Viitorul studenţilor în agricultură: mulţi „sădiţi“, puţini „culeşi“

În scurt timp îşi vor susţine examenul de licenţă, iar cei mai mulţi dintre ei se aruncă deja în vâltoarea pieţei locurilor de muncă, cu optimism şi speranţe mari. Vor trebui însă să dovedească că cei patru ani de studiu nu au fost în zadar şi că bagajul lor de cunoştinţe valorează, înainte de toate, foarte mulţi bani.

Agricultura este poate la acest moment unul dintre cele mai ofertante domenii, în special pentru tinerii aflaţi la început de drum, dornici să-şi etaleze abilităţile şi cunoştinţele în slujba unui mare angajator sau, dimpotrivă, în propria afacere. Cât de pregătiţi sunt însă pentru a face acest pas şi cât de mari sunt aşteptările lor şi mai ales ale angajatorilor? Specialişti în domeniul recrutării, dar şi cei care vor plăti un salariu deloc de neglijat absolvenţilor sunt reţinuţi când vine vorba de reuşitele viitorilor ingineri.

Student în căutarea experienţei

Ovidiu Onişor, în vârstă de 22 de ani, este student la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ (USAMV) Iaşi, Facultatea de Zootehnie. Este încrezător în calitatea actului educaţional de care a beneficiat vreme de patru ani şi dornic să înveţe în continuare de la cei mai buni, chiar dacă asta ar însemna să pornească de jos. „Ca inginer zootehnist, voi face ce am învăţat la facultate. Este o instituţie de învăţământ bună şi destul de eficientă în pregătirea studenţilor. Nu ştiu dacă voi fi angajat pe un post mai mare din prima. Cred că angajatorii vor ţine cont şi de experienţă şi de aceea sunt dispus să lucrez la o fermă, indiferent de post, pentru a câştiga această experienţă“, mărturiseşte studentul. În ceea ce priveşte banii pe care îi va câştiga, nu se aşteaptă pentru început la mai mult decât salariul minim pe economie. „Nu cred că oferă cineva mai mult. Pe viitor însă, în funcţie şi de calităţile mele şi de ce voi putea să fac, cred că voi câştiga probabil dublu, dar nu sunt sigur. Cred că în zona aceasta sunt destule oportunităţi pentru absolvenţi să-şi construiască un viitor. Unii angajatori chiar caută studenţi şi s-au dovedit a fi deschişi către angajări“, mai crede Ovidiu.

Angajat sau patron?

Alături de colegii lor, fetele au şi ele un cuvânt de spus pe piaţa muncii. Paula Ursache, în vârstă de 23 de ani, visează să lucreze în cercetare, la o multinaţională. Este conştientă însă că drumul va fi unul greu, aşa că ia în considerare şi posibilitatea de a-şi face propriul business. „Mi-ar plăcea ceva în cercetare, la o multinaţională, doar că este greu. Profesorii nu prea te cunosc şi atunci când mergi să iei o recomandare se uită puţin ciudat. Eşti un student model, ai note de opt, de nouă, poate ai o şansă. Eu am astfel de note şi sper la mai bine“, spune tânăra. O altă variantă mai „dulce“ dar, cu siguranţă, la fel de grea, ar fi să-şi deschidă propria afacere cu... cireşe. „În comuna din care sunt eu avem o livadă de cireşi cu o vârstă de aproximativ 40 de ani. Mi-ar plăcea, de exemplu, să investesc într-un program de reconversie şi să plantez din nou cireşi. Doar că până când vor fi pe rod şi până când se va obţine ceva concret, va dura 3-5 ani. Oamenii vor profit imediat. Nu am făcut deocamdată un calcul să văd despre ce sumă ar fi vorba. M-am gândit doar că ar fi bine pentru comuna mea să se facă ceva cu acea livadă“, a mai completat Paula.

