reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Nov 2019

Nutrețul combinat granulat în hrana suinelor - avantaje și dezavantaje

Producătorii de carne de porc trebuie să evalueze constant posibilitățile de îmbunătățire a performanțelor de creștere și o reducere a costurilor cu hrana. O hrană corespunzătoare pentru animale presupune obținerea unor beneficii în termen de performanțe și implicit sănătate.

Suinele sunt animale monogastrice cu stomac simplu, care necesită hrană ușor digestibilă și de bună calitate. Un sistem de hrănire modern presupune satisfacerea cerințelor nutriționale, cunoașterea caracteristicilor ingredientelor ce compun hrana, calitate și salubritate a hranei, transport ușor, fără a afecta caracteristicile amestecului de ingrediente.

Granularea este cea mai obișnuită metodă de procesare termică folosită astăzi în industria hranei pentru animale, care presupune condiționarea termică a unui amestec de ingrediente măcinate și compactizarea acestora la trecerea prin sită (matriță). Patton și col., încă din 1937, au accentuat superioritatea din punct de vedere nutrițional a hranei granulate comparativ cu cea obținută sub formă de făină prin măcinarea și amestecarea omogenă a ingredientelor.

Din punct de vedere economic există mari diferențe între furajarea sub formă granulată sau sub formă de făină. Astfel, în condițiile unei granulări de bună calitate se obțin o serie de beneficii: se reduc deșeurile, se realizează o reducere a separării ingredientelor, se îmbunătățește palatabilitatea, dar și digestibilitatea substanței uscate, proteinei și energiei brute ca urmare a procesării termice a amidonului și proteinei și se scurtează perioada de hrănire. Ca o consecință, excreția de substanță uscată și azot descrește, ceea ce conduce la reducerea impactului negativ asupra mediului. Performanțele animalelor și consumul specific pot fi îmbunătățite. Cercetările anterioare au evidențiat faptul că utilizarea sub formă granulată a nutrețului combinat în hrana purceilor constituie o modalitate eficientă de îmbunătățire cu 4-10% a eficienței hrănirii în comparație cu hrănirea sub formă de făină. Pentru scroafele lactante se refac rezervele energetice, ceea ce elimină dificultățile posibile în cazul scroafelor cu stare de întreținere slabă. Energia metabolizabilă nu este afectată de folosirea nutrețului combinat granulat.

Un argument suplimentar al folosirii nutrețului combinat în formă granulată îl constituie scăderea risipei cu hrana, asociată cu reducerea hrănirii selective, o densitate a hranei îmbunătățită și caracteristici mai bune la manipularea furajului. La aceste aspecte se adaugă controlul prafului și distrugerea organismelor dăunătoare.

Pe de altă parte, granularea crește costul de fabricație, investiția suplimentară putând fi compensată prin performanțe superioare și o bună condiție corporală a efectivului matcă. Dacă nu se acoperă cheltuielile suplimentare este de preferat să se folosească hrana sub formă de făină.

În timpul procesului de granulare amestecul de ingrediente sub formă de făină este supus unor temperaturi și umidități ridicate. Temperaturile extreme ridicate conduc însă la riscul apariției Reacției Maillard.

Deși este în general recunoscut faptul că o bună calitate a granulelor îmbunătățește eficiența, creșterea și uniformitatea animalelor, nivelul calității este, în general, dictat de aspectele economice. Cu toate acestea, hrănirea cu o calitate fizică slabă este întotdeauna prea scumpă. Mulți factori afectează procesul de granulare, incluzând umiditatea făinii și sursa ingredientelor. Evaluarea factorilor de granulare pe o perioadă scurtă de timp minimizează unele dintre variabilele necontrolate. Variabilele care nu pot fi eliminate (temperatura de condiționare, amperajul de granulare) trebuie să fie cel puțin contabilizate http://www.allaboutfeed.net/Nutrition/Research/2012).

Calitatea granulelor este dată de mai mulți factori, un rol important fiind ocupat de mecanismele de legare a particulelor de hrană între ele, de liantul folosit. Mai multe produse au fost testate și un număr limitat au fost utilizate ca lianți în obținerea unor granule de calitate. În mod curent sunt folosite următoarele categorii de lianți:

  • • lianți bazați pe lignină/ lignosulfonați – un studiu comercial arată că introducerea a 1,25% lignosulfat în nutrețul granulat reprezintă echivalentul a 18% grâu;
  • • hemiceluloză;
  • • lianți minerali (bentonită);
  • • gume, amidon, melasă;
  • • grăsime (1%).

O serie din acești lianți sunt bazați pe produse secundare de la fabricarea lemnului și a produselor din hârtie.

Folosirea unui nutreț combinat clasic, bazat pe porumb și soia într-un raport dependent de cerințele animalului, impune adăugarea de grâu pentru o bună calitate a granulelor. Grâul este cunoscut pentru proprietățile sale de liant ca urmare a glutenului conținut. Gliadina si glutenina din grâu sunt prezente într-un raport de 1:1, iar împreună reprezintă circa 80% din conținutul de proteine. Glutenul din grâu are astfel și capacitatea de liant alimentar și este o masă elastică, de consistența unei gume. Un procent de 10% grâu sporește durabilitatea granulelor.

Granularea crește, de asemenea, gelatinizarea amidonului de la aproximativ 10% până la 12% în materia primă, până la aproximativ 25% în timpul condiționării și la peste 4% după formarea granulelor. Gelatinizarea amidonului îmbunătățește, de asemenea, durabilitatea granulelor, dar crește și duritatea acestora.

Finețea granulelor este un aspect important în procesul de granulare care nu trebuie ignorat, dat fiind faptul că o finețe mărită afectează tractul gastrointestinal. O dimensiune optimă a granulelor ar fi de 500-1.600 μm. Particule mai mici de 400 μm nu sunt de dorit.

Aceste aspecte accentuează importanța formei în care se prezintă hrana în orice strategie managerială de conducere a unei ferme, cu atât mai mult cu cât unul dintre obiectivele de creștere a suinelor îl constituie valorificarea cu maximum de randament a hranei al cărei cost este oricum foarte ridicat.

Mihaela HĂBEANU, Horia GROSU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Virusul pestei porcine africane depistat și în alt produs confiscat la vama Halmeu

Institutul de Diagnostic și Sanătate Animală (IDSA), Laboratorul Național de Referință pentru pesta porcină africană (PPA) a finalizat testele de laborator realizate pe un alt produs, care făcea parte din lotul de alimente confiscate la vama Halmeu, în data de 26 martie.

De această dată, este vorba despre o probă prelevată dintr-un cârnat, produs în mod tradițional, confiscat de la un cetățean ucrainian.

Examenele de laborator au pus în evidență, și în acest produs, prezența genomului viral al pestei porcine africane.

În cadrul IDSA au mai fost analizate și alte probe prelevate din mezelurile confiscate, prezența virusului PPA fiind depistată, până în acest moment în două produse: salam și cârnat, produse, în sistem tradițional, „în casă”.

ANSVSA atrage atenția cetățenilor despre pericolul prezentat de această boală, care, chiar dacă nu prezintă pericol pentru om, are consecințe economice dezastruoase.

Virusul PPA este foarte rezistent atât în mediu, cât și în produsele de origine animală și în furaje.

ANSVSA reamintește, pe această cale, despre interdicția de introducere în țară a: porcilor vii, cărnii de porc proaspătă, refrigerată sau congelată, produselor din carne (cârnați, șuncă, carne sărată etc.), provenite din Republica Moldova și Ucraina.

Această interdicție a fost încălcată, de curând, când, a fost identificat pe raza județului Brașov un transport cu produse alimentare de origine animală, fără caracter comercial, care se găseau în posesia unor turiști din Republica Moldova, care tranzitau teritoriul României către Italia.

Reprezentanți ai D.S.V.S.A.Brașov și ANAF Vama Mobilă Brașov, în cadrul unui control mixt având că tematică: identificarea riscurilor de introducere a unor boli infecto-contagioase pe teritoriul național, prin intermediul produselor alimentare de origine animală, au depistat în acest transport aproximativ 80 kilograme carne de porc, preparate din carne de porc si pasăre, fără elemente de identificare, obținute în gospodăriile proprii.

Conform procedurilor, produsele au fost confiscate și sub supraveghere sanitară-veterinară, au fost dirijate către unitatea de neutralizare teritorială, fiind incinerate în regim de urgență.

ANSVSA, prin structurile teritoriale, continuă monitorizarea atentă a  produselor alimentare confiscate de Posturile de Inspecție la Frontieră, realizate de către autoritățile vamale și personalul sanitar veterinar, pentru toate produsele alimentare de origine animală și furaje.

Activitatea de monitorizare a confiscatelor – produse alimentare de origine animală și furaje - va continua și va fi completată cu examene de laborator pentru depistarea virusului PPA.

Situația „Ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasa Bazna și Mangalița“ în Moldova

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița pot beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița. Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: să deţină exploataţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 şi maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract, să livreze minimum 50% din purceii primiţi cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap, să respecte structura raţiei furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică şi să deţină registrul individual al exploataţiei.

După aproximativ două luni de la apariția programului, în trei județe din regiunea Moldovei situația „Ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasa Bazna și Mangalița“, diferă de la județ la județ.

Iași

La nivelul județului Iași, până în prezent situația este astfel: „S-au înscris un număr de 185 persoane și doar doi furnizori de purcei Mangalița“, a precizat Roxana Florea, reprezentant comunicare DAJ Iași.

Bacău

La același program la nivelul județului Bacău s-au comunicat următoarele:  „Menționez că până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși. În schimb, avem un singur procesator înscris, cu 30 cap /porci și 96 de crescători cu 914 cap/ porci. Această situație nu este definitivă, deoarece se actualizează permanent până pe data de 16.04.2018“, a precizat Simona Barzaghideanu, Director Executiv DAJ Bacău.

Vaslui

Cu privire la situația din județul Vaslui vă aducem la cunoștință sintetic informațiile următoarele: „Până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși și niciun procesator, iar numărul crescătorilor înscriși este de 68 cu 612 porci solicitați“, a precizat ing. Gigel Crudu, Director Executiv DAJ Vaslui.

Atât furnizorii, cât  crescătorii și procesatorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la Direcția Agricolă Județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mangalița și… beznă!

