Lumea satului 750x100

Pneumonia enzootică a porcului

Pneumonia enzootică a porcului este o boală infectocontagioasă a porcilor crescuţi în sistem intensiv, manifestată clinico-anatomic prin simptome de pneumonie. Boala prezintă importanţă economică prin faptul că porcii afectaţi rămân în urmă cu dezvoltarea corporală.

Pneumonia enzootică este produsă de Mycoplasma hyopneumoniae, bacterie care se găsește, de regulă, în căile respiratorii la porcine.

Caractere epidemiologice

Sunt receptivi porcii, mai ales tineretul, în primele 3-10 săptămâni de viaţă. Sursele de infecţie sunt porcii bolnavi şi cei trecuţi prin boală, care contaminează adăpostul prin tuse, strănut şi secreții nazale, calea de infecţie fiind de regulă cea respiratorie. Boala se poate transmite și de la scroafă la purcei, tot pe cale respiratorie, dar nu transplacentar.

Factorii favorizanţi în declanşarea bolii sunt reprezentaţi de umiditatea excesivă, temperatura scăzută, excesul de amoniac, alimentaţia carenţată. Odată declanşată, evoluţia este de tip enzootic, staţionar.

Tabloul clinic

Boala evoluează acut sau cronic, după o perioadă de incubaţie variabilă, de 10-16 zile.

Forma acută este relativ rar întâlnită, apărând mai ales în efectivele recent infectate, în care boala nu a fost prezentă anterior. În astfel de efective se îmbolnăvesc porcii de toate vârstele, morbiditatea atingând uneori 100%. Clinic, se constată hipertermie (40-40,5°C), anorexie și apatie, iar după câteva zile apare tusea, de regulă uscată, accentuată la efort sau la administrarea furajelor. Boala se finalizează prin moarte în 5-10% din cazuri sau se cronicizează.

Forma cronică este mai frecvent întâlnită, simptomele instalându-se progresiv. Principalele manifestări clinice sunt tusea şi dispneea, sesizabile mai ales în timpul deplasărilor sau în cazul schimbărilor bruşte de temperatură şi umiditate. Porcii care dezvoltă această formă clinică rămân subdezvoltaţi şi taraţi pentru restul vieţii.

Diagnosticul

Boala se suspicionează când apar simptome respiratorii (tuse, dispnee) la tineret, în preajma perioadei de înţărcare, cu evoluţie lentă şi vindecări spontane la majoritatea animalelor. Confirmarea diagnosticului poate fi făcută prin examen de laborator.

Profilaxia se realizează prin măsuri care vizează asigurarea unor condiţii optime de întreţinere (microclimat şi alimentaţie corespunzătoare, evitarea factorilor de stres) în adăposturile de porcine, precum şi evitarea contactului cu animalele bolnave sau purtătoare de micoplasme. Combaterea se bazează pe remedierea condiţiilor de igienă, tratarea porcilor cu semne clinice, precum şi a celor suspecţi de contaminare.

Tratamentul

În scop terapeutic pot fi folosite individual Enrofloxarom 10%, Tylavet 20% și Oxitetra­ciclină 10% sau masal (la tot efectivul), Doxyciclină 10% și Oxitetraciclină 50%.

Simultan se administrează siropul expectorant Tusifug.

Se recomandă utilizarea Levamisolului ca imunostimulator (adică un sfert din doza antihelmintică: 1 ml/40 kg greutate vie/zi, repetat din 4 în 4 zile, de 3-5 ori).

