Vârfuri ale ştiinţei şi cercetării agricole din România

Am peste 60 de ani de când sunt în contact direct cu ştiinţa, tehnica şi tehnologia agricolă, din care peste 40 de ani la Fundulea. Aceasta mă face să apreciez că pot ierarhiza, relativ corect, personalităţile care au însemnat ceva în dezvoltarea agriculturii din România.

Mă voi referi numai la cei care, cu precădere, au activat în domeniul cerealelor şi plantelor tehnice.

I. Mai întâi prezentăm precursorii ştiinţei agricole româneşti care au activat la cumpăna dintre sec. al XIX-lea şi al XX-lea şi care au avut studii agronomice în străinătate.

Personalitatea de primă mărime a fost Ion Ionescu de la Brad, urmat de P.S. Aurelian, M. Chiriţescu – Arva, Gh. Cipăianu, C. Sandu – Aldea, H. Vasiliu, Th. Saidel ş.a.

II. Garnitura de oameni de ştiinţă agronomi care au activat în prima jumătate a sec. al XX-lea, care au pus bazele ştiinţei şi cercetării agricole în România şi care au constituit grupul de instructori pentru garnitura ce va urma cuprinde:

1. În domeniul agrofitotehniei: Acad. prof. Gh. Ionescu-Şişeşti care poate fi socotit drept patriarhul ştiinţei agricole din România, lăsând urme evidente atât în domeniul agrofitotehniei (Tratat de agrotehnică, Monografia grâului şi Monografia porumbului etc.) cât şi al ameliorării plantelor agricole (a creat soiul de grâu A-15), dar în egală măsură în organizarea cercetării agricole (crearea ICAR), precum şi în probleme administrativ-organizatorice (ministrul Agriculturii în repetate rânduri, director general al Centralei Obştilor Săteşti şi Exploatărilor Agricole, preşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi etc.) Se mai pot alătura Amilcar Vasiliu, Ir. Staicu, N. Zamfirescu, V. Velican, N. Hulpoi, I. Safta, Gh. Bâlteanu, Liviu Pop ş.a.

2. În domeniul ameliorării plantelor agricole au activat: N. Săulescu, N. Ceapoiu, M. Manoliu, N. Giosan ş.a.

3. De domeniul agrochimiei s-a ocupat, pe parcursul a mai mult de o jumătate de secol, acad. prof. D. Davidescu, iar de problema de cercetare practică în teren dr. Grigore Coculescu.

III. Cei care au preluat ştafeta şi au activat în cea de-a doua jumătate a sec. al XX-lea ducând ştiinţa şi cercetarea agricolă la nivelul ţărilor avansate în acest domeniu sunt:

1. În domeniul agrofitotehniei: Ion Picu, Gh. Sin, N. Şarpe, Iuliu Moga, M. Berindei, M. Nicolescu, H. Simota, Fl. Ionescu.

2. În domeniul ameliorării plantelor agricole îi menţionăm pe: Acad. A. V. Vrânceanu – creatorul primilor hibrizi de floarea-soarelui pe plan mondial; Acad. N. N. Săulescu – creatorul principalelor soiuri de grâu din România. La care se mai adaugă Gh. Ittu, T. Mureşan, O. Cosmin, M. Cristea, I. Căbulea, Tr. Sarca, I. Gaspar, I. Haş, P. Varga, Z. Stănescu ş.a.

3. Domeniul agrochimiei este condus cu înaltă competenţă de Acad. Cristian Hera, la care se pot alătura Z. Borlan, R. Lăcătuşu, M. Rusu ş.a.

Din nefericire, şi această garnitură se găseşte spre încheierea activităţii şi ne întrebăm: de cine va fi urmată? Institutele şi staţiunile de cercetări agricole au rămas cu foarte puţini oameni şi mai ales cu foarte puţini tineri. În cei 25 de ani de după Revoluţie nu a existat nicio preocupare din partea organelor de stat pentru domeniul ştiinţei şi cercetării din agricultură şi urmările sunt vizibile. Poate în ceasul al 12-lea se vor trezi să acorde atenţia cuvenită acestui domeniu şi vor fi atraşi tineri care încă mai pot învăţa de la generaţia de dinainte.

Notă: Cerem scuze pentru specialiştii cu realizări însemnate în dome­niul menţionat care nu au fost cuprinşi în prezentarea de mai sus.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU