gospodar de aici se poate observa la tot pasul de către oricine trece prin acest colţ de ţară.

Investiţii şi realizări

Pentru a putea aprecia corect dezvoltarea comunei şi nivelul de trai al locuitorilor am stat de vorbă cu domnul Vasu care, pe lângă funcţia de primar, este şi preşedintele filialei Asociaţiei Comunelor din România (ACOR) pentru judeţul Mureş. „În 1996, anul în care am devenit primarul comunei, maximum 60 de familii aveau apă curentă. În acest moment doar în cătunele în care locuiesc câteva familii şi investiţia nu se justifică nu există apă curentă. La nivelul comunei avem un total de 70 km de reţea; de asemenea am construit şi reţeaua de canalizare, acestea fiind două dintre principalele obiective pe care mi le-am propus încă din primul mandat. Apoi, asfaltarea a fost o altă necesitate pentru că drumurile care făceau legătura între sate şi centrul comunei erau într-o stare foarte proastă. În acest moment, 74% din străzile comunei sunt asfaltate“, punctează primarul.

O comună care are în componenţă 15 sate trebuie să ofere şi condiţiile necesare pentru cei mici, un alt aspect aflat în atenţia primarului care a făcut astfel încât fiecare şcoală să fie modernizată, sigur şi cu sprijin financiar oferit prin programele Uniunii Europene. Tot cu un astfel de sprijin a fost ridicată o şcoală în satul Coasta Nouă. Cei aproximativ 600 de elevi ai comunei beneficiază acum de condiţiile optime pentru desfăşurarea unei bune activităţi, fiecare unitate şcolară fiind dotată cu centrală termică, apă curentă, canalizare şi echipamentele necesare sălilor de clasă. Pe lângă toate acestea, în comună a fost construită şi baza sportivă ce poartă numele unuia dintre marii fotbalişti ai ţării, Nicolae Dobrin. Nici căminele culturale nu au fost lăsate să cadă în paragină. Cele din satele Sânmartin şi Ulieş au fost modernizate, iar căminul cultural din Râciu a fost transformat în Casa de cultură Vasile Conţiu, după numele unui alt fiu al satului, etnomuzicolog, profesor la Şcoala populară de artă din Târgu-Mureş, interpret al cântecului popular românesc şi autor al mai multor culegeri de folclor muzical.

Aici se desfăşoară cele mai importante evenimente culturale, dar tot aici este amenajată biblioteca ce are un fond de carte destul de bogat, dar şi o sală mare de festivităţi care le este pusă la dispoziţie tinerilor care vor să îşi organizeze petrecerea de nuntă în condiţii mai avantajoase.

Punct de lucru SMURD

În urmă cu 3 ani, edilii a 5 comune din judeţul Mureş au înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Transilvania Şincai prin care au deschis un punct de lucru al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Mureş. Punctul de lucru SMURD a fost înfiinţat la Râciu într-o clădire pusă la dispoziţie de primărie şi deserveşte aproximativ 17.000 de locuitori. În acest moment, 14 paramedici îşi desfăşoară activitatea în centru, iar primarul are în vedere şi înfiinţarea unui centru de urgenţă permanent în zonă, chiar dacă acesta presupune costuri iniţiale destul de ridicate.

Activităţi zilnice şi culturale

Comuna Râciu are o suprafaţă de 7.360 ha, dar puţine păduri. Şi în acest domeniu s-a investit, astfel că au fost împădurite anumite suprafeţe ajungându-se la un total de 200 de hectare.

„La Râciu nu există palmă de pământ care să nu fie lucrată“, punctează primarul, dovadă că locuitorii zonei au înţeles că munca le poate oferi şi satisfacţia dorită. Majoritatea sătenilor lucrează în agricultură, zootehnie, comerţ ori în zona de servicii. Şi totuşi, printre atâtea responsabilităţi, reprezentanţii comunei nu omit importanţa activităţilor culturale pentru că, mai ales la sat, tradiţia trebuie dusă mai departe. „Viaţa culturală a comunei se identifică prin cele mai vechi şi mai frumoase obiceiuri folclorice ale satului, în sărbătorile câmpeneşti, în concursurile artistice ale cântecului, jocului şi portului popular. Remarcabile rezultate în activitatea culturală au fost obţinute în perioada 1979-1987 dar şi după anul 1989, când la Rîciu au fost organizate mai multe activităţi culturale printre care amintim: festivalul „Flori dalbe, flori de măr“, festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă, Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular de pe câmpie etc.“, puncta, etnomuzicologul Vasile Conţiu, un fiu al satului, în lucrarea „Peste pod de stupătură“. Pe lângă aceste activităţi merită menţionată şi tabăra de pictură care a devenit o tradiţie şi reuneşte importanţi specialişti din cadrul Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş (AAPM) şi nu numai. Un alt eveniment important din viaţa satului este tradiţionalul „Târgu’ lui Ilie“ organizat în data de 20 iulie, unde cetăţenii din mai multe localităţi învecinate participă cu mărfuri, animale, iar diferiţi artişti şi ansambluri folclorice înveselesc atmosfera.

Nici lăcaşele de cult, unele devenite în timp monumente istorice, nu lipsesc din comuna Râciu. De exemplu, în satul Sânmărtinul de Câmpie se află Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ care se presupune că a fost ctitorită la sfârşitul secolului al XIII-lea sau la începutul secolului al IX-lea. De asemenea, biserica de lemn de la Nima Râciului este considerată ca fiind un obiectiv turistic al zonei a cărui vechime se pierde în negura timpurilor. Apoi, un alt loc potrivit pentru reculegere este Mănăstirea „Înălţarea Domnului“ din Nima Rîciului, a cărei istorie începe în data de 27 august 1990.

Ar mai fi multe lucruri de spus despre comuna Râciu, vatră cu o veche tradiţie în spate dar, după cum afirmă şi Ioan Vasu, „într-o aşa comună mai sunt mereu lucruri de făcut şi de văzut“.

Ion BANU
Loredana Larissa SOFRON