Romania
Omul care a „împăcat“ credinţa cu ştiinţa

În periplul nostru de căutare a „oamenilor de nota 10“ am cunoscut lideri destoinici care ne-au învăţat că fragilitatea şi puterea nu se exclud şi că doar dăruind vom putea dobândi. Inspiraţi parcă de cuvintele lui Constantin Noica – „nu uita că Dumnezeu te-a trimis pe lume să-l înlocuieşti: să dai sensuri, să creezi, să duci începutul său înainte“, cei despre care am scris şi-au asumat misiunea predestinată.

Acest citat nu este întâmplător pentru că interlocutorul de faţă, pe care am ales să vi-l prezint ca fiind omul care a „împăcat“ credinţa cu ştiinţa, două universuri ce par să se respingă, şi-a înţeles menirea şi s-a dedicat profund scopului umanitar primit de la Providenţă. Deşi l-am cunoscut pe dr. ing. Costel Vânătoru în postura sa oficială, aceea de şef al Laboratorului de Genetică, Ameliorarea Plantelor şi Conservarea Biodiversităţii din cadrul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, am intuit în vocea sa neobişnuit de blândă şi jovială şi o altă chemare decât aceea spre ştiinţă. Provocat la o discuţie informală despre viaţa sa, ne-a vorbit despre cele două misiuni importante pe care le are de îndeplinit în calitate de slujitor al Domnului şi de cercetător:

„Deşi foarte mulţi nu înţeleg legătura dintre aceste două misiuni şi le văd ca incompatibile, eu cred că se împacă foarte bine şi, în acelaşi timp, se completează. Sunt misiuni dedicate omului, fie că vorbim despre hrana sufletească, fie de cea trupească şi amândouă trebuie să fie curate şi sănătoase.“

Acele ceasornicului din care se scurge timpul s-au oprit asupra zilei de 10 octombrie 1967, atunci când în Ploştina, un sat izolat de munte, avea să se nască băiatul familiei Vânătoru. Copilul născut într-o familie simplă, dar pentru care bogăţia sufletească, cinstea şi credinţa erau legi de căpătâi, este astăzi mesagerul lui Dumnezeu, dar şi al ştiinţei. Mărturiseşte că parcursul său prin viaţă a fost dictat de valorile pe care le-a primit de la părinţi şi că îndemnul mamei sale de a-i avea în permanenţă prieteni pe Dumnezeu şi munca l-a ajutat să se împlinească profesional şi spiritual. Forţat de împrejurările vremurilor, şi-a început pregătirea profesională pe băncile liceului Agroindustrial Agricol din comuna natală. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Craiova, Facultatea de Agricultură, şi mai apoi la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. În tot acest răstimp a avut alături mentori de valoare. După mai bine de 7 ani de studiu şi cercetări a susţinut cu succes teza de doctorat şi a obţinut şi patru hibrizi. Acesta a fost începutul unei cariere îmbogăţite de realizări importante şi recunoscută prin titlul de Doctor Inginer Cercetător Ştiinţific gradul II. În plan ştiinţific a reuşit să omologheze 20 de soiuri de legume şi are alte şase soiuri în curs de brevetare.

Drumul sinuos al vieţii l-a purtat la răspântia dintre spiritualitate şi ştiinţă şi, chiar dacă balanţa şi-a înclinat talerul spre cea din urmă, credinţa nu s-a stins în umbra cercetării. În 1996 s-a înscris la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală.

„Deşi în copilărie visam uneori la frumoasa şi nobila misiune de preot, totul părea pierdut pe această linie. Fără voia mea, am devenit horticultor, iar după aceea am ajuns să iubesc această profesie. Mai târziu, destinul a ales pentru mine jugul preoţiei. Ca preot eşti alături de om de la naştere şi până la mormânt şi porţi în sufletul tău taina vieţii fiecărui creştin pe care l-ai spovedit, de aceea nu este un jug uşor. Niciodată nu am privit preoţia sau titlul de cercetător ca pe o mândrie sau bucurie lumească, ci ca pe o responsabilitate mare atât în faţa lui Dumnezeu, cât şi a oamenilor.“

Laura Zmaranda

oameni de stiinta

Alte articole:

Opiniile oamenilor de știință, între real și fals

Ilisei Rusu, rapsodul din Băişeşti

Lucia Todoran, creatoarea de artă de pe Valea Sălăuţei

O viaţă cât un veac

Spectacolul dueliştilor

Teniile păsărilor

Recomandări privind înţărcarea purceilor

Sătui de cele rele

Scut pentru materialul lemnos şi fructele de pădure

Campania de semănat a demarat cu pluguri rupte şi multe cheltuieli

Cum putem spori producţia agricolă fără cheltuieli suplimentare?

Fertilizarea cerealelor păioase în toamnă

După atâta „frig şi foc“, viile au dat producţii bune

Livezile, în luna octombrie

Avantajele încrucişării raselor străine de carne cu exemplare autohtone

Delta Dunării în perspectiva viitorului buget european

România, cimitirul florilor

Alunul