Guvernul a adoptat recent o hotărâre pentru „susținerea crescătorilor de suine în vederea producerii cărnii de porc din rasele autohtone Bazna și Mangalița“. Inițiativă, lăudabilă de altfel, privită prin ochiul specialiștilor, ridică mai multe semne de întrebare privind cunoștințele de zootehnie, marketing şi industrializare a cărnii ale autorilor proiectului. Să prezentăm, pentru început, câteva informații legate de cele două rase autohtone.

Bazna este o rasă originară din zona Sibiului, răspândită în tot sudul Ardealului. S-a format în urma unor încrucişări nedirijate între scroafe de rasă Mangaliţa şi vieri de rasă Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna, utilizându-se şi consangvinitatea. Produşii rezultaţi, având însuşiri productive superioare rasei Mangaliţa, au fost apreciaţi de crescători, astfel încât populaţia hibridă s-a răspândit în scurt timp în jurul oraşelor Mediaş, Sighişoara, Sibiu şi Făgăraş datorită precocităţii şi prolificităţii superioare faţă de rasa maternă locală. În anul 1885 şi apoi după anul 1900 s-au făcut importuri de reproducători Berk din Anglia, care au fost utilizaţi în scopul ameliorării şi omogenizării rasei Bazna, în curs de formare şi consolidare. Au mai fost utilizate episodic, pentru infuzie, rasele Yorkshire şi Sattelschwein. În ultimii 30 de ani s-a ameliorat prin utilizarea rasei Wessex. Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948, după care s-au înfiinţat câteva nuclee de selecţie. Porcinele din această rasă sunt din tipul productiv mixt (carne-grăsime), de talie mijlocie, cu aspect negru cu alb în regiunea spetei. Greutatea optimă de sacrificare (125-135 kg) este atinsă la 9-10 luni. Rasa nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu.

Mangaliţa este o rasă veche şi bine consolidată genetic, specializată pentru producţia de grăsime, cu o carne gustoasă şi suculentă. Animalele din această rasă valorifică foarte bine resursele furajere ieftine. Rasa Mangaliţa provine din suinele primitive europene de talie mare, cu părul lung şi creţ (din Balcani), infuzată cu unele rase de origine asiatică aduse de către romani în Europa. Este o rasă specializată pentru producţia de grăsime şi are cinci varietăţi: blondă, roşie, neagră, cu abdomen de rândunică şi bariţ. În ţara noastră se creşte de peste 160 de ani, iar după alţi autori de cca 200 de ani (din anul 1803). Se creşte în efective reduse, în gospodăriile populaţiei, dar şi în unităţi de stat, din vestul şi centrul ţării şi mai rar în sud (Tulcea). Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu păr ondulat sau creţ (prevăzut şi cu subpăr). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari şi semiblegi. Gâtul este scurt, gros şi musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării uşor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Şuncile posterioare sunt slab dezvoltate. Prolificitatea este redusă, între 5-6 purcei la fătare, iar scroafele, pe lângă capacitatea de alăptare slabă, prezintă un instinct matern slab conturat. Este o rasă semiprecoce, însă carcasele sunt cele mai corespunzătoare pentru prepararea salamului de Sibiu și a produselor tradiționale. Nu este pretenţioasă la hrană, mulţumindu-se cu păşunea, unele fructe de pădure, dar reacţionează pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate. În condiţiile unei diete controlate, are o valoare a grăsimii polinesaturate mai mare decât a raselor de porci crescute în sistem industrial. Varietatea blondă posedă un grad ceva mai ridicat de ameliorare faţă de celelalte varietăţi. A fost mult apreciată de localnici pentru calitatea cărnii şi în special a slăninei, iar carnea este potrivită pentru obţinerea unor produse tradiţionale. Consumul specific este de 5,5-6 kilograme de hrană, iar sporul mediu zilnic este de 450-500 de grame. După cum se vede, ambele rase sunt caracterizate de un spor mediu zilnic redus, Menționăm că în literatura de specialitate din Ungaria, unde mangalița este considerată tot „rasă autohtonă“, se arată că, în cazul acestei rase, greutatea de 130 kg se atinge în 11-13 luni. Aceeași sursă precizează că purceii înţărcaţi la vârsta de 8 săptămâni au greutatea de 6-8 kg. Facem aceste precizări pentru a arăta una dintre dificultățile de administrare a programului, așa cum este el încropit.

O scurtă analiză a Hotărârii de Guvern

Schema de ajutor se doreşte a fi una „de minimis“. Acordarea ajutoarelor de acest tip se face din fonduri naționale, dar, cum bine se precizează și în Capitolul 1 al documentului, nu se poate acorda dacă:

- cuantumul ajutorului este stabilit pe baza preţului sau a cantităţii de produse cumpã­rate sau puse pe piaţă;

- ajutoarele sunt subordonate utilizãrii produselor naționale în detrimentul celor importate.

În condițiile în care acest ajutor stabilește atât prețul de achiziție a purceilor, cât și prețul de achiziție a porcilor, iar rasele susținute sunt „autohtone“, credem că aceste două excepții de acordare a ajutorului de minimis pot constitui o problemă în procesul de aprobare de către UE a acestei scheme de ajutor. În ceea ce privește părțile implicate în derularea programului, considerăm că identificarea tuturor verigilor – ferma de reproducție, crescător, abator/procesator, ANARZ – este corectă și utilă, dar nu pare să fi existat o consultatre reală a acestora, ceea ce a și dus la crearea unei scheme ce nu este susținută de realitatea din teren. Vom prezenta mai jos câteva argu­mente. Documentul analizat stabilește greutatea purceilor incluşi în schema de ajutor la minimum 10 kg și maximum 12 kg. După cum am arătat, greutatea purceilor la înțărcare este de 6-8 kg, iar sporul mediu zilnic este de 450/500 grame. Ca atare, producătorul și procesatorul au 4 (patru) zile la dispoziție pentru a livra purceii la crescător.

- Prețul de 250 lei/purcel plătit producătorului

La o simplă căutare pe Internet putem vedea că purceii proveniți din aceste două rase sunt vânduţi cu 300-400 lei. Ca atare, această „subvenție“ nu încurajează producătorii, suma fiind mai mică decât cea obținută din piață, asta fără a lua în calcul impactul financiar al înregistrării exploatației, precum și al fiscalizării acestor venituri.

- Prețul de 11 lei/kg plătit crescătorului

Preţul este identic cu cel de piață din momentul actual, iar menținerea lui pe tot parcursul anului poate încuraja crescătorii. Chiar și cu un consum specific mult mai mare decât la alte rase, poate asigura un profit substanțial crescătorului.

Partea care revine procesa­torului:

- Asigurarea transportului de la producător la crescător și de la crescător la abator: un vehicul autorizat pentru transport animale solicită un preț de 5-6 RON/km, iar numărul de purcei de transportat este unul foarte mic, costul per kilogram devenind unul foarte ridicat.

- Prețul de 11 lei/kg este unul identic cu cel de piață și trebuie achitat într-un termen foarte scurt.

Aici mai sunt de menționat câteva aspecte:

- Nu există nicio bază de date cu abatoarele mici care ar putea gestiona acest tip de afaceri.

- Aceste rase se preteazã la procesarea unor produse tradiționale, cu timpi de măturare de peste 30 zile, timpul de recuperare a banilor fiind de cel puțin 60-90 de zile.

- Chiar și în aceste condiții, afacerea ar putea funcționa doar pentru abatoarele care au și secții de procesare și maturare tradițonală.

- Timpul de așteptare de „numai“ 7-10 luni până când purceii contractați ajung la greutatea de sacrificare

Am fi vrut să facem câteva precizări și privind implicarea ANARZ în acest program, însă respectabila instituție nu mai are site activ și nu știm dacă are personal disponibil și calificat. Cât despre generarea bazei de date în care să se administreze programul…

Clement LUPU

Fermele de suine din România vs. fermele de suine din Polonia

În urma vizitelor la peste 50 de ferme de suine din țara noastră, dar și din experiența proprie de 15 ani în fermă, constatăm că la noi sunt reguli, zicem noi, mult prea aspre privind măsurile de biosecuritate aplicate de fermierul nostru față de fermierul polonez, spre exemplu. Vizitând câteva dintre fermele de suine din Polonia am observat că aceștia pun mare preț pe investiții mari, care urmăresc o îmbunătățire constantă în timp, asigurând în primul rând calitatea potențialului genetic. Atunci, ne-am zis, de ce oare alții pot, iar noi nu? Oare cu ce suntem noi, românii, mai prejos decât alții?

Cum este pe la alții

În mod cert, după cum bine știți, aproape fiecare stat își susține poporul. Și aici putem aminti de statul danez, care oferă o mare sumă de bani pentru extinderea fermelor în afara țării, dar și de Polonia, renumită pentru creșterea și multiplicarea porcilor. Aici, spre exemplu, am văzut ferme de familie preluate din tată în fiu, susținute cu diferite forme de creditare (dobânzi mici). Proprietarii acestora au fost primii care au accesat fonduri europene în procent de peste 95% într-o scurtă perioadă de timp. Să vorbim puțin și de statul spaniol care a pus la punct proceduri de multiplicare a purceilor cu potențial genetic ridicat, dar care nu este foarte strict în privința măsurilor de biosecuritate și nici măcar în menținerea unei curățenii exemplare. Sigur că vecinii noștri ruși, trecând printr-un focar de pestă porcină africană, au înăsprit condițiile de biosecuritate, cu investiții majore de 5-7% din totalul investiției. Dar, desigur, regula de aur este mai degrabă să previi decât să combați.

Românii, mai catolici decât papa

Însă noi, românii, suntem mai catolici decât papa. Aducem purcei pentru creștere și îngrășare din toate fermele din Europa, luând astfel tot ce ni se dă, bun sau mai puțin bun. Dorim să facem performanțe cu produșii altora și rezistăm cu stoicism căci așa-i românul, se mulțumește cu orice. Porcii din Danemarca sunt relativ buni, dar foarte scumpi (92 euro cu TVA pe cap), SPF plus indemni de orice boală zic ei. Animalele au totuși mari probleme de adaptare la noi condiții și prezintă o problemă digestivă nativă: enterită proliferativă (ILEITĂ). Să lămurim câteva aspecte: boala se exprimă clinic la purceii înțărcați după o incubație de 3-6 săptămâni. Ca stare generală, porcii bolnavi au poftă de mâncare cu apetit capricios, urmată de o scădere în greutate, dar boala rămâne în stare latentă, nefiind însoțită mereu de scaune diareice. În formele de enterită necrozată, cât și ileită regională, porcii prezintă diaree cu fecale apoase și o slăbire progresivă. În formă avansată a bolii, enterita hemoragică se manifestă cu diaree hemoragică, fecale de culoare roșie spre brună sau chiar negricioasă și anemie. Porcii sunt palizi, au culoare albă, ușor gălbuie a pielii, sunt abătuți și apatici, stau mai mult culcați și se ridică greoi la mâncare. În acest caz, se intervine cu administrare în masă a Tilozinei pulbere administrate în furaj (maximum 25 g/kg corp) asociate  cu un probiotic: Enteroferm.

