Tehnologie minimală pentru 10 t/ha de porumb

Cine îşi închipuie că, pentru a obţine 10 t/ha de porumb, trebuie aplicată o tehnologie sofisticată, cu costuri greu de suportat, se înşeală. Acest adevăr l-am aflat recent, cu ocazia celei de-a IV-a ediţii a Zilei porumbului. Gazdă a fost Nicolae Sitaru, administratorul Elsit COM (Ciochina, Ialomiţa). Loturile, în regim de cultură mare, s-au aflat pe raza satului Orezu.

Prin protocolul de participare, toate companiile de seminţe partenere au prezentat câte şase hibrizi de porumb, din grupa de maturitate semitimpurie şi semitardivă.

Companiile participante au fost Pioneer, Procera, Monsanto, KWS, Caussade, Euralis, Limagrain, Maisadour şi RAGT. De tratamente împotriva buru­ienilor şi a dăunătorilor s-a ocupat BASF.

Au fost de faţă peste 450 de fermieri. Printre invitaţi s-au aflat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Vasile Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (organizatoarea evenimentului), Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial, directori din MADR.

În principal s-a discutat despre piaţa porumbului şi provocările Politicii Agricole Comune din perioada 2014-2020.

Producţii satisfăcătoare obţinute în regim neirigat

De la bun început trebuie să spunem că nicio cultură nu a fost irigată, acesta fiind un amănunt foarte important dacă ţinem cont de producţia medie mare obţinută la Orezu.

Conform celor declarate de reprezentanţii companiilor de seminţe, cultura premergătoare a fost tot porumbul. Terenul nu a fost arat şi nici scarificat. În toamnă s-a făcut o trecere cu discul, iar în primăvară, din nou cu discul şi cu combinatorul.

Porumbul a fost fertilizat cu 150 kg/ha de îngrăşăminte chimice complexe NPK (18-46-0) şi 300 kg/ha de azotat de amoniu. În general s-au practicat două densităţi, la însămânţare. Prima a fost de 55-60 de mii de plante/ha, iar a doua, de 65-70 de mii de plante/ha. În cazul densităţii reduse, aplicate mai mult de frica secetei, producţiile s-au ridicat la 9 t/ha, iar pentru a doua, 11 t/ha, ceea ce în medie înseamnă aproximativ 10 t/ha.

Combaterea bolilor şi a buruienilor

„Pe 20 aprilie am aplicat Frontier Forte împotriva buruienilor mono şi dicotiledonate, în doză de 1,4 l/ha. Acest erbicid înlocuieşte cunoscutul Acetoclor, interzis începând cu anul 2013“ – ne-a declarat Andrei Zaharia, reprezentantul BASF în Ialomiţa.

În continuare, în faza de şase frunze, s-a utilizat pachetul Record, reco­mandat pentru 5 ha, format din Kelvin Top (1 l/ha) + Cambio (2 l/ha) + adjuvantul Dash (0,6 l/ha).

„În cazul unei infestări puternice cu dicotile perene sau costrei ori în cazul în care momentul optim de aplicare a fost depăşit, acest pachet se aplică pe o suprafaţă de 4 ha“, a menţionat Zaharia.

Conform celor spuse, în faza de 10-12 frunze s-a folosit o tehnologie inovativă, numită DUO System, cu spectru larg de acţiune, compusă din erbicidul Stratos Ultra (1,5-2 l/ha) şi Dash (1-2 l/ha), dar numai în cazul hibrizilor DUO, cu rezistenţă la substanţa activă cicloxidim. Acest erbicid are un spectru superior de combatere a buruienilor şi o eficacitate ridicată asupra gramineelor.

