Lucrările solului efectuate la timpul optim, de calitate corespunzătoare şi cu utilaje adecvate au o contribuţie hotărâtoare la buna gospodărire a apei provenite din precipitaţii.

Solul trebuie ca în permanenţă să aibă un anumit grad de afânare pentru a putea recepţiona întreaga cantitate de apă provenită din precipitaţii şi să menţină la suprafaţă un strat izolator, care să împiedice pierderea apei prin evaporare.

Un sol tasat, compactat are capilaritate prin care se ridică apa până la suprafaţă şi se pierde prin evaporare.

Când solul este prea afânat pierde o parte din apă care se infiltrează în adâncime şi totodată favorizează circulaţia aerului printre bolovani, antrenând apa pe care o elimină în atmosferă.

Terenul denivelat expune o suprafaţă mărită atmosferei, evaporând o cantitate de apă proporţional cu suprafaţa expusă (de regulă, cu 30-50% mai mare).

Prin lucrările solului trebuie avute în vedere toate aceste aspecte.

1. După culturile recoltate în vară solul trebuie imediat lucrat. Fiecare zi de întârziere aduce importante pierderi de apă din puţina rezervă a solului.

Experimental s-a dovedit că dacă imediat după recoltare solul mai conţinea, pe stratul 0-30 cm, 11,4% umiditate, după 4 zile a ajuns la 8,4, iar după 10 zile la 6,16%.  Dacă se lucrează imediat, se conservă această apă şi lucrarea se execută mai uşor.

În mod obişnuit se execută aşa-numitul dezmiriştit cu grapa cu discuri la 8-12 cm adâncime, când solul se amestecă cu miriştea şi cu celelalte resturi vegetale, formând un fel de mulci la suprafaţa solului care favorizează pătrunderea apei din precipitaţii şi împiedică pierderea ei prin evaporare. La determinările efectuate în toamnă, terenul dezmiriştit conţinea 19,5% umiditate, iar cel nedezmiriştit numai 11%.

2. Un rol important în gospodărirea apei din sol îl are felul organelor active şi utilajele cu care se efectuează lucrările solului. La determinările efectuate în toamnă, pe stratul 0-10 cm, conţinutul în apă se prezenta astfel: • după lucrarea cu combinatorul cu organe active „săgeată“ – 20,9%; • după lucrarea cu combinatorul cu organe active „daltă“ – 19,5%; • după lucrarea cu paraplow-ul (plug fără cormană) – 17,8%; • după lucrarea cu plugul cu cormană (fără grapa stelată) – 11,7%

Deci, utilajele care răscolesc solul (plugul cu cormană) provoacă pierderile cele mai mari de apă din sol.

3. Lucrarea de arat, prin afânarea corespunzătoare, are un rol foarte important în creşterea capacităţii de înmagazinare a apei. Plugul trebuie să lucreze obligatoriu în agregat cu grapa stelată care asigură mărunţirea, nivelarea şi aşezarea solului, reducând pierderile de apă prin evaporare. După arătura de vară, la determinările de umiditate efectuate în toamnă, s-a găsit cu 800 t/ha mai multă apă decât pe terenul nearat.

Din precipitaţiile căzute într-un anumit interval de timp, s-au infiltrat în sol, în terenul arat 64,4% şi numai 9,2% în parcela nearată.

Într-un teren arat din toamnă, la determinările de umiditate efectuate în primăvară, s-a găsit 23% la varianta nivelată, 17,60% la cea nenivelată şi numai 7,74% în solul din coamele brazdelor nenivelate.

4. Lucrarea de pregătire a patului germinativ, în special pentru culturile de primăvară, trebuie să se execute numai până la adâncimea de semănat şi cu utilaje care nu răscolesc solul.

Faţă de lucrarea cu grapa cu colţi reglabili, când s-a lucrat cu combinatorul s-au pierdut în plus 6,2 mm, iar când s-a lucrat cu grapa cu discuri pierderile au ajuns la 12,8 mm până la 28 mm.

De aceea nu este recomandată lucrarea cu grapa cu discuri în primăvară.

5. Lucrarea de prăşit contribuie la reducerea pierderile de apă din sol atât prin combaterea buruienilor – mari consumatoare de apă – cât şi prin reducerea evaporării prin crearea unui strat de sol izolator (afânat) la suprafaţă. Cultivatoarele trebuie să fie dotate cu cuţite plate care nu răscolesc solul, care taie buruienile pe dedesubt, la mică adâncime, şi le lasă la suprafaţa solului, formând un mulci izolator.

6. În condiţii speciale de soluri cu straturi compactate la diferite adâncimi, se folosesc organe speciale care afânează solul fără întoarcerea brazdei, asigurând o uşoară pătrundere a apei, dar nu permite pierderea ei prin evaporare.

Pentru straturile compactate situate în stratul arabil se pot folosi plugurile prevăzute cu scormonitori care afânează la 10-15 cm sub fundul brazdei. Când stratul impermeabil se găseşte la adâncime mai mare se execută lucrarea cu cizelul care lucrează la 40-50 cm adâncime, iar pentru straturile compactate situate la adâncime şi mai mare se execută o lucrare specială de scarificare la 60-80 cm adâncime. Prin urmare, printr-o dirijare corectă a lucrărilor solului se poate asigura o bună gospodărire a apei în sol.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU