O livadă ecologică aşteaptă a doua şansă

Agral Stal este o fermă vegetală cu punctul de lucru în comuna Horia, localitate situată la 2 km de municipiul Roman, judeţul Neamţ. Proprietarii societăţii, soţii Elena şi Marius Pleşca, vor însă s-o transforme într-o unitate mixtă, prin înfiinţarea a 30 de hectare de livadă. Prima încercare de a accesa fonduri europene s-a soldat cu un eşec, însă cei doi nu au renunţat la idee şi o vor lua, la anul, de la capăt, cu o nouă cerere şi documentaţie de finanţare.

Elena Pleşca este inginer agronom, iar soţul său a absolvit Horticultura. După terminarea facultăţii, au lucrat la Staţiunea de Cercetare a Sfeclei de Zahăr Roman, ing. Pleşca – în partea de agrotehnică, iar soţia – la laboratorul de genetică. Această perioadă a fost o experienţă utilă, aşa cum ne-a şi spus interlocutoarea noastră, Elena Pleşca: „La unitatea de cercetare am văzut în mod practic cam cum se pun problemele în agricultură. În facultate am acumulat multă teorie. Dar, vorba profesorilor noştri, am învăţat şi unde anume să căutăm informaţia. La vremea aceea, vorbim despre primii ani de după anul 2000, lucrurile în agricultură nu erau deloc aşezate, dimpotrivă, lumea rurală nu prea ştia încotro se îndreaptă. Atunci am hotărât şi noi că este vremea să ne încercăm puterile şi să facem ceva pe cont propriu. Am început întâi timid, cu 50 de hectare arendate, asta se întâmpla în anul 2002, iar azi am ajuns la 500 de hectare. Dar ne place ceea ce facem. Noi nu suntem în branşă din întâmplare, agricultură am studiat, agricultură practicăm.“

Un an relativ bun pentru ferma vegetală

Ferma se bazează pe culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui, soia şi, sporadic, sorg. În business-ul general, producţia vegetală a ţinut unitatea cât de cât pe profit. Despre rezultatele din 2014, la data când am purtat discuţia, lucrurile nu erau definitivate, aşa că circumspecţia inginerei Elena Pleşca era justificată: „Speranţa noastră de fiecare an aceasta este, să obţinem recolte bune, dacă se poate mai bune sau măcar egale cu anul anterior, să prindem preţuri convenabile. Cum a fost 2014? Nu ştiu ce să vă spun, relativ bun, aş zice. De regulă, la întrebarea aceasta, agricultorii au un alt răspuns, că nu sunt siguri de producţie până n-o văd în hambar. Aşa, cultura poate să fie frumoasă, întreţinută, dar când te pregăteşti să duci combina în lan, seara vine o gheaţă şi-ţi strică toate planurile. N-am făcut încă un calcul economic definitiv privitor la 2014, apreciez doar că va fi un bilanţ favorabil“. Apropo de preţuri, ferma soţilor Pleşca face parte din Cooperativa Agricolă de Valorificare a Producţiei Agridava Nemţeană, organism pentru înfiinţarea căruia cei doi au pus serios umărul: „Vorbind despre avantajele cooperativei, una e să negociezi cu un mare cumpărător 50.000 tone, alta pentru 500.000! De regulă, fiecare membru cooperator estimează producţia, încheiem contracte cu ferme, mai avantajoase şi ca preţ, şi ca modalitate de transport.“ În cadrul organizaţiei sunt fermieri care deţin silozuri pentru depozitarea producţiei. La un astfel de depozit merge şi o parte din recolta de la Agral Star, în aşteptarea unor livrări avantajoase: „Ideea este că nu mai suntem nevoiţi să vindem de la margine de teren, în orice condiţii şi constrângeri. Un siloz ne permite să păstrăm recolta până când piaţa vine cu un preţ bun.“

Livada eco, proiect respins de la finanţare

În planul de afaceri şi extindere a fermei figurează şi înfiinţarea unei livezi ecologice de cireş şi măr, inclusiv cu o unitate de procesare, care ar putea fi prima de acest fel din judeţul Neamţ. Încercarea de a obţine fonduri europene pentru acest proiect s-a soldat cu un eşec. „N-a fost să fie“, a conchis, cu oarecare resemnare, dar nu şi abandonare a ideii, inginera Elena Pleşca. Proiectul n-a trecut din cauza „necunoaşterii procedurilor“ şi a faptului că firma de consultanţă cu care Agral Star a colaborat la vremea respectivă nu a dat cele mai bune sfaturi: „Culmea este că dosarul n-a trecut din cauza unei investiţii incluse în proiectul general de înfiinţare a plantaţiei, pe care am fi putut-o trata separat. Vorbesc despre instalaţia de irigare prin picurare, esenţială într-o astfel de amena­jare pomicolă, dar foarte scumpă. Sfatul eronat ori greşeala noastră a fost că am înglobat sistemul de irigaţii în plan, din acest motiv am pierdut finanţarea.“

Speranţe mari legate de noul PNDR

Soţii Pleşca îşi leagă speranţele de noul PNDR, cu condiţia să şi nimerească un consultant capabil să vină cu cele mai bune soluţii şi sfaturi: „Toată lumea spune că sunt mulţi bani europeni, dar n-ar vrea fermierii să-i acceseze. Adevărul, ca întotdeauna, este pe undeva pe la mijloc.“ Referitor la livada ecologică, ea va fi amplasată pe o suprafaţă de 30 de hectare, pretabilă pentru pomicultură, situată la sud-est de Roman. Valoarea totală a proiectului, în varianta în care s-ar adăuga şi unitatea de procesare, ajunge la 2 milioane de euro: „Sunt multe detalii care intervin în derularea proiectului, iar acestea s-au dovedit indispensabile, în sensul că, fără ele, investiţia nu ar funcţiona.“ De ce neapărat o livadă ecologică? „Şi consumatorul român începe să se orienteze înspre produsul bio, mai scump, este adevărat, dar mai sănătos, deci e o nişă care merită să fie exploatată, în condiţiile în care în zona noastră nu este aglomeraţie pe acest segment de producţie şi de piaţă. Sunt semnale pozitive. Pe urmă, trebuie să recunosc, noi vizăm şi piaţa externă, cu o tradiţie veche a consumului produselor  naturale, unde s-a renunţat de mult la cantitate în favoarea calităţii.“ Planurile sunt gata făcute, dar până când vor prinde viaţă sunt mai multe necunoscute privind costurile în permanentă schimbare ale instalaţiei de irigaţie şi materialului săditor: „Instalaţiile de irigaţie nu se produc în ţară şi, în condiţiile fluctuaţiilor de preţ, de fapt ale euro în raport cu moneda naţională, n-aş putea să vă spun cam cât ar costa. Pe urmă, este nedefinit de unde vom procura materialul săditor, dacă-l vom achiziţiona de pe piaţa externă ori îl vom găsi în România. Costurile vor fi mai mari şi pentru că, aşa cum vă spuneam, ne-am gândit şi la o unitate de procesare a fructelor, pentru obţinerea sucurilor şi gemurilor bio.“ Soţii Pleşca sunt pregătiţi pentru lungul drum al conversiei de la convenţional la produs ecologic şi, în general, pentru calea destul de birocratică până la obţinerea finanţării din fonduri europene: „Ne-am călit şi suntem pregătiţi pentru orice. Avem foarte mari aşteptări pentru viitor şi pentru modul în care vor decurge lucrurile în agricultură.“

Patricia Alexandra POP
Maria BOGDAN