De aceea recomand folosirea la începutul perioadei de populare, în apa de băut, a vitaminelor: Jecuplex, Supravitaminol sau Ankaselevit (unul dintre acestea) pentru a păstra un status bun al efectivului trecut prin multe încercări (stresul de transport, stresul cauzat de aclimatizare, stresul de schimbare locație, stresul de regrupare în efectivul de suine).

Boala aduce după sine și pagube însemnate financiar, cu pierderi din efectiv prin mortalitate cuprinsă între 5-6%, cadavrele au culoarea palidă și sunt deshidratate, la deschiderea cadavrelor intestinul subțire prezintă îngroșarea peretelui, fiind rezultatul proliferării mucoasei și edemul acestuia. În enterita proliferativă hemoragică peretele intestinului este îngroșat, cu conținut hemoragic, dar aceasta nu trebuie confundată cu dizenteria porcului, care este asemănătoare ca semne clinice. Dat fiind faptul că nu sunt cunoscute încă măsuri eficiente atât de profilaxie, cât mai ales de combatere a bolii, se recomandă să nu se facă achiziții de animale din fermele cu focar sau cu antecedente de boală și se interzice transferul de animale din efective cu semne de boală în ferme  sănătoase. Antibioticele folosite sunt: TILOZINA ȘI TIAMULINUL, care se folosesc atât preventiv, cât și curativ, de care danezii s-ar folosi cu succes, chiar și ca promotor de creștere.

Să vorbim puțin și de produșii aduși din fermele din Ungaria, rezonabili cumva ca preț (65-75 euro cu TVA/cap) vaccinați de PRRS. Prețul variază și în funcție de media purceilor; dacă sunt sub 25 kg media, prețul scade și sub 65 euro/cap. Același preț scăzut îl au și produșii masculi din fermele de scroafe BUNICI din care se opresc scrofițele pentru repro­ducție înlocuire matcă. Acest lucru este motivat de următorul aspect: există un sex ratio de 1:1 femele și masculi la o fătare. Aceștia sunt produși care nu excelează la capitolul SMZ (spor mediu zilnic), având un maxim potențial genetic de 800 g/SMZ.

Sunt produși ai fermelor din Germania care au un preț între 70-75 euro cu TVA, vaccinați, dar și aceștia au problemele lor: de obicei afecțiuni respiratorii, tuse, dispnee (greutate în respirație) în care intervenim preventiv în masă cu probiotic și antibiotic în furaj, în amestec sau apa de băut (medicator). Recomand Doxxicol sau injectarea în masă de Draxxin (antibiotic din noua generație) cu rezultate spectaculoase, administrare 1 ml/30 kg greutate vie, intramuscular în regiunea gâtului.

În încheiere, sper să reușim să avem fermele noastre de reproducție și să creștem produșii obținuți.

Ing. zootehnist Loredana Mocanu,
CATLOR CONSULTING SRL, tel.: 0758.674.671

ALERTĂ! A fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii dintr-o gospodărie din județul Satu-Mare

În data de 11 ianuarie 2018, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a confirmat un focar de pestă porcină africană, la porci domestici, într-o gopodărie din comuna Micula, județul Satu – Mare.  

Imediat ce DSVSA Satu – Mare a fost notificată despre apariția de cazuri de îmbolnăvire a unor porci dintr-o gospodărie din comuna Micula, suspicionându-se prezența pestei porcine africane, au fost impuse restricții de miscare a animalelor și au fost prelevate probe pentru analize.

Ca urmare a diagnosticării bolii de către laboratorul din cadrul DSVSA  Satu – Mare, în data de 10 ianuarie 2018, probele au fost expediate, în aceeași zi, pentru confirmare, la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.

Conform procedurilor, Centrul Local de Combatere a Bolilor Satu – Mare împreună cu DSVSA Satu – Mare au intervenit prompt și au întreprins acțiunile prevăzute de legislație pentru această situație:

  • au fost recoltate probe pentru examene de laborator;
  • au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatația infectată;
  • au fost ucise cele 13 animalele existente în respectiva exploatație și cadavrele au fost distruse prin incinerare;
  • s-a efectuat dezinfecţia gospodăriei, a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate;
  • a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriei afectate;
  • au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul de acțiune pentru instituirea măsurilor specifice de control a bolii;

Consecutiv primirii buletinului de confirmare din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a notificat structurile abilitate de la nivel național și din cadrul Uniunii Europeane, precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor, despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul României.

Măsurile aplicate și acțiunile întreprinse sunt cele prevăzute în Planul de Contingență și în Manualul Procedural pentru pesta porcină africană.

În data de 14 ianuarie, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, se va deplasa la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentanții Comisiei Europene termenii în care se va adopta decizia privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate. Reamintim că, în această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice, a produselor și a subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare și se realizează de către o echipă de inspectori ai DSVSA Satu-Mare, în colaborare cu alte instituții competente ale statului.

ANSVSA, prin structurile teritoriale de la nivel județean, monitorizează permanent situația epidemiologică din România, în contextul pestei porcine africane, pentru limitarea extinderii și  pentru eradicarea bolii.

ANSVSA va actualiza informațiile despre focarul de pestă porcină africană, în funcție de evoluția bolii.

Program de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița vor beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi a Guvernului.

La această schemă de ajutor de minimis participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice care defășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii, activități de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne, activități de comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, vor primi cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, pentru creștere, îngrășare și livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați crescătorilor de porci.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu gratuit din rasele Bazna și/sau Mangalița de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate:

a) să deţină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

b) să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică;

c) să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract;

d) să livreze minimum 50% din purceii primiți cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap;

e) să respecte structura rației furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică;

f) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art.1 pct.16 din anexa la Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii de porci solicitanți ai ajutorului de minimis, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) sa dețină scroafe și/sau scrofițe, înscrise în registrul genealogic;

b) să furnizeze purcei înțărcați către procesator sau altă persoană juridică, la greutate minimă de 10 kg/cap, în baza unui contract de livrare;

c) purceii să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

Procesatorii și alte persoane juridice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să preia purceii de la furnizori, în baza unui contract de livrare și să îi transporte către beneficiari,

b) să încheie contract cu beneficiarii pentru creșterea și îngrășarea purceilor,

c) să preia de la beneficiari, în vederea abatorizarii si procesarii, cel puțin 50% din efectivul de purcei destinat îngrășării/beneficiar, la o greutate minimă, în viu, de 130 kg/cap

d) să plătească beneficiarului prețul stabilit prin contract.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalita și procesatorii/alte persoane juridice, pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la direcția agricolă județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Sursa: madr.ro

Reguli minime de siguranță în fermele de suine

Deși este de la sine înțeles că în orice fermă trebuie respectate normele de siguranță igenico-sanitare, de multe ori acestea sunt încălcate cu bună știință sau din ignoranță. Fără respectarea acestor reguli, parametrii ce țin de productivitate pot fi periclitați, iar investiția pusă în pericol. De aceea vom începe o serie de articole cu recomandări practice dedicate crescătorilor de animale. În această ediție avem în vizor fermele de suine.

Să începem cu intrarea în fermă

Prin acces în fermă înțelegem respectarea tuturor măsurilor de biosecuritate, folosirea substanțelor decontaminante pentru filtru rutier în fermele de reproducție. În ceea ce privește personalul, acesta va fi instruit să folosească filtrul sanitar cu dușuri, iar fiecare acces în fermă trebuie să fie însoțit de echipament adecvat cu cizme și mănuși, evitând contactul direct cu animalul. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere ca furajul să fie ținut în condiții corespunzătoare, în spații curate, bine ventilate.

Recomand după fiecare ciclu de producție folosirea substanțelor decontaminante în silozuri și compartimente hală, inclusiv folosirea „termonebulizării“. De asemenea, ar trebui urmărite atent aspectele care țin de furajarea optimă, microclimat: viteza curenților de aer, nivelul de amoniac din fose sau din base, căldura excesivă sau lipsa aerisirii spațiilor hală – compartimente care vin de fapt ca o influență negativă asupra creșterii și dezvoltării armonioase a animalelor, dar și ca o influență asupra sporului mediu zilnic (SMZ) cu efecte negative.  Adăparea depinde de acest aspect, dar și de urmărirea debitului de apă, fiind un aspect foarte important și un punct de mare referință (verificarea sistematică a suzetelor care trebuie să fie funcționale mai ales în perioadele de vară) în creșterea suinelor.

Furajarea, adaptată potențialului genetic

Furajarea presupune urmărirea îndeaproape a rețetei furajere, echilibrarea acesteia și folosirea de premixuri (PVM) de calitate, în concordanță cu rezultatele pe care dorim să le avem și mai ales adaptate la potențialul genetic al animalelor din fermă. Când discutăm de conversia furajului avem de fapt în vedere cu ce cantitate de furaje obținem 1 kg de greutate vie, fiind strâns legat de sporul mediu zilnic obținut.

Cât despre furajare în general, constat că fermierii din țară preferă achiziționarea unui furaj comercial, în ciuda faptului că își pot procesa singuri materia primă obținută în fermele vegetale proprii. În acest sens, recomand un furaj propriu potrivit fiecărei ferme, dar mai ales adaptat potențialului genetic, categoriei de animale și stadiului lor de creștere.

O rație furajeră completă și optimă trebuie să asigure un plus de producție cu peste 80-90% comparativ cu furajarea de tip gospodăresc doar cu cereale. După cum bine știm, ingredientele naturale și de calitate determină o carne gustoasă și sănătoasă pentru consumul nostru. Ca recomandare, o rație furajeră trebuie să completeze în mod constant atât necesarul de proteină, aminoacizi cât și vitamine și minerale care sunt insuficiente luând în calcul doar rația de cereale. Există categorii de furaje care se adresează fiecarei vârste și stări fiziologice (gestație, lactație), după cum urmează:

- furajul complet în hrana scroafelor gestante poate avea ca și compoziție: grâu, porumb, tărâțe de grâu, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, carbonat de calciu, premix vitamino-mineral, fosfat monocalcic, sare.