Dr. Gabriela BĂNCILĂ,

Romvac Company SA

Brânca porcului

Pericol pentru porcinele de 3-12 luni

Rujetul este o boală infecțioasă numită popular brâncă, iar în Ardeal, orbanț. Este răspândită pe tot globul, fiind produsă de bacilul rujetului Erysipelotrix rhusiopathiae. Îl întâlnim la porcinele în vârstă de 3-12 luni, mai rar la miei și curci. Rujetul poate fi considerat o boală cu focalitate naturală, germenul fiind eliminat în mediu de un număr mare de specii de animale, dar în primul rând de porcii bolnavi și de cei sănătoși clinic, dar purtători. Sursele secundare sunt reprezentate de solul, apa, furajele și obiectele contaminate. Boala este condiţionată de numeroşi factori care micşorează rezistenţa organismului: climatici (schimbări bruşte de temperatură), alimentari (dezechilibre în raţii, furaje alterate) şi alţi factori de stres (lotizări, transport). Perioada de incubație este de 1-8 zile. La porcine rujetul evoluează supraacut, acut, subacut și cronic.

Forma supraacută (rujetul alb) apare mai ales la grăsunii de 7-8 luni, având o evoluție de la câteva ore până la o zi. Se caracterizează prin febră de peste 42°C, prostrație, lipsa modificărilor cutate și evoluție mortală.

Forma acută este forma obișnuită de evoluție a bolii, cu o durată de 1-5 zile. Se manifestă prin febră mare, lipsa poftei de mâncare, abatere, respirație accelerată, dificultate în deplasare, cianoza mucoaselor, constipație urmată de diaree și poziție culcată. Pe pielea din regiunea urechilor, gâtului, toracelui și abdomenului apar, după 2-3 zile, pete roșii care dispar la apăsarea cu degetul și care ulterior se extind și se învinețesc. În cazul în care tratamentul curativ nu a fost instituit la timp, boala se termină în 80% din cazuri cu moartea animalului.

Forma subacută se întâlnește frecvent și evoluează benign. Temperatura este de 41°C, iar starea generală este puțin modificată. În regiunea dorsală și pe părțile laterale apar pete de formă geometrică regulată (pătrat, romb, dreptunghi), proeminente, de culoare roșie la început, apoi roșie-violacee. După apariția petelor, starea generală se ameliorează, boala terminându-se de obicei prin vindecare. Petele dispar în 6-10 zile.

Forma cronică este mai rar întâlnită, având localizare cardiacă (insuficiență cardiacă, oboseală rapidă), cutanată (necroză sau gangrenă uscată a pielii, cu apariția de cicatrici pe zonele afectate ) și articulară (artrite seroase care în 1-2 săptămâni produc paralizie).

Diagnosticul de rujet este ușor de stabilit pe baza simptomatologiei în forma subacută. În celelalte forme este necesar un diagnostic diferenţial faţă de alte boli cu care se aseamănă clinic: pesta porcină, pasteureloza, salmoneloza, intoxicaţiile acute și şocul caloric. Diagnosticul de certitudine se pune, însă, prin examen de laborator.

Profilaxie și combatere

Rujetul este o boală declarabilă și supusă măsurilor de carantină de gradul al doilea. Animalele bolnave se izolează și se tratează, iar cele cu forme clinice grave și forme cronice se sacrifică. Animalele sănătoase se vaccinează cu vaccin ERYROMVAC și se țin sub observație. Înainte și după executarea vaccinării nu se fac tratamente cu antibiotice timp de 5 zile.

Tratamentul formelor acută şi subacută se face cu antibiotice injectabile: de primă intenție cu AMOXYLROM (amoxicilină, penicilină semisintetică), AMOXICOLISTIN AMPICILINĂ, ENROFLOXAROM sau OXITETRACICLINĂ, timp de 4-5 zile. De asemenea, pentru a înlătura sursele de infecţie se recomandă dezinfecţia cu DECONTAMINOL, CATIO­ROM, PURSEPT şi deratizarea cu RATITOX F sau BRO­DITOP.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ,

Romvac Company SA

Bazna, salvată de la dispariţie în ferma medicului Cleja

Undeva, în Bucerda Gârnoasă, judeţul Alba, medicul veterinar Ioan Cleja (Neluţu, printre cunoscuţi) a avut ambiţia personală, dublată de pasiune, de a nu lăsa porcul Bazna să dispară. Nu este singur în acest efort de salvare a unei rase autohtone, obţinută de ţăranii din comuna Bazna – Sibiu, acum 142 de ani. Dar ceea ce a început ca hobby a căpătat până la urmă răsplata şi s-a transformat în afacere. Dr. Cleja are o parte din fermă la casa părintească, iar o alta la Blaj, acolo unde locuieşte.