Pentru combaterea bolilor a fost aplicat postemergent sistemul AgCelence, din care face parte fungicidul Opera (substanţă activă piraclostro­bin), în doză de 1 – 1,5 l/ha. Ca urmare, plantele au fost mai sănătoase, mai viguroase şi mai verzi decât cele tratate cu alte fungicide. Reprezentantul BASF a adăugat că tratamentul se poate aplica în două faze, în funcţie de echipamentul disponibil. Prima este timpurie (1 l/ha), când porumbul are 1-1,2 m, până la ultima posibilitate de intrare în cultură cu tractor şi echipament normal de stropit. A doua aplicare este târzie (1,5 l/ha), la înflorit, când sunt necesare echipamente cu lumină mărită la sol.

Porumbul, un pariu care poate fi câştigat

În deschiderea evenimentului, Nicolae Sitaru a afirmat că scopul prezentării hibrizilor performanţi vizează creşterea productivităţii, prin plante bine adaptate condiţiilor noastre pedoclimatice.

„Nu putem să ne mândrim cu producţia pe care o facem în România, comparativ cu statele vestice. Însă există fermieri şi la noi, care folosesc numai sămânţă certificată, care respectă tehnologia recomandată şi care obţin producţii la nivel occidental.

Astăzi încercăm să oferim fermierilor soluţii pentru a alege corect hibrizii de porumb pe care să-i cultive. Anul acesta loturile cuprind 54 de hibrizi de porumb de la nouă companii.

Porumbul este un pariu pe care îl putem câştiga, dacă nu vindem acum, când preţurile sunt mici, de numai 110-114 euro/t“, a declarat administratorul fermei gazdă.

Totodată, domnia sa consideră că preţurile actuale sunt la nivelul anului 2009, deşi preţurile inputurilor au crescut foarte mult de atunci şi până azi.

Sitaru a menţionat că, spre deosebire de alţi agricultori, a avut semnat un contract de mai mult timp, iar acum vinde o parte din porumb cu 127 de euro/t. Restul îl depozitează, alături de alte cereale sau oleaginoase, pentru că are capacitatea de a stoca 20.000 t.

Avans, începând cu 16 octombrie

Invitat la tribună, Daniel Constantin a vorbit despre sprijinul acordat fermierilor şi a amintit câteva elemente din PAC 2014-2020. Cu această ocazie a anunţat că avansul pentru înfiinţarea culturilor de toamnă va fi acordat, începând cu data de 16 octombrie. Există deja o hotărâre de guvern, iar MADR a împrumutat 2,9 mld lei, pentru a putea efectua aceste plăţi. Referitor la noua PAC, ministrul a declarat că, pe Pilonul I, nu va exista o plată unică şi necondiţionată, cum a fost până acum. În 2014 România va avea de la UE 1,4 miliarde de euro pentru plăţi directe (până în 2020, va creşte la 1,9 miliarde), la care se adaugă sprijinul de la bugetul de stat de peste 400 milioane de euro, valoare care va scădea treptat în anii următori, odată cu mărirea contribuţiei europene. Din 2014, ajutorul complementar îşi va schimba denumirea în ajutor naţional de tranziţie.

Tinerii fermieri vor beneficia de bani în plus. De asemenea, micii fermieri, cu suprafeţe până la 30 ha, vor fi stimulaţi, pentru a produce mai mult. „Pe Pilonul II vom avea cel puţin două subprograme. Unul va fi pentru reconversia în pomicultură, în condiţiile în care jumătate din livezi se află în declin. Al doilea vizează zona montană, având în vedere că cei mai mulţi producători de lapte sunt la munte. De asemenea, vor fi măsuri de investiţii, cu proceduri simplificate“ – a precizat Constantin.

Ministrul a mai spus că, dacă vrem să creştem producţia, soluţia o reprezintă irigaţiile. De asemenea, consideră că „materia primă nu trebuie s-o exportăm, ci s-o ducem pe zona de zootehnie, iar din zootehnie s-o ducem în zona de procesare, să aducem valoare adăugată“. Pentru a contracara volatilitatea pieţei, Constantin a sfătuit fermierii să depoziteze recoltele, până când preţul va acoperi cheltuielile.

Traian Dobre