Specificații:

  • energie metabolizabilă: 2.212 kcal/kg
  • proteină brută: 15%
  • metionină: 0.26%
  • metionina + cistină: 0.54%
  • lizină: 0.65%
  • calciu: 0.75%
  • fosfor total: 0.54%
  • celuloză: 6.33%
  • grăsime: 2.8%

- furajul complet în hrana purceilor între 28-42 de zile are aceeași compoziție ca și la celelalte, doar cu deosebirea că se pot folosi făină de pește, ulei de floarea-soarelui și, foarte important, oxid de zinc (folosit în prevenirea stresului provocat de înțărcare, separare de scroafa-mamă, mutare în alt compartiment/mediu, regrupare cu alți porci), iar rolul principal în rețetă îl preia adăugarea de lapte praf cu aport de calități nutritive de excepție

Specificații:

  • energie metabolizabilă: 2.538 kcal/kg
  • proteină brută: 19%
  • lizină: 1.38%
  • calciu: 0.36%
  • fosfor total: 0.57%
  • celuloză: 2.6%
  • grăsime: 5.5%

- furajul complet în hrana scroafelor în lactație poate avea ca și compoziție aceleași componente ca și la furajul de gestație cu adăugarea făinei de pește

Specificații:

  • energie metabolizabilă: 2.338 kcal/kg
  • proteină brută: 17%
  • metionină: 3.3 g/kg
  • metionină + cistină: 6.6 g/kg
  • lizină: 9.4 g/kg
  • calciu: 10 g/kg
  • fosfor total: 5 g/kg
  • celuloză: 5%
  • grăsime: 4.5%

- furajul complet în hrana purceilor 15-20 kg este asemănător cu categoria precedentă.

Specificații:

  • energie metabolizantă: 2.404 kcal/kg
  • proteină brută: 17%
  • metionină: 0.39%
  • treonină: 0.38%
  • lizină: 1.13%
  • calciu: 0.65%
  • fosfor total: 0.48%
  • celuloză: 3.86%
  • grăsime: 2.55%

- furajul complet în hrana purceilor 30-60 kg are ca și compoziție: grâu, porumb, tărâțe de grâu, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, carbonat de calciu, premix vitamino-mineral, fosfat monocalcic, sare.

Specificații:

  • energie metabolizantă: 2.300 kcal/kg
  • proteină brută: 16%
  • metionină: 0.27%
  • metionină + cistină: 0.55%
  • lizină: 0.9%
  • calciu: 0.65%
  • fosfor total: 0.44%
  • celuloză: 4.86%
  • grăsime: 2.65%

Se recomandă ca furajul să fie de bună calitate și ținut în spații uscate și răcoroase, să nu ia contact cu mirosul de hală întrucât animalul nu-l mai consumă.

Loredana MOCANU, inginer zootehnist,

Catlor Consulting Brăila

Temperaturile scăzute pot produce afecțiuni respiratorii la suine

Diferența mare de temperatură dintre zi și noapte poate pune în pericol starea de sănătate a animalelor. Dintre toate categoriile de vârstă, în sezonul rece cel mai afectat este tineretul porcin, pentru care trebuie să asigurăm o temperatură optimă în compartiment, care să nu scadă sub 24° C la populare. Pentru animalele cu greutate între 23-25 kg viteza curenților de aer nu trebuie să depășească 0,4-0,5 m/sec, umiditatea maximă admisă în compartiment să nu fie mai mult de 65%, iar pernele (basele) să nu fie golite sub 25 cm (maxim) de la grătar în jos, pentru a reduce curenții de aer și pentru a  menține temperatura în compartiment. 

Există variații termice care amplifică anumite stări de confort ale porcului; cu cât temperatura scade sub limita minimă a acestei stări, cu atât animalele devin mai agitate, astfel încât mișcarea generează căldură.

Cum mișcarea suplimentară e și ea o consumatoare suplimentară de energie, va determina implicit o creștere a consumului de furaj. Cele mai sensibile sunt rasele de porci ameliorate, care au o intoleranță la frig și care se manifestă astfel:

  • Sunt abătuți, apatici, cianotici.
  • Stau în zonă de odihnă.
  • Supraaglomerează doar o porțiune de boxă.
  • Consumă (sau nu) prea mult furaj.
  • Stau înghesuiți unii peste alții pentru a menține căldura corporală.
  • Apar tremurături sau contracții musculare ca reflex la frig.
  • La zgomote puternice reacționează, alergând speriați în boxă.
  • Este afectată în mod direct funcționarea ficatului.
  • Este influențat procesul de creștere și dezvoltare a organismului, rămânând mult în urmă.
  • Apar efecte negative asupra funcționării glandelor interne, asupra producției de hormoni, inclusiv cei sexuali, inducând astfel o producție insuficientă de material seminal în cazul efectivelor de reproducție.
  • Efectele nocive se manifestă asupra întregului metabolism și a întregului organism, iar ca efect de boomerang al perioadei lungi de frig, ca mod de apărare are loc o depunere de gră­sime în loc de muscu­latură.

În acest sens se recomandă pregătirea compartimentelor din timp cu surse funcționale de căldură, izolarea corectă a geamurilor și ușilor de acces, verificarea sistemului de ventilație, a sistemului de umiditate și curenți de aer, verificarea termometrului din compartiment și cel exterior, pregătirea efectivelor de porci cu vitaminizare specifică perioadei reci.

Pentru asigurarea unui așternut uscat tineretului porcin se recomandă Ankasec, Stalosan cu rol antibacterian și antimicrobian benefic.

Ca și în cazul oamenilor, trecerea peste perioadele de stres (termic sau de altă natură) se face mai ușor dacă organismul are un sistem imunitar puternic. La suine acest lucru se poate face astfel:

  1. Vitaminizare în apă sau furaj după caz cu vitamina C (cu precauție, pentru că în cantități mari provoacă diaree), Jecuplex, Supravitaminol și Ankaselevit.
  2. Vitaminizare intramuscular injectabil cu Multivitamin, Borgal (preparat homeopat folosit cu succes și în afecțiuni respiratorii).
  3. Vitaminizare cu complex Vitamină B, cu rol important în îmbunătățirea metabolismului și în trecerea barierei gastrointestinale, asigurând o mai bună absorbție a furajului.
  4. Vitaminizare cu Vitamină E, folosită în special pentru faza de finisare a îngrășării, mărind capacitatea de ingestie a hranei și o mai bună absorbție la nivel intestinal.
  5. Administrarea de paracetamol pulbere preventiv și curativ în sezonul rece, cu efecte benefice asupra efectivului.

Loredana Mocanu, inginer zootehnist – Catlor Consulting, Brăila

Rețea europeană pentru factorii care afectează echilibrul microbial gastrointestinal și impactul asupra stării de sănătate a porcilor

INCDBNA este preocupat de dezvoltarea de parteneriate îndreptate spre creșterea gradului de integrare în Spațiul European de Cercetare (ERA), în special participarea în proiecte europene de diverse tipuri. Un exemplu sunt rețelele COST, având ca avantaje derularea de stagii pentru tinerii cercetători, școli de vară, inițierea de noi propuneri de proiecte, stimularea realizării de publicații / comunicări etc.

INCDBNA este implicat în șase astfel de rețele. Unul dintre ele este proiectul Acțiunea COST 1401: Rețea europeană pentru factorii care afectează echilibrul microbial gastrointestinal și impactul asupra stării de sănătate a porcilor. Coordonator: dr. Paolo TREVISI, Bologna University, Italy.

Tematica proiectului este următoarea:

Folosirea excesivă de antibiotice de crescătorii de animale a dus la creșterea rezistenței la antibiotice în mediul fermei, ceea ce reprezintă o amenințare pentru sănătatea animală și umană. Deși se știe că o microbiotă diversificată la nivelul tractului gastrointestinal (GIT) este esențială pentru o stare bună de sănătate și performanțe optime de creștere, factorii care favorizează dezvoltarea și menținerea unei microbiote intestinale echilibrate nu sunt cunoscuți integral.

PiGutNet formează prima rețea europeană axată pe acest subiect, unind specialiști din toate domeniile de cercetare. Proiectul va defini atât factorii de mediu, cât și cei ai gazdei, care afectează microbiota din tractusul gastrointestinal, precum și interacțiunile complexe dintre microbiotă și maturarea tractusului pentru a menține o stare bună de sănătate a acestuia pe întreaga durată a vieții.

Rețeaua va coordona baze de date și va dezvolta instrumente inovative pentru definirea statutului eubiozei intestinale la porc. Cele mai importante rezultate vor fi studii de asociere la nivelul genomului/metabolomului și stabilirea unei foi de traseu pentru creșterea rezistenței porcilor la infecții. Aceasta va permite companiilor europene să dezvolte strategii în domeniul aditivilor furajeri folosiți în creșterea animalelor, ceea ce va duce la o mai bună stare de sănătate și bunăstare a animalelor, la protecția consumatorilor și la un avantaj competitiv pentru agricultura europeană.

21 de țări din Uniunea Europeană.

3 țări din afara Uniunii Europene.

– 33 de institute de cercetare;

– 10 companii;

– 5 asociații ale crescătorilor;

– Federația Europeană de Zootehnie (EAAP).

5 grupuri de lucru: WG1 – Caracterizare microbială; WG2 – Genetică / mediu; WG3 – Strategii de furajare; WG4 – Antibiotic și disbioză; WG5 – Diseminare.

Obiectivele rețelei PiGutNet

  1. Evaluarea riscurilor asociate expunerii îndelungate la antibiotice pentru variabilitatea microbiotei intestinale și cuantificarea efectului acesteia asupra sănătății porcului.
  2. Dobândirea de noi cunoștințe despre efectul/interacțiunea dintre factorii de mediu, nutriție și genetici asupra compoziției microbiotei din tractul gastrointestinal al porcilor și îmbunătățirea managementului riscului asociat rezistenței la antibiotice în creșterea porcilor.
  3. Schimbul de experiență și cunoștințe, protocoale, proiectare experimentală, achiziția de date și de strategii de analiză între partenerii PiGutNet.
  4. Diseminarea rezultatelor și a celor mai bune practici către fermieri, cercetători, industrie, factorii politici și publicul larg din Europa și nu numai.

