La Câmpulung Moldovenesc, cea mai mare colecţie de linguri de lemn

Bucovina este locul unde de secole lemnul a fost înnobilat, fiind utilizat pentru obiecte decorative, de uz casnic, locuinţe, mijloace de transport sau obiecte decora­tive. În „Ţara fagilor“, cum au numit austriecii acest ţinut, pe lângă muzee sau case-muzeu unde se găsesc obiecte de lemn, unele cu o vechime de peste 100 de ani, la Câmpulung Moldovenesc, în casa-muzeu a profesorului etnograf Ioan Ţugui, se găseşte cea mai mare colecţie de linguri de lemn din lume, cu peste 5.300 de exponate.

Colecţionarul Ioan Ţugui a adunat linguri din toate zonele ţării şi din întreaga lume, în muzeu găsindu-se exponate din SUA, Japonia, Africa, China, Tanzania, Pakistan, Noua Zeelandă, Mexic şi din toate ţările din Europa. Sunt linguri de diverse mărimi şi forme, realizate din specii diferite de lemn şi având diferite forme.

Grupate câte 10 după diferite criterii, lingurile sunt expuse pe pereţii camerelor, pe holuri, pe tavanele încăperilor, iar în dreptul ferestrelor formează o perdea. De la profesoara Elena Mateescu, nepoata folcloristului Ioan Ţugui, cea care din 1978, de la trecerea la cele veşnice a colecţionarului, se ocupă de acest muzeu, am aflat că lingurile sunt expuse aşa cum le-a lăsat profesorul Ioan Ţugui, fiecare suport de 10 linguri având alăturat un înscris în care sunt precizate denumirea lingurii sau a setului de linguri, locurile de provenienţă şi vechimea lingurilor, iar în unele cazuri posesorul lingurii.

„Sunt expuse linguri simple, pictate şi sculptate, linguri cu caracter utilitar care au fost folosite la stână, în bucătărie şi linguri artizanale, ornamentale. În colecţie există linguri din 130 de esenţe de lemn. De obicei coada este sculptată, găvanul este simplu, pictat şi foarte rar sculptat. Ele sunt aranjate câte 10, după mai multe criterii, cum ar fi anumite teme, zone, motive diferite, esenţa de lemn, pictori, sculptori“, ne-a spus profesoara Elena Mateescu.

Povestea lingurii de lemn

La început sunt prezentate uneltele cu ajutorul cărora se execută o lingură, apoi urmează principalele faze de lucru ale lingurii de lemn. Expoziţia propriu-zisă începe cu lingurile simple, scrijelite, linguri din diferite esenţe de lemn, linguri cu motive geometrice, cu motive astrale, cu motive vegetale, cu motive naturale şi stilizate, linguri cu motive din viaţa animalelor, linguri cu motive antropomorfe, linguri cu chipuri de oameni, linguri cu diferite steme, embleme, blazoane şi figuri istorice, începând cu Decebal şi Traian, linguri cu alte forme şi elemente decorative, linguri întrebuinţate la diferite obiceiuri tradiţionale şi evenimente din viaţa oamenilor, linguri care amintesc de evenimente rare şi deosebite în importante localităţi, linguri care aduc în atenţie arbori seculari şi istorici. Sunt şi linguri curiozităţi, cum ar fi de exemplu lingurile cu clopoţei, lingurile calicilor, dar şi linguri aşezate după zona geografică de provenienţă, linguri pe care sunt pictate celebrele mănăstiri din Moldova, linguri cu elemente de costume naţionale din diverse zone, linguri după numele unor meşteri amatori şi de profesie, linguri de la diferite naţionalităţi conlocuitoare, linguri din alte ţări, linguri cu furculiţă sau cu cuţit într-un singur corp, linguroaie şi polonice pentru stâne şi gospodării mari, vase şi obiecte de la stână. Etichetele care însoţesc fiecare lingură sunt scrise chiar de colecţionar.

