Cacica, o comună a sării şi a culturilor europene

Localitatea Cacica a apărut în anul 1791 dintr-o necesitate a Imperiului Habsburgic care avea nevoie de sare, iar subsolul acestei zone din Bucovina o avea din belşug. Cu specialişti aduşi din Polonia, de la minele Wielickza şi Bohnia de lângă Cracovia, cu o experienţă aproape de un mileniu în exploatarea sării, salina Cacica s-a dezvoltat foarte repede. Tot minerii poloni au dat şi denumirea localităţii. Când au venit au găsit un teren cu bălţi, stufăriş şi multe raţe (în limba polonă raţa numindu-se „kackzyka“) şi aşa locul unde s-au stabilit a primit numele păsării de apă. Pentru că se câştiga bine şi cei care veneau să muncească în subteran aveau multe facilităţi, alături de polonezi au venit ucraineni, slovaci, nemţi, evrei şi români, fiecare zidindu-şi şcoli şi biserici proprii. Aşa se face că şi astăzi în Cacica convieţuiesc mai multe etnii. Timp de mai bine de 100 de ani, până în 1950, la Cacica a funcţionat un pavilion al băilor saline în căzi de stejar şi băi la cadă cu cetină de brad şi plante din flora spontană de munte, iar bolnavii cu afecţiuni res­piratorii foloseau speleoterapia în încăperile orizontului I încă din sec. al XIX-lea.

În cele cinci sate, Pârteştii de Sus, Cacica, Soloneţu Nou, Maidan şi Runcu, trăiesc şi convieţuiesc în relaţii foarte bune cca 4.200 de oameni: români (65%), polonezi (20%), ucraineni (6%), germani (5%) şi alte etnii.

La Soloneţul Nou toţi locuitorii sunt polonezi, conservând foarte bine tradiţiile acestei etnii. Cu ocazia diverselor manifestări culturale de la Cacica sau Soloneţul Nou, participă cu spectacole toate etniile din comună. Şi în rândul bisericii există o relaţie foarte bună, preoţii ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici colaborând foarte bine la diferite evenimente.

Proiectul cel mai important, alimentarea cu apă

Elena Boloca conduce comuna din iunie 2012. Cu o experienţă de 20 de ani în mediul privat, primăriţa vrea să îmbunătăţească nivelul de trai al celor peste 4.000 de locuitori ai comunei, proiectele cele mai importante fiind alimentarea cu apă şi canalizarea.

„La nivelul comunei sunt foarte mulţi agenţi economici, instituţii publice, şcoli, biserici şi pensiuni care au nevoie de aceste utilităţi. Pe Măsura 3.1.3 s-au făcut multe pensiuni şi mai sunt în construcţie încă 8. În momentul de faţă apa este asigurată prin puţuri proprii cu hidrofor. Doar la Soloneţ există un izvor care asigură apa prin cădere pentru o parte din locuinţe. În perioadele secetoase multe locuinţe şi şcoli rămân fără apă. Nu avem canalizare, majoritatea locuinţelor având fose. Am făcut studiile de fezabilitate şi suntem în faza depunerii proiectului pentru finanţare. Este important să primim finanţare pentru proiectul de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare pentru că acum pregătim documentaţia pentru a declara comuna staţiune turistică de interes local. Avem 130 de locuri de cazare şi, ţinând cont de proiectele care se derulează în turism, până în anul viitor trecem de 200 de locuri de cazare“, ne-a spus primarul Elena Boloca.

Centru de afaceri multicultural

Un proiect de succes este înfiinţarea Centrului de afaceri multicultural început de vechea conducere şi terminat recent. În acest centru îşi desfăşoară activitatea micii întreprinzători care nu au un spaţiu propriu pentru desfăşurarea activităţii. Primăria le pune la dispoziţie în cadrul centrului spaţiile pentru producţie sau prestări servicii, în primele şase luni sunt scutiţi de la plata chiriei, după această perioadă chiria fiind simbolică faţă de preţurile actuale.

Multiple posibilităţi de agrement

Un proiect care se apropie de finalizare este punctul de informare turistică, primii turişti urmând să-i calce pragul în luna octombrie. Proiectul este realizat cu fonduri europene şi va oferi celor care vin în comuna Cacica informaţii despre obiectivele turistice, printre care se numără salina, Basilica Minor, Biserica veche din lemn din secolul al XVI-lea „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril“ de la Pârteştii de Sus, dar şi despre ştrandurile şi piscinele cu apă sărată şi structurile de cazare şi alimentaţie publică.

„Cine ajunge la Cacica are posibilităţi multiple de agrement sau turism balnear – medical, având şi un medic care răspunde de această activitate, dr. terapeut Ioan Ieţcu. La Casa Naţionalităţilor, complex administrat de Consiliul Local, se află o piscină cu apă sărată, cabinete pentru proceduri medicale cu parafină, masaj, proceduri electrice, diadinamice, ultrasunete, toate dotările fiind realizate printr-un proiect european derulat în urmă cu patru ani. Pe lângă tratamente, turiştii pot face cure în mină. Salina, Basilica Minor şi piscinele cu apă sărată aduc un număr mare de turişti în comună. Având turişti creşte economic şi comuna pentru că ei au nevoie de cazare, de masă, cumpără suveniruri, deci lasă nişte bani în localitate“, ne-a spus Elena Boloca.

Şcoală reabilitată cu bani din Polonia

Tot de la edilul din Cacica am aflat că toate şcolile au apă potabilă din puţuri proprii, canalizare cu fosă vidanjabilă şi au fost reabilitate în anii anteriori. La Pârteştii de Sus şi Cacica sunt centrale termice, iar toate şcolile au tâmplărie cu sticlă termopan, gresie şi faianţă la grupurile sanitare.

Şcoala din Soloneţul Nou a fost reabilitată cu bani din Polonia, arătând şi având dotări mai bune ca unele şcoli din oraş“, ne-a declarat primăriţa Elena Boloca.

Statul polonez, prin Consulatul Poloniei la Bucureşti, s-a preocupat de asigurarea unei bune dotări a şcolii şi de o bună pregătire a elevilor comunităţii polone.

Agricultura, bine reprezentată

Fiind o comună situată într-o zonă de deal spre munte, la Cacica se cultivă atât cereale cât şi legume, cele mai mari suprafeţe fiind ocupate de cartofi.

Există şi livezi cu cireşi, meri, peri şi pruni şi se cresc animale, în special ovine şi bovine.

„Avem mici fermieri care au accesat proiecte europene şi au înfiinţat mici ferme prin Măsurile 1.4.1 şi 1.2.1. Sunt mulţumiţi că au obţinut nişte bani şi s-au putut dezvolta. Sunt ferme mici cu 40-50 de capete vaci de lapte sau taurine pentru îngrăşat şi mai multe stâne. Avem în comunele învecinate fabrici de procesare a cărnii şi laptelui, existând astfel posibilitatea valorificării producţiei zootehnice.

Noi am pus la dispoziţia crescătorilor de animale păşunile din comună prin contract de arendă ca să primească subvenţie de la APIA. Aşa am ajuns să avem păşuni curate, bine întreţinute şi pe care s-au realizat investiţii necesare desfăşurării activităţii de păşunat“, a spus Elena Boloca.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013