Ionelia Țăranu, Daniela Eliza Marin, Gina Cecilia Pistol, Mihai Laurențiu Palade, Iulian Grosu

ACEBOP - “Suntem în alertă de 2 zile, porcii ajunși în Republica Moldova acum patru zile, nu mai sunt buni astăzi! ”

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) își exprimă îngrijorarea față de modul în care țara vecină înțelege să comunice informații importante în relațiile comerciale dintre România și Republica Moldova – mai ales când este vorba de animale vii! Oare nu sunt suficiente fondurile pe care le plătim Moldovei să se pună la punct?

„Suntem în alertă de două zile pe fondul situației revoltătoare din vama Albița unde s-a blocat un export de porci, fără a se lua în considerare ce se întâmplă cu animalele din camion. Ca urmare, din cauza unui vid legislativ și a unui sistem informatic care nu permite redirecționarea animalelor, circa 200 de porci se află în situația de a muri de frig, foame și sete, cu pierderi însemnate pentru fermierul român. În urmă cu 4 zile același fermier a mai făcut un transport de porci în R. Moldova. Nu înțeleg cum este posibil ca în doar câteva zile porcii proveniți din același lot, de la același furnizor să nu mai fie acceptați pentru livrare pe teritoriul țării vecine” – spune Dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.

Transportul cu 200 de capete porcine a primit permisiunea din partea DSVSA Vaslui pentru trecerea spre R. Moldova. Vama moldovenească a respins transportul din motive comerciale, explicând că au interdicție să primească porci din UE. Este vorba despre un ordin apărut peste noapte, care nu a fost adus la cunoștință autorităților din România. ACEBOP a contactat toate instituțiile responsabile și solicită intervenția de urgență a domnului Ministru Petre Daea pentru rezolvarea acestui caz fără precedent în istoria comunitară a României. 

“Suntem deja asaltați de întrebări din partea ONG-urilor, pentru că vorbim aici de bunăstarea animalelor și felul în care sunt tratate pe timpul transportului. Fermierul nostru este disperat că nu reușește să înțeleagă ce se întâmplă, animalele fiind blocate  între cele două granițe. În același timp, autoritățile române spun că sistemul informatic TRACES nu permite reorientarea animalelor pe traseul spre un abator din România în vederea abatorizării. Până la această oră, nu avem o rezolvare, situația ne depășește. Știm că animalele au fost totuși descărcate în vama românească. Încercăm să rezolvăm problema alături de autorități, dar multe telefoane sunt închise, responsabilitatea pare o noțiune greu de înțeles. Să nu uităm totuși că sunt porcii României, care se află pe teritoriu românesc„ – mai completează Președintele ACEBOP.

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc

Creşterea porcinelor este o activitate de tradiţie importantă, românii fiind mari consumatori de carne de porc, fapt ce o defineşte ca o afacere rentabilă, porcul furnizând 47 - 48% din totalul producţiei de carne, precum şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea, pielea, părul, gunoiul de grajd.

Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un conţinut bogat de proteine. Aceasta reprezintă, de asemenea, o sursă bună de vitamine şi minerale, necesare unui organism sănătos: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina, De asemenea conţine grăsimi, esenţiale metabolismului, dintre care saturate circa 50%, nesaturate 45% şi polisaturate 5%.

 Calitatea cărnii de porc este influenţată de rasă, sistemul de creştere (industrial sau gospodăresc)  precocitate (ideal este porcul care la 180-200 de zile are o greutate de 110-120 kg) Carnea de la un animal mai tânăr este de culoare rozie, mult mai nutritivă şi mai fragedă decât de la cel mai în vârstă, iar raportul dintre grăsimile nesaturate (bune) şi cele saturate (rele) este mult mai bun.

În acest context, dar şi comform unui obicei tradiţional specific poporului român, în perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, populaţia care locuieşte la ţară sau în zonele mărginaşe ale oraşelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, sau achiziţionat de la alţi crescători, pentru a-şi asigura carnea şi preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru ca această tradiţie să-şi continue cursul în cadrul legal şi pentru a prevenii apariţia unor situaţii neplăcute, atenţionăm crescătorii de porcine, comercianţii de carne de porc şi pe consumatorii de astfel de produse, că au obligaţia să respecte normele sanitare veterinare prevăzute în legislaţia U. E. implementată în legislaţia naţională, cu referire la această activitate.

Astfel, legislaţia privind protecţia animalelor în timpul sacrificării, (Directiva 93 / 113 C.E. şi  Ordinul A.N.S.V.S.A  nr. 180 / 2006)  stabileşte condiţiile de sacrificare a animalelor (inclusiv a porcinelor) numai în abatoare autorizate, cu respectarea normelor specifice pe timpul efectuării acestei operaţiuni. Actul normativ prevede că autoritatea veterinară poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de către proprietarii de animale. dar numai pentru consumul propriu, în gospodărie, cu recomandarea ca animalele respective să fie asomate în prealabil, adică să fie ferite de suferinţă sau durere în timpul contenţionării (prinderii) şi a înjungherii.

Asomarea, care la specia porcină se efectuiază cu un pistol cu glonţ captiv, este un procedeu care atunci când este aplicat unui animal cauzează acestuia pierderea cunoştinţei până în momentul înjungherii.      

Operaţiunea de asomare a animalelor înainte de sacrificare se practică obligatoriu în abatoarele autorizate şi se practică la cerere şi în gospodăriile individuale cu animale, majoritatea oamenilori fiind conştienţi că animalul nu trebuie să fie stresat şi să sufere în timpul înjungherii, 

Menţiunăm că operaţiunea de asomare nu afectează sub nici o formă  tăierea tradiţională a porcului de Crăciun, deoarece după asomare  urmează înjunghierea cu  cuţitul pentru sângerarea  animalului.

În virtutea respecării acestei cerinţe legislative, de protecţie a animalelor în timpul sacrificării, medicii veterinari cu liberă practică din cadrul circumscipţiilor sanitare veterinare din localităţiile judeţului Sibiu, au în dotare asomatoare  (pistol cu glonţ captiv şi capsele aferente) urmând să efectueze  această operaţiune la solicitarea proprietarilor de animale din localitatea respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populaţiei consumatoare de carne şi preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, sau de vânat sălbatic (mistreţ, urs) proprietarul sau consumatorul are obligaţia să solicite medicului veterinar:

  • verificarea stării de sănătate a animalului înainte de sacrificare;
  • asomarea porcului înaintea sacrificării, pentru a scuti animalul de suferinţă şi pentru a obţine o carne de calitate şi cu un gust mai bun;
  • consultanţă privind prelevarea probelor după sacrificare şi analizele ce trebuie făcute pentru protejarea sănătăţii;
  • examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor şi vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinţelor umane: şobolanii, şoarecii, carnivorele domestice (câinele şi pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) şi porcii sau alte specii infestate.

Cum se imbolnaveste omul?

Omul se îmbolnăvesţe consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreţ, urs, neexaminată de medicul veterinar şi insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, greţuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoţite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reuşita tratamentului fiind condiţionată în primul rând de rapiditatea instituirii diagnosticului.

Ce masuri trebuie aplicate pentru prevenirea cazurilor de imbolnaviri la om?

Măsurile de prevenire cele mai eficiente sunt :

  • controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum şi al vânatului comestibil (mistreţ, urs) prin examen trichineloscopic;
  • achiziţionarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ştampila);
  • carnea proaspătă destinată comercializării în unităţile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ştampilată) şi însoţită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unităţii de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
  • carnea provenită de la porcii crescuţi în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploataţia de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripţiilor sanitare veterinare care funcţionează în municipiile, oraşele şi comunele judeţului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unităţile autorizate sanitar veterinar;
  • pentru efectuarea examenului se prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) muschiuleţi, muşchii limbii şi muşchii intercostali.
  • în cazul porcilor mistreţi se recoltează eşantioane cântărind cel puţin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
  • proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însotiţă în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
  • carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în cogelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradiţional, sărată, afumată, sau prăjită şi conservată în recipiente cu untură;
  • folosirea la prepararea produselor din carne numai a apei potabile, a ustensilelor (cuţite, blaturi de lemn, vase, etc) şi echipamente curate şi dezinfectate;

Pentru prevenirea contaminarii porcilor, dar şi a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare urmatoarele acţiuni:

  • reducerea numerică prin limitarea înmulţirii şi a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea şi igienizarea adăposturilor, a altor spaţii din gospodărie şi vecinătăţi, urmată de strângerea şi distrugerea cadavrelor de rozătoare;
  • menţinerea condiţiilor de igienă în gospodăriile populaţiei;
  • salubrizarea locurilor menajere;
  • excluderea din hrana porcilor a deşeurilor de abator;

În cazul apariţiei unor situaţii deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se întervenii operativ şi eficient.

Atenţie ! Nu consumaţi carnea şi nu o preparaţi, până nu obţineţi de la medicul veterinar confirmarea că a fost examinată pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.

Recomandarea este valabilă şi pentru carnea obţinută de la porcii mistreţi.

 Dr.  Penţea Ioan - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul  Sibiu

MADR va elabora un program pentru dezvoltarea raselor de porci Bazna şi Mangaliţa

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a întâlnit în data de 6 noiembrie 2017, cu reprezentanți ai crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița.

Alături de ministru, la întâlnire s-a aflat directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, dr. Ing. Iacob Lelior, precum și experți din cadrul Direcției Generale Politici Agricole, cât și reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. În cadrul ședinței a fost prezentat un program de dezvoltare a raselor de suine românești prin creștere și multiplicare în regim tradițional - Bazna și Mangalița.

Cu această ocazie, crescătorii de suine i-au prezentat ministrului Petre Daea situațiile cu efectivele de porci de Bazna și Mangalița pentru a avea o imagine de ansamblu și a putea construi programul pornind de la date concrete. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va realiza în perioada următoare un proiect de act normativ pentru a crea cadrul legal în vederea implementării acestui program.

Programul este inițiat de către Agenția Națională pentru Zootehnie și se adresează fermelor de subzistență cu un efectiv de la minim 5 capete la 20 de capete și își propune dezvoltarea efectivelor existente de rase de suine aflate în conservare (Bazna și Mangalița), creșterea și multiplicarea grăsunilor în regim tradițional, realizarea unui ansamblu de exploatații specifice.

Un rol important în implementarea acestui program îl are Agenția Națională pentru Zootehnie care identifică producătorul, îl înregistrează în program, asigură livrarea grăsunilor, monitorizează activitatea, stabilește contractul cadru de livrare dintre producător și procesator, asigură încheierea contractului de achiziții de purcei.