Exponate cu înscrisuri hazlii

Unele linguri folosite la diferite obiceiuri şi unele momente importante din viaţa omului sunt cu înscrisuri hazlii şi au forme care le caracterizează, cum ar fi „lingura cu clopoţei“ pentru acei bărbaţi a căror femei sunt „cicălitoare şi gălăgioase“, care este o lingură cu inele sau verigi şi atunci când mănâncă soţul scutură din lingură pentru a-şi anunţa soţia să tacă. „Lingura calicilor“ este o lingură mai plată, să se mănânce cu economie, „lingura logodiţilor“, „lingura căsătoriţilor“, „lingura mirilor“, lingura „din zestrea miresei“, lingura pentru încondeierea ouălor, lingura „la pomenirea morţilor“.

Dintre lingurile utilizate în gospodărie, atrag atenţia lingurile ciobăneşti din care se distinge lingura pentru grosciorit la stână, lingurile casnice din care face parte şi lingura pentru fructe de pădure, dar şi lingurile pescarilor, cum ar fi lingura pentru alesul icrelor.

Linguri folosite de diverse personalităţi

Această colecţie unică, inclusă în Ghidul naţional al colecţionarilor şi în patrimoniul cultural naţional, cuprinde şi câteva linguri cu mărgele, cum ar fi lingurile cu mărgele de argint şi aramă sau lingurile cu încrustaţii de mărgele, dar şi linguri din soiuri de lemn exotic, cum ar fi lemnul de ginko biloba sau specii care cresc şi la noi in ţară, cum ar fi lemnul de magnolie, mahon, nuc american, palisandru, smochin sau tuia gigantică. Lingurile exotice provin din ţări printre care se numără Japonia, China, Noua Zeelandă, Pakistan, Mexic, o mare parte dintre ele fiind trimise de turiştii care au vizitat colecţia sau în urma schimburilor făcute cu alţi pasionaţi de astfel de colecţii. Colecţia include şi câteva linguri folosite de personalităţi, precum cea folosită de împărăteasa Maria Tereza, când Bucovina era sub ocupaţie austro-ungară sau mai recente, cum ar fi cele utilizate de Mihail Kogălniceanu sau Mihail Sadoveanu.

„Colecţia se află în casa familiei Ioan şi Elisabeta Ţugui, iar aranjamentul aparţine colecţionarului. Noi am păstrat aranjamentul care a fost iniţial. Cei mai mulţi vizitatori sunt în lunile iulie şi august, casa-muzeu fiind introdusă în circuitul turistic. Colecţia figurează în ghidul internaţional încă de pe vremea când trăia colecţionarul. El a înscris această colecţie în ghidul internaţional, fiind cunoscută în foarte multe ţări din lume. De-a lungul timpului a fost vizitată de turişti din aproape toate ţările lumii“, a precizat Elena Mateescu.

„Am păstrat nota de etnografie specifică Bucovinei“

De la nepoata colecţionarului, Elena Mateescu, şi de la soţul ei, Ioan, am aflat că nu este uşor să întreţii o astfel de colecţie.

„Este o muncă foarte grea, dar dacă vrei poţi. Important este că această colecţie a ajuns pe mâini bune, este adăpostită într-un singur loc, multe colecţii foarte valoroase distrugându-se pentru că nu au ajuns acolo unde trebuie sau pe mâna unor oameni iubitori de artă sau de frumos.

Vin aici şi copii şi vârstnici. Este plăcut să vezi că există copii care apreciază şi care sunt interesaţi de vizitarea acestei colecţii. De altfel, toţi vizitatorii care ne-au călcat pragul casei pleacă cu o impresie foarte plăcută pentru că nu îţi poţi imagina ce reprezintă o lingură, câte varietăţi şi câte modele pot exista. De obicei lingura este sculptată dintr-un lemn mai moale, nu din esenţele care sunt prezentate în colecţie, dar Ioan Ţugui s-a gândit să prezinte diferite esenţe de lemn, chiar lemn exotic. Aceasta a fost ideea colecţionarului, am păstrat aranjamentul pentru că este normal să respecţi munca celui care a realizat această colecţie. Am încercat să păstrăm şi nota de etnografie specifică Bucovinei“, ne-a declarat Elena Mateescu.

Toţi cei care ajung în Câmpulung Moldovenesc sunt invitaţi să facă un popas într-un loc mai puţin obişnuit, în care vor afla poveşti „spuse“ de lingurile de lemn.

Silviu Buculei