Pierdem peste un miliard de euro pe an în urma interzicerii neocotinoidelor

Institutul de Economie Agrară (IEA) a întocmit recent un studiu intitulat „Impactul interzicerii tratamentului cu neocotinoide asupra sectorului de seminţe din România“. Concluziile sunt edificatoare: fermierii români vor pierde anual peste un miliard de euro! Problema dureroasă este că Uniunea Europeană a interzis această grupă de insecticide (din care fac parte clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam) fără nicio argumentare ştiinţifică şi fără a pune altceva în loc. Vă prezentăm în continuare o sinteză a studiului.

Dăunătorii periculoşi vor prolifera

Autorii studiului au arătat că Regulamentul CE 485/2013 interzice, începând din această iarnă, utilizarea insecticidelor care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor, cu excepţia cerealelor de toamnă. Res­tricţia este valabilă timp de doi ani, pentru a se evalua impactul asupra populaţiilor de albine.

În România, ANSVSA nu a înregistrat niciun caz de mortalitate a familiilor de albine ca urmare a tratamentului seminţelor cu insecticide din grupa neonicotinoidelor, iar numărul familiilor de albine, producţia şi exportul de miere au crescut în ultima perioadă.

Regulamentul are un impact negativ asupra agriculturii din România, având în vedere utilizarea acestor insecticide ca mijloc de combatere a unor dăunători periculoşi: Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului sau gărgăriţa frunzelor de porumb), Agriotes sp. (viermii sârmă) şi Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb), Athalia rosae L. (viespea rapiţei), Phylotreta spp. şi Phylloides spp. (purici de pământ).

Tanymecus dilaticollis este frecvent întâlnit în zona de sud şi sud-est a ţării, unde constituie un factor limitativ al culturilor de porumb. Arealul general de dăunare este limitat la zonele circumscrise Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia), cu menţiunea că nivelul populaţiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important se semnalează în România, aceasta şi din cauza suprafeţelor mari cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, care ocupă anual aproximativ 35% din suprafaţa arabilă.

Astfel, cultura porumbului în zonele de impact al dăunătorului Tanymecus dilaticollis nu poate fi realizată în afara unor măsuri energice de prevenire şi de combatere a acestei insecte.

Istoria se repetă

Conform studiului, în deceniile 3-5 ale secolului trecut, înainte de utilizarea unor metode chimice, anual erau compromise zeci de mii de hectare de porumb, iar în primăverile secetoase, chiar sute de mii de hectare. După utilizarea substanţelor chimice pentru combaterea insectelor, unele suprafeţe s-au reînsămânţat şi de 2-3 ori, deoarece la densităţi de 80-100 de insecte/metru pătrat culturile erau compromise.

Specialiştii apreciază că atacul insectei are loc în prima perioadă de vegetaţie, pe aproximativ un milion de ha, din cauza existenţei unei rezerve biologice în sol de 40-70 adulţi/mp.

După anul 1998 s-a constatat o evoluţie tot mai performantă a metodelor de prevenire şi de combatere a speciei Tanymecus dilaticollis atât din punctul de vedere al eficacităţii, dar, mai ales, al protejării mediului datorită impactului tot mai redus al produselor folosite (produse sistemice cu toxicitate redusă, doze tot mai mici, amplasarea produsului în zona ţintă, fapt care protejează fauna utilă).

De precizat că, faţă de 25-30 kg/ha în cazul produselor de combatere folosite până în ultimul deceniu, în cazul produselor neonicotinoide se folosesc maximum 250 g de substanţă activă/ha la porumb şi mai puţin în cazul florii-soarelui.

Lipsa utilizării acestor insecticide va conduce la dezvoltarea populaţiilor de dăunători atât din specia Tanymecus dilaticollis, cât şi a viermilor sârmă din genul Agriotes sau, mai recent, a viermelui Diabrotica virgifera virgifera şi la apariţia exploziilor numerice, caracteristice anilor anteriori utilizării metodelor chimice, iar intensificarea gradului de atac poate avea un serios impact negativ asupra agriculturii din România.

Pierderile, în cifre

În urma cuantificării impactului economic la porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, în cazul loturilor semincere şi al culturilor de consum, specialiştii IEA au calculat pierderile provocate din cauza diminuării producţiei cu 20% şi respectiv 40%, în condiţiile în care s-a folosit ca an de bază 2012.

Pierderile se produc atât prin diminuarea suprafeţelor cultivate cât şi prin reducerea producţiilor obţinute, activităţii de procesare a seminţelor, precum şi a veniturilor la bugetul de stat.

Aşadar, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623.889 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 20% şi 922.759 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 40%, plus cheltuielile cu reînfiinţarea culturii pe 15% din suprafaţă, în valoare de 562 mii de euro.

Fermierii solicită decidenţilor compensarea pierderilor suferite anual pe această cauză.

Pentru compensarea pierderilor de producţie (variantele 20%-40%) ar trebui semănate suprafeţe suplimentare cu porumb 1.089-2.227 de mii ha, cu floarea-soarelui 424-490 de mii ha şi rapiţă 64-87 de mii ha.

În structura acestor pierderi, fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72%-80%.

Pierderile pe culturi: porumb între 571.831 şi 855.435 de mii de euro, rapiţă între 6.602 şi 8.810 de mii de euro şi floarea-soarelui între 45.455 şi 58.514 de mii de euro.

Pierderi importante se vor înregistra şi la nivelul furnizorilor de inputuri agricole (procesatori şi comercianţi de sămânţă şi produse de protecţie a plantelor), ca şi la nivelul bugetului de stat (impozit pe profit şi venituri din certificarea seminţelor).

Vestul nu ştie ce înseamnă Tanymecus dillaticolis

În condiţiile interzicerii insecticidelor din grupa neonicotinoidelor, în prezent nu există alte produse eficiente autorizate.

În România nu s-au înregistrat cazuri de mortalitate a familiilor de albine ca urmare a tratamentului seminţelor cu insecticide din grupa neonicotinoidelor.

În Europa arealul general de dăunare al insectei Tanymecus dillaticolis este limitat la zonele circumscrise Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia), cu menţiunea că nivelul populaţiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important, se semnalează în România, în special în zonele agricole favorabile culturilor de porumb şi floarea-soarelui.

Dezastru în Europa

La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentaţie şi Agricultură (HFFA) a efectuat studiul „Impactul socio-economic şi de mediu al tratamentului seminţelor cu neonicotinoide la nivelul UE“. Studiul ajunge la concluzia că, în decurs de cinci ani, pierderea acestei tehnologii ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 miliarde de euro, cu afectarea unui număr de 50.000 de locuri de muncă, în special în Europa de Est.

Menţionăm că studiul IEA reprezintă punctul de vedere al Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material săditor din România (AMSEM), Asociaţiei Industriei Seminţelor din România (AISR), Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Federaţiei Naţionale ProAgro, Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Traian Dobre