Programul are ca scop creșterea efectivelor de scroafe de reproducție aflate în crescătorii de rase autohtone, Bazna și Mangalița, precum și creșterea producției de carne de porc din rasele menționate. Totodată, se dorește asigurarea necesarului de carne provenit de la aceste rase pentru sectorul de procesare.

Pneumonia virală a porcului, o boală gravă favorizată de umiditate excesivă și temperatură scăzută

Pneumonia virală a porcului este o boală cu un impact major pentru efectivele de porcine din cauza distribuției foarte largi la scară mondială și a pierderilor economice estimate. Boala respiratorie cronică a porcului a fost observată, descrisă și studiată de numeroși cercetători având numeroase denumiri: pneumonia infecțioasă a porcului, pneumonia enzootică porcină, tusea infecțioasă a porcului.

Este o boală infectocontagioasă a porcilor crescuţi în sistem intensiv, manifestată clinico-anatomic prin simptome de pneumonie. Boala prezintă importanţă economică prin faptul că porcii afectaţi rămân în urmă cu dezvoltarea.

Pneumonia enzootică este produsă de Mycoplasma hyopneumoniae, bacterie care trăieşte pe căile respiratorii la porcine.

Caractere epidemiologice

Sunt receptivi porcii, mai ales tineretul, în primele 3-10 săptămâni de viaţă. Sursele de infecţie sunt reprezentate de porcii bolnavi şi cei trecuţi prin boală, care contaminează adăpostul prin tuse, strănut şi secreții nazale, calea de infecţie fiind de regulă cea respiratorie. Boala se poate transmite și de la scroafă la purcei tot pe cale respiratorie, dar nu transplacentar. Factorii favorizanţi în declanşarea bolii sunt repre­zentaţi de umiditatea excesivă, temperatura scăzută, exces de amoniac și alimentaţie carenţată. Odată declanşată boala, evoluţia este de tip enzootic, staţionar.

Cum recunoaștem semnele bolii

Boala evoluează acut sau cronic, după o perioadă de incubaţie variabilă, de 10-16 zile.

Forma acută este relativ rar întâlnită, apărând mai ales în efectivele recent infectate, în care boala nu a fost prezentă anterior. În astfel de efective se îmbolnăvesc porcii de toate vârstele, morbiditatea atingând uneori 100%. Clinic, se constată hipertermie (40-40,5°C), anorexie, apatie, iar după câteva zile apare tusea, de regulă uscată, accentuată la efort sau la administrarea furajelor. Boala se finalizează prin moarte în 5-10% din cazuri sau se cronicizează.

Forma cronică este mai frecvent întâlnită, simptomele instalându-se progresiv. Principalele manifestări clinice sunt tuse şi dispnee, sesizabile mai ales în timpul depla­sărilor sau în cazul schimbărilor bruşte de temperatură şi umiditate. Porcii care dezvoltă această formă clinică rămân subdezvoltaţi şi taraţi pentru restul vieţii.

Diagnosticul

Boala se suspicionează când apar simptome respiratorii (tuse, dispnee) la tineret, în preajma perioadei de înţărcare, cu evoluţie lentă şi vindecări spontane la majoritatea animalelor. Confirmarea diagnosticului poate fi făcută prin examen de laborator.

Cum prevenim apariția bolii

Prevenirea se realizează prin măsuri care vizează asigurarea unor condiţii optime de întreţinere (microclimat şi alimentaţie corespunzătoare, evitarea factorilor de stres) în adăposturile de porcine, precum şi evitarea contactului cu animalele bolnave sau purtătoare de micoplasme.

Combaterea se bazează pe remedierea condiţiilor de igienă, tratarea porcilor cu semne clinice, precum şi a celor suspecţi de contaminare.

Tratamentul

Tratamentul, deşi nu conduce la vindecarea leziunilor pulmonare, opreşte evoluţia procesului inflamator.

În scop terapeutic, pot fi folosite individual Enrofloxarom 10%, Tylavet 20% și Oxitetraciclină 10% sau masal (la tot efectivul), Doxyrom 10% și Oxitetraciclină 50%. Simultan se administrează siropul expectorant Tusifug. Se recomandă utilizarea Levamisolului ca imunostimulator (adică un sfert din doza antihelmintică: 1 ml/40 kg greutate vie/zi, repetat din 4 în 4 zile, de 3-5 ori). Terapia medicamentoasă trebuie susținută de administrarea de vitamine: Complex polivitaminic buvabil, Vitamina AD3E și Romzeofort.

Dr. Gabriela Băncilă, Romvac Company SA

Tylavet Romvac

Ionică Rășinar, un împătimit al raselor de porci autohtone

Dl Ionică Rășinar este un mai vechi prieten al revistei noastre. Domnia sa este un ardelean tipic: cumpătat și hotărât. Când își pune ceva în minte, dacă este convins că face bine ce face, atunci nici munții nu îi stau în cale. Nici chiar birocrația nu îl poate opri. Așa s-a întâmplat anul trecut, când a ridicat problema inexistenței unui cadru legal pentru creșterea și promovarea rasei de porci tradiționale Mangalița. S-a făcut luntre și punte, a mers peste tot unde a trebuit, a constituit o asociație. Acum Mangalița este o rasă recunoscută și există un Registru al Cărții de Rasă.

Porcul de Bazna se află pe cale de dispariție

Odată lucrurile intrate pe făgașul normal, dl Ionică Rășinar și-a pus energia în slujba răspândirii unei alte rase tradiționale de porci, odinioară foarte apreciată: Bazna.

Deocamdată a cumpărat patru scrofițe și un vieruș de doar o lună, cu certificat de atestare emis de Institutul de la Turda. La târgul AGROMALIM de la Arad a venit atât cu scrofițe de Bazna, cât și cu exemplare din toate varietățile de Mangalița: brună, blondă și burtă de rândunică.

După părerea domniei sale, rasa Bazna se află aproape de dispariție. În toată țara nu mai există decât vreo 50 de capete de porcine din această rasă care să posede și certificat de origine. Ele se găsesc în județele Albă, Cluj și, firește, Arad. Există doar patru fermieri care cresc această rasă. E adevărat că în destul de multe gospodării se găsesc metiși de Bazna, dar acest lucru nu îmbunătățește cu nimic situația.

Motivul pentru care s-a ajuns în această situație rămâne necunoscut. Dar faptul rămâne fapt și situația trebuie remediată.

Bazna si mangalita

Când există bunăvoință, se poate!

Față de anul trecut lucrurile s-au mișcat foarte mult și înspre mai bine, consideră fermierul. După publicarea unor articole și a unor emisiuni TV, guvernanții au venit în sprijinul crescătorilor de Mangalița ca rasă tradițională. Pe lângă înlesnirea creării Registrului de Carte de Rasă, au fost acordate și alte facilități sau au fost îndreptate unele prevederi absurde. Așa se face că a dispărut obligativitatea fermierilor de a deține câte o jumătate de hectar de pământ pentru fiecare purcel Mangalița, ca o condiție de acordare a subvenției. „Acum se vorbește de un program național pentru această rasă, în cadrul căruia să se acorde un ajutor de minimis pentru cumpărarea de scrofițe. Deocamdată nu s-a stabilit o sumă, dar important este că problema rămâne în actualitate“, consideră Ionel Rășinar. În cadrul unei întâlniri a ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu președintele Federației Crescătorilor de Porci Mangalița, s-a discutat și includerea în ajutorul de minimis și a unor fonduri destinate echipării fermelor cu garduri electrice și adăposturi în câmp. Este știut că o caracteristică a acestei rase este că, pentru a se dez­volta conform standardelor, cel mai bine se dezvoltă în semisălbăticie. Subvenția rămâne însă neschimbată, cel puțin până în 2020, fiind stabilită la 88 euro/scrofiță.

Rezultatele nu au întârziat să apară. Dacă anul trecut dl Rășinar avea 12 scroafe Mangalița, acum are 40. „Toate sunt gestante, n-au fătat încă, dar purceii sunt deja vânduți. Este o cerere fantastică!“, destăinuie domnia sa.

Cererea depășește oferta

Recent, în urma discuțiilor avute cu ministerul, în programul pentru dezvoltarea rasei Mangalița a fost introdusă și rasa Bazna. Însă problema cea mai mare o reprezintă lipsa unor exemplare atestate, cu care să se poată (re)constitui cel puțin un nucleu de rasă. Chiar dacă există patru crescători în țară, majoritatea exemplarelor existente provin din aceeași linie. Prin consangvinizare s-ar produce degradarea rasei. De aceea este necesar un plus de atenție la selectarea exemplarelor pentru montă și la încrucișarea liniilor.

Rasa Mangalita roscata

Ca planuri pentru viitorul apropiat, fermierul și-a propus să își dezvolte ferma aflată la Lipova. Își dorește să ajungă la 100 de capete de Mangalița, blonde și burtă de rândunică, iar pe lângă ele să dezvolte, atât cât va fi posibil, și un nucleu de Bazna. Principala destinație a porcilor crescuți în fermă va fi reproducția. Dar, va exista și o linie de sacrificare. În jur de 40 de capete vor fi destinate tăierii, în preajma Crăciunului. „Oamenii se înscriu, din timp, iar când facem sacrificarea vin și iau animalul, fie porc, fie purcei la înțărcare. E o cerere mai mare decât putem noi acoperi“, spune fermierul.

Promovarea raselor tradiționale, ca manifestare patriotică

Ionică Rășinar recunoaște că motorul care stă în spatele acțiunilor sale este pasiunea. „M-am obișnuit cu aceste rase din copilăria petrecută în Munții Apuseni. Am o fotografie din anul 1965 cu porcul Mangalița pe care îl creșteam atunci în curte.“

Ca toți cei proveniți din zona Apusenilor, domnia sa se consideră un patriot, iar acesta este modul în care înțelege să-și manifeste patriotismul: prin creșterea și răspândirea raselor autohtone. „Am rămas surprins și mâhnit când am văzut că nu pot cumpăra Bazna cu certificat de origine. Asta m-a motivat să alerg și o voi face în continuare. Cu atât mai mult cu cât văd că Mangalița se mișcă foarte bine acum“.

Și, în fond, cine ar putea să îl contrazică pe Ionel Rășinar?

