Apa a devenit factorul limitativ al producției agricole.

De aceea trebuie folosite toate mijloacele pentru acumularea în sol a fiecărei picături de apă din perioada de toamnă-iarnă. În această perioadă, de regulă, cad cantități de apă mai mari sau mai mici, dar trebuie să avem pregătit solul să înmagazineze și să conserve apa respectivă. Aceasta presupune ca solul să fie afânat, fără straturi impermeabile și să nu fie prăfuit la suprafață deoarece praful astupă porii solului și apa nu se poate infiltra, se scurge la suprafața solului sau băltește și se evaporă, se pierde.

Se consideră că solul este pregătit pentru a primi cantități mari de apă atunci când are următoarele însușiri:

a) Are porozitatea totală de 48-60%, din care porozitate capilară de 30-36%, iar cea necapilară (de aerație) 18-24%. Acest spațiu lacunar este bine să fie ocupat 2/3 cu apă și 1/3 cu aer.

b) Să aibă densitatea aparentă de 1,0-1,4 m/cm3, interval în care nitrificarea se desfășoară în condiții optime la 1,11-1,15 g/cm3, iar creșterea nestingherită a rădăcinilor la 1,07-1,40 g/cm3. În aceste condiții asigură și acumularea apei în sol.

c) Să asigure o viteză de infiltrare a apei în sol de 3-10 cm/oră.

d) Rezistența la penetrare pe solul nisipos să fie de

15 daN/cm2, iar pe solul argilos de 50-150 daN/cm2.

e) Să posede structură glomerulară stabilă care asigură un regim aerohidric, termic și de nutriție optim pentru plante.

Măsurile care pot asigura acumularea apei în sol în perioada rece a anului se referă la:

a) Realizarea de valuri de zăpadă, cu pluguri speciale, trasate la distanța de 10-15 m perpendicular pe direcția vântului principal.

b) Realizarea de ziduri din baloți de paie sau calupuri de zăpadă distanțate de 12-15 m.

c) Montat panouri parazăpezi, ca cele de la șosele, iar când acestea s-au acoperit 2/3 cu zăpadă, se mută pe alt aliniament la 20-25 m.

d) Lăsat câte 2-3 rânduri de tulpini de porumb, floarea-soarelui, sorg, cânepă cu rol de perdele distanțate la 20-25 m și având rolul de a reține zăpada.

e) Pe terenurile în pantă se execută arături cu coame paralel cu curbele de nivel, iar coamele respective au rolul de a reține zăpada și a se opune eroziunii solului.

f) Se pot efectua deplasări cu tăvălugul distanțate la 20 m și zăpada presată se topește mai greu, apa infiltrându-se în sol, evitând eroziunea.

g) Se împrăștie peste zăpadă materiale de culoare deschisă (paie, pleavă, rumeguș) care reflectă razele solare și întârzie cu o săptămână topirea zăpezii care se topește treptat și se infiltrează apa în sol.

h) Însămânțarea culturilor verzi pe parcelele destinate însămânțărilor de primăvară care rețin 97% din precipitații. Acestea rămân peste iarnă și rețin zăpada care se topește treptat.

i) Plantarea de garduri vii între proprietăți și între parcele.

g) Plantarea perdelelor forestiere de protecție care au cel mai bun efect asupra acumulării și conservării apei în sol prin aceea că:

– reduc viteza vântului cu 30% și asigură depunerea unui strat uniform de zăpadă (între perdele 80-100 cm) în câmp deschis 15 cm;

– reduc pierderile de apă prin evaporare cu 20-45%;

– mențin umiditatea relativă a aerului mai mare cu 30-35% și prin aceasta reduc evaporarea apei;

– între perdele se asigură 300-500 m3/ha apă acumulată în plus.

De menționat că fiecare strat de 10 cm zăpadă asigură 300 m3/ha apă și că 1 mm apă acumulată în sol în perioada de iarnă este echivalentă cu 2-3 mm apă din perioada de vegetație.

Considerăm că se găsesc suficiente posibilități la îndemâna fiecărui fermier pentru a asigura apa, acest factor decisiv al producției agricole.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU