Paulownia, „uriaşul“ speciilor arboricole

Răspândit de la altitudini care încep aproape de nivelul mării până la înălţimi de aproximativ 2.400 m, copacul viitorului a început să prindă rădăcini şi în ţara noastră. Despre condiţiile înfiinţării unei plantaţii de Paulownia şi mai apoi transformarea ei într-un business de succes ne-a vorbit Radu Andrieş, director de vânzări Paulownia Europa, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de material săditor şi consultanţi în domeniu.
Condiţii minime pentru înfiinţarea plantaţiei
Perioada optimă de plantare a puieţilor de Paulownia este aprilie-mai. Înfiinţarea plantaţiilor se poate face şi în luna septembrie-octombrie, însă nu mai târziu de această dată pentru că puieţii se înrădăcinează cam într-o lună şi astfel pot fi afectaţi de anotimpul rece. Pregătirea terenului pentru o astfel de plantaţie presupune o arătură urmată de două discuiri perpendicular sau o arătură la 35 de cm, urmată de o frezare. Se poate face o scarificare la 60-70 de cm. Paulownia este un copac ce preferă solurile adânci şi fertile, uşor alcaline, cu PH neutru 5-8,5. Este important ca, în primele 18 luni de la înfiinţare, să se asigure o sursă de apă pentru a asigura creşterea rapidă a puieţilor. De altfel, irigarea poate fi necesară pe întreaga durată a ciclului de dezvoltare. Cu toate acestea, plantaţiile trebuie să fie bine drenate deoarece Paulownia nu tolerează solurile inundate. Spre exemplu, dacă terenul a fost inundat, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, de 3-5 zile, arborii se defoliază şi pot chiar muri.
Ţinând seama de aceste aspecte, nu este recomandată plantarea Paulowniei în locuri în care nivelul apei freatice este la mai puţin de 1,5 m de suprafaţă. Acest copac iubeşte lumina. Aşadar, creşte cel mai bine la intensitate luminoasă directă. Dezvoltarea sa este condiţionată şi de mediu. Pentru a obţine o înălţime şi un diametru optime este necesară o temperatură medie zilnică de aproximativ 24-29°C. Rezistenţa la frig a arborelui Paulownia variază în funcţie de varietate. Poate rezista şi până la -30°C, însă temperatura sub care se opreşte din creştere este de -20°C. Îngheţurile aspre de primăvară pot distruge lăstarii aflaţi în creştere sau pot deteriora ramurile arborilor, afectând creşterea şi forma lor. Vânturile puternice pot dăuna şi chiar rupe arborii, de aceea Paulownia trebuie plantat într-un loc adăpostit. Acest lucru este important mai ales pentru butaşii care au frunze foarte mari şi sensibile la daunele provocate de îngheţ, vânt sau grindină.
Lucrări de întreţinere
Pentru un hectar în cariaj de 4x4 sunt necesari pentru plantare 625 de puieţi. Cei mai potriviţi sunt puieţii de 6-7 luni cu tulpina lemnificată de 40-50 cm, proveniţi din înmulţirea in vitro care prezintă o rată de succes de 100%. De altfel, aceasta este modalitatea cea mai rapidă de înmulţire şi care asigură o productivitate de ordinul milioanelor de plăntuţe create în mediu aseptic, libere de viroze şi alte boli. Este foarte important pentru viabilitatea plantaţiei ca materialul săditor să fie viguros şi fără boli; de aceea se recomandă achiziţionarea lui de la producătorii autorizaţi.
Printre lucrările importante de întreţinere a culturii este şi păstrarea unui teren curat de buruieni. În cazul plantaţiilor în care se doreşte creşterea rapidă a arborilor este necesar un control ferm al vegetaţiei spontane, cel puţin în primii ani de creştere. În acest sens, la 2-3 luni de zile, se face frezare între rânduri.
O altă lucrare de întreţinere presupune copilirea puieţilor în creştere de câte ori este nevoie. Este un proces căruia trebuie să i se acorde atenţie astfel încât lăstarul principal să nu fie vătămat. Dacă totuşi se întâmplă acest lucru se face o curăţare de corectare pentru a menţine tulpina dreaptă. În cazul unei plantaţii destinate producţiei de masă lemnoasă, pentru a obţine un preţ ridicat sunt necesari buşteni cu diametru mare şi fără noduri. Curăţarea ramurilor este esenţială pentru maximizarea cantităţii şi calităţii lor.
Principalul dăunător al Paulowniei este viermele sârmă care îi atacă rădăcina, de aceea înainte de plantare se recomandă o analiză de sol. Alţi dăunători sunt păianjenii, dar care se pot combate cu diferite insecticide.
În timp, arborii viitorului, aşa cum mai sunt cunoscuţi, pot dobândi diferite boli pentru care există însă tratament.
Paulownia se regenerează foarte uşor. În cazul în care plantele originale sunt slabe ori au tulpina principală deformată, tăierea până la nivelul solului poate permite apariţia unui butaş bine dezvoltat.
Raport costuri-profit
În cazul solicitării unei firme specializate în lucrări de înfiinţare plantaţii, costurile pentru un hectar este de aproximativ 3.400 de euro. Preţul puieţilor, în funcţie de caracteristici, poate ajunge până la 2.500 de euro. Pentru fertilizare trebuie alocaţi 200 de euro, manopera de plantare este de 500 de euro, iar transportul puieţilor este de 200 euro. Pentru suprafeţe peste 5 ha preţul puieţilor se negociază, iar manopera poate scădea până la 300 euro/ha.
Tot în atribuţiile firmei contractate poate intra şi realizarea unei instalaţii pentru irigat, serviciu evaluat între 1.000-1.400 de euro. Dacă proprietarul plantaţiei doreşte ca lucrările calendaristice de întreţinere să fie efectuate de o astfel de firmă trebuie să mai scoată din bugetul anual 1.000 de euro pentru un hectar plantat cu Paulownia.
Cât despre preţurile puieţilor cu tulpina lemnificată, acestea variază în funcţie de vârstă şi caracteristici. Pentru puieţii în vârstă de 5-7 luni cu tulpina de 40-50 cm preţul este de 3-4,5 euro, pentru puieţii cu tulpina de 30 cm costul este de 1,5-3 euro, puieţii cu tulpina de 20 cm se valorifică la 1-1,5 euro, iar pentru puieţii cu tulpină de 10 cm se achită 0,3-0,5 euro.
Pentru a resimţi gradul de profitabilitate suprafaţa minimă de la care trebuie pornit este de 1 ha. O afacere profitabilă este o investiţie pe 4-5 ha, iar pentru rentabilitate mare se recomandă plantaţiile de 10-50 ha. Amortizarea pentru un hectar plantat cu Paulownia se realizează în 6 ani de la plantare şi se obţine un profit important. La 10 ani de la plantare se obţine cea de a doua recoltă de cherestea, apoi, posibil, şi la 14 ani. După aceea ritmul de creştere se micşorează. La dezafectarea plantaţiei, rădăcinile sale pivotante se pot valorifica pentru biomasă.
Laura ZMARANDA