Porcul de Mangalița reprezintă o valoare, grație calităților pe care carnea sa le are. Compoziția grăsimii acestei varietăți de porc este izbitor de asemănătoare cu cea a grăsimii de somon. Iar soiul este unul tradițional românesc. Or, dacă nici promovarea tradițiilor naționale, indiferent în ce domeniu, nu e patriotism, atunci ce mai este?

Alexandru GRIGORIEV

Rusia a restricționat importurile de porci și produse din carne de porc provenite din România

Autoritatea Federală Sanitar-Veterinară din Rusia (Rosselkhoznadzor) a anunțat miercuri că, începând din 2 august, a introdus restricții temporare privind importurile de porci vii, precum și de produse pe bază de carne de porc din România, după descoperirea unui focar de pestă porcină africană, informează Itar TASS.

Rosselkhoznadzor precizează că produsele vizate de aceste restricții și care vor ajunge la punctele de trecere a frontierei în Rusia după data de 2 august vor fi întoarse din drum indiferent de data înscrisă pe documentele veterinare însoțitoare. În plus, Rosselkhoznadzor a decis să restricționeze și tranzitul porcilor vii din România pe teritoriul Rusiei.

Primul focar de pestă porcină africană în România a fost confirmat luni de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală într-o gospodărie localizată la periferia municipiului Satu Mare, acesta extinzându-se ulterior și la o a doua gospodărie, a anunțat, marți, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a declarat că România își menține statutul de țară liberă de pestă porcină clasică, obținut în luna mai, deoarece nu are nicio legătură cu pesta porcină africană, confirmată în gospodării din Satu Mare, care este o boală total diferită. Acesta a adăugat că se fac destul de des confuzii între cele două boli, precizând că niciuna dintre aceste boli nu generează vreun risc pentru consumatori, "nici de contact și nici de consum".

Sursa: AGERPRES

A fost confirmat primul focar de pestă porcină africană în România la porcii din gospodării în județul Satu-Mare

În data de 31 iulie 2017, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat primul focar de pestă porcină africană, la porci domestici, într-o gospodărie, localizată la periferia municipiului Satu – Mare. Investigația epidemiologică a relevat existența unui focar primar și a unui focar secundar. Centrul Local de Combatere a Bolilor Satu – Mare împreună cu DSVSA Satu – Mare au intervenit prompt.

În conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale au fost întreprinse următoarele acțiuni:

  • au fost recoltate probe pentru examene de laborator;
  • au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate;
  • au fost ucise animalele din focar și cele 7 cadavre au fost distruse prin incinerare;
  • s-a efectuat dezinfecția în cele două gospodării a spațiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potențial contaminate, a utilajului care a fost folosit pentru săparea locului de îngropare şi a locului de îngropare;
  • a fost efectuat recensământul exploatațiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor afectate;
  • au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul de măsuri pentru instituirea măsurilor specifice de control a bolii;
  • a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de măsuri specifice pentru controlul bolii.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, a notificat toate structurile abilitate de la nivel național și structurile omoloage din Uniunea Europeană, precum şi Organizația Mondială a Sănătății Animalelor, despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul României.

Mai mult, urmează să fie convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei Hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016,care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

În urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia Europeană va adopta o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.

În această zonă, va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea.

Din primele investigații întreprinse la fața locului, de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu-Mare, a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina. Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Totodată, și alte instituții competente ale statului întreprind verificări în acest sens.

Informațiile obținute urmează a fi coroborate, pentru stabilirea cu exactitate a modului în care a apărut boala în țara noastră.

ANSVSA, prin structurile teritoriale de la nivel județean, monitorizează permanent situația epidemiologică din România, în contextul pestei porcine africane, pentru limitarea extinderii și pentru eradicarea bolii.

Sursa ANSVSA

Timiș - primul județ din țară la porcine și ovine

Cu o suprafață totală de 869.665 ha, județul Timiș este, ca întindere, cel mai mare din țară. 79,7% din teritoriu înseamnă suprafață agricolă (693.417 ha), arabilul ocupând 531.037 ha, fânețurile și pășunile – 149.966 ha, viile – 3.871 ha și livezile – 8.543 ha. Suprafețele cu pășuni (121.735 ha) și fânețe (28.106 ha), situate în partea de est și mai puțin în zona de contact dintre dealuri și câmpii, reprezintă 22,3% din suprafața agricolă. Terenurile agricole aparțin în proporție de 97% sectorului privat și doar 3% sectorului de stat.

Vorbind despre producția zootehnică, o simplă privire pe harta Atlasului agricol, disponibilă pe site-ul Institutului Național de Statistică, indică faptul că județul Timiș este primul pe țară sub aspectul efectivelor de animale și al producției de carne. De altfel, datele recensământului agricol din 2010, iar de atunci încoace lucrurile au progresat, arătau că Timișul era cel mai mare crescător de suine din România, urmat la mare distanță de Brăila, și tot aici se afla și cel mai mare efectiv de ovine. Cu toate acestea, raportându-se la anul 1990, specialiștii sunt de părere că, odată cu reducerea efectivelor de animale, s-au micșorat și efectivele matcă, ceea ce înseamnă un potențial pericol: „Producțiile medii obținute în zootehnie sunt departe de progresul genetic și tehnologic înregistrat în vestul Europei.“

Sectorul ovine, mai dezvoltat decât în 1990. Bovinele, scădere de aproape 80%

Să analizăm evoluția efectivelor de animale din 1990 și până în 2015, ultimul în care sunt date oficiale disponibile. La bovine se remarcă o prăbușire de aproape 80%, cu o fluctuație a numărului de animale ieșită din logică. Minimul nu se înregistrează între anii 1990 și 2000, când agricultura în general a avut o cădere dramatică, și nici măcar în 2007, înainte de aderarea țării la UE, când, de asemenea, a fost o bulversare totală, ci în 2010, când mecanismele financiare europene și naționale ar fi permis redresarea sectorului. În 2015 numărul de bovine reprezenta 21,13% din efectivul existent în 1990.

evolutie animale tabel 1

La porcine, efectivele din 2015 sunt la 45,80% din nucleul existent în 1990, dar cu 638.522 de capete Timișul este cel mai mare crescător din țară. De altfel, așa era și înainte de 1989. Declinul a coincis cu perioada în care marile combinate socialiste de creștere a suinelor s-au zbătut într-o piață în care nu au avut nicio șansă (acestea se aflau în proprietatea statului, iar prețurile de livrare nu au fost liberalizate mulți ani, fiind menținute sub costurile de producție. Nesusținute financiar, aceste unități s-au decapitalizat și multe au ajuns în stare de faliment). După privatizarea unor capacități, lucrurile s-au schimbat fundamental: din 2000, când s-a înregistrat cea mai mare scădere a efectivelor (318.650 de capete), și până în 2015 (638.522 de capete), numărul de animale s-a dublat. La ovine aproape că s-a repetat istoria: cel mai mic număr de oi apare în anul 2000, iar în 2015 avem aproape o dublare a efectivelor, numărul depășindu-l și pe cel din 1990! Este singurul sector în care se poate spune că economia de piață este mai grozavă decât cea dinainte de 1989.

Arad – o zootehnie ușor redresată după 2007, dar mult sub nivelul din 1990

Arădenii spun așa despre agricultura lor: „Fâneața și pășunile sunt o mare bogăție a județului.“ Chiar și așa însă – și aceasta este concluzia autorităților – „agricultura practicată în județ este de subzistență, pentru autoconsum și, deci, neperformantă“. Sectorul agrar ocupă locul al treilea ca pondere în PIB, după industrie și servicii, locul al doilea din punctul de vedere al populației ocupate (21,58%) și din nou locul al treilea, ca număr de firme. Suprafața totală a județului este de 775.409 ha, din care teren agricol – 494.647 ha (arabil – 350.634 ha, pășuni și fânețe – 135.077 ha, vii și livezi – 8.936 ha).

Zootehnia, a doua ca pondere în producția agricolă, așa cum este privită de strategii județului, ar avea „toate premisele să se dezvolte, ținând cont de tradiția privind creșterea animalelor, dar și de suprafețele întinse de pășuni și fânețe“. Speranța s-ar putea concretiza doar în sectorul de creștere a păsărilor și a ovinelor, unde efectivele înregistrează creșteri față de 2007, dar se mențin scăzute față de 1990: păsări – creșteri de 10,47% în 2015, față de 2007, dar față de 1990 efectivul a scăzut cu 67,97%; ovine – creșteri de 17,51% în 2015 față de 2007, dar față de 1990 numărul e sensibil scăzut (8,77%). La bovine, numărul s-a diminuat dramatic, cu 74,5 % față de 1990 și cu 31,89% față de 2007. La porcine trendul a fost asemănător: efectivul a scăzut, în 2015, cu 47,13% față de 1990 și cu 7,36 % față de 2007.

evolutie animale tabel 2

Oglinda zootehniei arădene, la zi

Strategia de dezvoltare a județului Arad face o analiză sumară a sectorului: creșterea păsărilor – în trecut, această activitate era dezvoltată în zona Arad – Pecica – Curtici – Șiria și Gurahonț. În prezent, ea s-a repoziționat, concentrându-se în zona Arad – Vladimirescu – Șiria – Zimandu Nou; bovine – în 1990, creșterea bovinelor era reprezentativă pentru zona de sud-vest, pe axa Arad – Pecica și Nădlac, Sântana, și în nord, în zona Gurahonț – Vârfurile; astăzi, cele mai mari efective au rămas doar la Arad – Pecica. Activitatea este mult diminuată față de nivelul la care a fost dezvoltată până în anii '90 și mult sub potențialul oferit de județ. Soluție: „dezvoltarea lanțurilor alimentare integrate și creșterea viabilității exploatațiilor agricole și a unităților de procesare“; porcine – creșterea suinelor a fost dezvoltată în principal în zona Arad – Vinga – Felnac – Pecica – Semlac – Nădlac, Macea – Curtici și Șiria-Sântana – Zărand – Șicula – Cermei – Craiva. Astăzi, unități de creștere/abatorizare/prelucrare și fabricare a produselor mai sunt în Arad și împrejurimi, Sîntana și Șicula; ovine – creșterea oilor era preponderent dezvoltată în partea de nord a județului, dar și în zona de câmpie a Aradului, Pecica – Secuieni – Vinga. Astăzi, în puține zone această activitate este semnificativă, evidențiindu-se în special doar partea de nord a municipiului Arad și zona Chișineu – Criș. Concluzii: „Potențialul în sistem închis este net superior celui în sistem deschis, acesta ar putea fi și motivul pentru care activitatea de creștere a oilor nu a mai ajuns la dezvoltarea dinaintea anilor '90.“

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 34-35

Soluție nutrițională pentru combaterea inflamației intestinale la purceii aflați în perioada post înțărcare

Creșterea suinelor este o sursă importantă de venituri pentru zootehnia din România și din Uniunea Europeană. După cum se știe, înțărcarea este o perioadă foarte dificilă pentru purcei, în care natura și calitatea furajelor au o mare influență asupra dezvoltării sistemelor digestiv și imunitar. Cercetările au arătat că perioada post înțărcare la purcei este corelată cu creșterea amplitudinii răspunsului inflamator la nivel intestinal. Această stimulare a proceselor inflamatorii este asociată cu tulburări digestive, slăbirea organismului, susceptibilitate crescută la infecții și, în consecință, cu pierderi economice. Odată cu interzicerea antibioticelor ca promotori de creștere și de prevenție în cadrul Uniunii Europene, multe cercetări s-au axat pe investigarea unor soluții nutriționale alternative de prevenire sau reducere a afecțiunilor intestinale și a mortalității purceilor aflați în perioada post înțărcare. Datorită acestor necesități și în țara noastră a apărut nevoia de a pune la punct strategii nutriționale noi și inovatoare pentru ca industria creșterii suinelor din România să își mențină și chiar să își îmbunătățească competitivitatea în Europa și pe piața mondială.