Cei mai buni dintre cei buni

Angajatorii sunt gata să primească în companiile lor tinerii absolvenţi, să le ofere facilităţi precum maşină de serviciu, telefon, laptop, dar şi salarii motivante dacă pregătirea, abilităţile şi rezultatele muncii lor sunt pe măsura acestora.

Specialişti în recrutarea personalului pentru domeniul agricol dau însă o veste proastă visătorilor. Doar o mică parte dintre absolvenţi vor ajunge să lucreze într-o companie mare. „30%  reprezintă oameni care într-adevăr să fie căutaţi şi să fie ofertaţi de către companii. Omul bun îşi găseşte loc. Este mai greu cu ceilalţi. Se gândesc că toată lumea o să-şi găsească. Important este însă ce îşi găsesc şi ce fac acolo unde îşi găsesc. Dacă nu este pregătit şi nu îşi urmăreşte singur construirea unei cariere nimeni nu-l ajută. (...) Facultatea îţi dă nişte noţiuni teoretice, dar de tine depinde dacă ţi le extinzi mai mult. Au început să vină companiile multinaţionale să-şi construiască ferme în România. Când iau ferme, iau şi cei mai buni specialişti. Ei au venit să facă business în România, să facă performanţă“, a explicat Marius Ogrezeanu, fondatorul unei agenţii şi al unei reviste, „AgribusineesJob“, dedicate recrutării şi plasării de personal în segmentul agribusiness, cu ocazia derulării pe data de 6 noiembrie a unui târg de job-uri pentru studenţi la USAMV Iaşi. Acesta mai spune că pe piaţă există două curente: specialişti şi seniori, care sunt limitaţi ca resursă şi care şi-au găsit în mare parte locul, şi un segment al tinerilor absolvenţi. „Agricultura fiind în creştere, nevoia de forţă de muncă este în creştere. Companiile au început să se uite şi către studenţi, dar doar către acei 30% dintre ei cărora le pasă şi care vor. Aceştia vor fi viitorul în agricultură“, este de părere Marius Ogrezeanu.

Salarii pe măsura performanţelor

Iar valoarea profesională este răsplătită pe măsură. Aşteptările în ceea ce priveşte nivelul de salarizare, din partea angajatului şi a angajatorului, pornesc de la 1.500 de RON pentru un proaspăt student şi pot ajunge la nişte cifre cu adevărat atractive. „Compania poate să-i ofere până la 2.500 de RON dacă este dintre cei 30%, ceea ce înseamnă aproape dublu, dacă este o persoană foarte bună. Nu există limitare din punctul acesta de vedere. Oamenii buni vor fi întotdeauna căutaţi. Deci pleacă de la 1.500-2.500 de RON şi poate să meargă către 1.500-2.000 de euro, depinde de performanţa individuală“, mai subliniază specialistul.

Ceva mai sceptici s-au dovedit a fi unii dintre angajatorii prezenţi la târgul de joburi derulat la instituţia de învăţământ superior ieşeană. „Noi căutăm oameni pregătiţi din punct de vedere tehnic. Compania noastră este tehnică, cu oameni tehnici şi tot aşa vrem să fie şi viitorii angajaţi. Trebuie să recunosc că este cam greu să găsim oamenii de care avem nevoie. Cred că doar 20% dintre studenţi pun accent pe aspectele care ne interesează. Este greu să găseşti oameni de vânzări pregătiţi. Pachetele salariale ale companiilor de vânzări sunt motivante. Vrem să avem oameni cu care să vorbim aceeaşi limbă. Am avut un interlocutor care, după terminarea facultăţii, şi-a dat seama că trebuia să fie între cei 20%“, a precizat şi Gică Stroe, director Regional - Est al unei companii ce are ca obiect principal de activitate comerţul cu produse fitosanitare, seminţe pentru agricultură şi fertilizanţi. Specialiştii în recrutare au observat totodată că există pe piaţă un deficit pe partea de tehnică agricolă, inclusiv de tractorişti, chiar dacă şcolile profesionale şi liceele agricole au început să crească.

George COJOCARU- CÎRNECI