Din perspectiva nutriției animale, controlul inflamației locale este o provocare din punctul de vedere al managementului afecțiunilor intestinale pe perioada post înțărcare. În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești este intens studiată posibilitatea de suplimentare a recepturilor de nutreț combinat destinat purceilor aflați în perioada post-înțărcare cu ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate antiinflamatoare și antimicrobiană.

Una dintre soluțiile alternative, necostisitoare, de aditivi alimentari cu potențial antimicrobian ce poate fi utilizată în hrana administrată purceilor în perioada post înțărcare sunt reziduurile vinicole (tescovina sau borhot de struguri, turte de semințe de struguri). Analizele chimice realizate de specialiștii din INCDBNA Balotești au pus în evidență prezența în tescovina uscată și în turtele de semințe a unui conținut mare de acizi grași polinesaturați omega-6 și de polifenoli (taninuri, antociani, flavonoide, acizi fenolici). S-a constatat că, din struguri, la procesarea vinului, cea mai mare concentrație de poli­fenoli rămâne în tescovină (cca 70%) și doar 30% trece în vin. Polifenolii reprezintă de fapt antioxidanţi care ajută organismul uman/animal să lupte împotriva agresiunii factorilor interni/externi, generatori ai stresului oxidativ și inflamației.

Studiile realizate în INCDBNA Balotești pe purcei aflați în perioada post înțărcare au demonstrat că includerea unui procent de 5% tescovină uscată în receptura de nutreț combinat a dus la ameliorarea inflamațiilor intestinale tranzitorii. În acest sens, analizele genetice și biochimice au arătat că receptura de furaj cu tescovină are efecte de modulare a statusului inflamator, reducând nivelul unor molecule care au rol important în inițierea și propagarea proceselor inflamatorii. De asemenea, aceleași studii au demonstrat că tescovina, prin intermediul compușilor polifenolici, are activitate antioxidantă, reducând nivelul moleculelor implicate în generarea radicalilor liberi, inhibând astfel acutizarea inflamațiilor la nivel sistemic și la nivel intestinal. Această reducere a amplitudinii și extinderii proceselor inflamatorii are rol benefic asupra stării generale de sănătate a animalului, acesta suportând mai bine stresul indus de înțărcare.

Ca urmare, pentru a ajuta purceii să depășească mai ușor perioada de înțărcare, specialiștii din INCDBNA Balotești recomandă utilizarea reziduurilor vinicole în hrana purceilor după înțărcare.

Gina Cecilia Pistol – Laboratorul de Biologie Animală, INCDBNA – IBNA Balotești

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 44

Top 5 rase de porci pentru Crăciun

Din gospodăria românului de rând porcul nu poate lipsi. Așa-i de când e lumea, după cum ar spune bătrânii, doar porcul a fost unul dintre primele animale domesticite de om. Nici Sărbătorile de iarnă n-ar mai fi la fel dacă ar lipsi de pe masă produsele tradiționale obținute din carne de porc. De aceste considerente, și poate de multe altele în funcție de propriile preferințe, țin cont sătenii și în fiecare an cresc în propria curte cel puțin un exemplar. Spun cel puțin un exemplar pentru că este cunoscut faptul că tot mai puțini gospodari aleg să mai crească scroafe și să își asigure purcei de pe un an pe altul. În aceste condiții, cei mai mulți aleg să achiziționeze purcelul după ce trece frigul și după ce vițelul fătat de curând se hrănește și cu altceva în afară de lapte, iar cantitatea rămasă să îi revină purcelului abia cumpărat.

În ultimii ani, preferințele în alegerea cumpărătorilor s-au axat pe rasele de carne, însă există și voci care spun că porcul, dacă n-are slănină, nu e porc. Așadar vă propunem câteva rase astfel încât să puteți alege care ar fi mai potrivită și să vă achiziționați porcul pe care să îl creșteți până de Crăciun.

Rasa Pietrain

rasa de porci pietrain

Rasă specifică pentru carne, Pietrain s-a format în jurul localității belgiene cu același nume prin încrucișarea succesivă a suinelor din rasele Berkshire și Tamwork cu porcine din rase franțuzești. Animalele din această rasă au talia mijlocie, picioarele mai scurte față de exemplarele din alte rase, corpul este cilindric și bine dezvoltat, capul mic și gâtul scurt, spetele largi și bine dezvoltate, jamboanele cărnoase, iar osatura fină. Și carcasa este foarte bună, proporția de carne în aceasta fiind de peste 70%, iar ochiul mușchiului are o suprafață de peste 40 cm².

Porcii din această rasă reprezintă o alegere foarte bună pentru cei care doresc să îi crească pentru propriul consum pentru că valorifică foarte bine hrana administrată și sunt programați la nivel genetic să nu acumuleze țesut adipos.

Rasa Landrace

rasa de porci landrace

Este una dintre cele mai populare rase de carne la nivel global și s-a format în Danemarca prin încrucișarea raselor locale cu Marele Alb. Porcii au talia mijlocie spre mare, corpul este sub formă de pară, trunchiul alungit și capul relativ mic, urechile mari și aplecate spre în față, în timp ce spatele este lung, drept și musculos, toracele arcuit, iar membrele puternice. Are un ritm de creștere foarte bun, la doar 8 luni poate cântări 130 kg deoarece are un spor mediu de creștere de 700 gr/zi. Grosimea stratului de slănină diferă, la masculi este de 13 mm, iar la femele este 16 mm, în timp ce procentul de mușchi este de aproximativ 56%. Porcii sunt albi, deloc pretențioși în ceea ce privește hrana, iar scroafele pot făta până la 12 purcei.

Rasa Duroc

rasa de porci duroc

Formată în nord-estul Statelor Unite ale Americii, rasa Duroc se remarcă prin faptul că ia rapid în greutate, iar masculii pot avea la vârsta de 2 ani chiar și 1.8 metri lungime. Porcii sunt de talie medie, au capul potrivit ca mărime, urechile de mărime mijlocie, ușor ridicate, trunchiul este cilindric, spatele lung, șuncile mari, membrele puternice, cu ongloane rezistente şi unghiul jaretului foarte deschis. Carcasa exemplarelor Duroc este masivă și lată, cu linia spinării convexă. Culoarea specifică a robei este roşcată, în diferite nuanțe, cu păr rar şi uşor ondulat.

Sporul mediu poate depăși 700 de grame/zi, iar la maturitate un porc ajunge și la 250 kg, însă cu toate acestea stratul de grăsime nu depășește 3 cm, iar procentul de mușchi în carcasă ajunge și la 80%. Printre principalele avantaje ale acestei rase se numără faptul că animalele nu sunt pretențioase în ceea ce privește alimentația, însă specialiștii recomandă ca rețeta de furajare să fie bogată în proteine pentru ca astfel să crească în greutate, dar fără a acumula țesut adipos.

Marele Alb

rasa de porci marele alb

Rasa a fost creată în Anglia, mai este cunoscută sub denumirea Yorkul Mare și este una dintre cele mai răspândite rase din lume. Porcii sunt de talie medie, de culoare albă și cu conformație masivă, nu puține fiind cazurile în care anumite exemplare ajung la 400 kg. Au capul mare, urechile de mărime mijlocie și aplecate înainte și lateral, iar gâtul este scurt și musculos. Trunchiul este cilindric, linia superioară dreaptă și ușor convexă, spata, pieptul, spinarea și șalele sunt largi și pline de mușchi. Abdomenul este bine dezvoltat, membrele sunt puternice, deci au întreg scheletul bine dezvoltat. La înțărcare, adică la 3 săptămâni, un purceluș are aproximativ 50 kg, iar la 7 luni poate atinge 120 kg dacă este bine hrănit. În cazul acestei rase, părul și pielea sunt albe, iar dacă apar diferențe de culoare este semn de impuritate a rasei.

Mangalița, o alegere tot mai frecventă

rasa de porci mangalita

Cu toate că nu este întocmai o rasă de carne, Mangalița a devenit o alegere tot mai frecventă și în gospodăriile de rând. Chiar dacă înainte de ’89 era mai des întâlnită la nivelul întregii țări, după căderea regimului comunist a intrat într-un cont de umbră. Porcii din această rasă au diferite apelative: porcul cu blană, cu lână creață, porcul-somon sau uleiul de măsline cu patru picioare, apelative care fie fac referire la aspectul diferit față de cel al altor rase, fie la calitatea cărnii.

De origine maghiară, Mangalița are menirea de a oferi slănină la fel de gustoasă ca a altor rase, dar mai sănătoasă. Este o rasă specializată pe producția de grăsime și are cinci varietăți: blondă, roșie, neagră, cu abdomen de rândunică și bariș. În general este o rasă rezistentă la condițiile de hrană și adăpost, precum și la boli. Porcii au capul mic, urechile ușor aplecate, gâtul scurt, dar gros, în timp ce trunchiul este masiv, iar linia spinării convexă. Sporul de creștere este de 400 gr/zi și valorifică foarte bine porumbul sau alte furaje produse în propria gospodărie.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 34-35

Abonează-te la acest feed RSS