– Dle Cleja, întâi vorbiţi-ne despre locul în care ne aflăm.

– Comuna Bucerda Grânoasă datează din anul 1303, dar a devenit unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare în 2006, când patru sate s-au desprins de Crăciunelu de Jos. Locul unde ne aflăm acum este cunoscut sub numele popular de Sub Harast. Cândva, aici erau 250 de case, iar azi dacă mai sunt vreo 25. Erau moşieri mulţi, comuniştii au avut tot interesul să-i scoată din sat, unora le-au stricat casele, dar a noastră a fost mai apropiată de sat şi a scăpat.

– De când aţi devenit crescător de rasă Bazna?

– În urmă cu 10 ani, am avut posibilitatea să văd, în Germania, la Rudolf Bühler, exemplare nucleu pentru reproducţie, luate din România. M-a surprins să văd porcul Bazna la nemţi, când ştiam că noi aproape nu-l mai avem. Întors acasă, obiectivul meu a fost să nu las să dispară rasa. La început am fost descurajat, credeam că n-o să pot reînvia Bazna. Cu timpul, totul s-a transformat în hobby. În primii ani, după ce terminam programul, plecam în diverse sate din mai multe judeţe, acolo unde-mi spuneau prietenii, unii tot medici veterinari, că au văzut rasa. Bine, se întâmpla uneori să nu fie, dar până la urmă am găsit câteva scrofiţe.

– Cum a ajuns în Germania, dacă rasa a fost obţinută în România?

– Saşii, când au plecat, în diverse etape ale istoriei, din România, au strecurat cu ei şi nişte exemplare Bazna. Acolo, nemţii au descoperit că-i un alt gust al cărnii faţă de cea obişnuită, pe care o găseau de vânzare, la raft, şi mai mulţi fermieri au început să promoveze rasa. Vă spun şi eu din ce mi-au povestit ei, o perioadă a mers bine cu tăierile, la abatoare, dar, la un moment dat, s-a trezit cineva să spună că porcul are prea multă grăsime. Crescătorii s-au strâns în jurul familiei Bühler, un nume foarte important la ei, şi au organizat o acţiune de stradă neobişnuită, care a fost şi o bună lovitură de imagine, mediatizată puternic: au dus porcii la Stuttgart, i-au plimbat pe străzi, i-au lăsat în faţa abatorului. Până la urmă abatorul le-a cumpărat toate animalele, iar din acel moment le-a crescut şi valoarea. Carnea de Bazna e produs de lux, se vinde în hotelurile exclusiviste din Tokio şi New York, la preţuri foarte mari. Ei au acum un nucleu de reproducţie, pentru păstrarea rezervorului de gene, au lucrat şi la ameliorare, obţinând un produs Swabian-Hall apreciat, au un abator propriu foarte mare, iar asociaţia număra, în urmă cu un dece­niu, 500 de crescători. Nu ştiu acum câţi membri are. Bănuiesc că dublu.

– Ce are Bazna deosebit?

– Carnea e suculentă, marmorată, fragedă, aromată, are consistenţă. În ziua de azi nu se mai vorbeşte despre aceste calităţi, ci doar despre randamentul la sacrificare. Interesul este cum să fie carne mai multă. Pe urmă, porcul este puţin pretenţios şi se adaptează uşor la orice condiţii: poate fi crescut în coteţ sau în libertate, afară, doarme în paie chiar şi iarna, se poate hrăni doar cu verdeaţă şi porumb, nu necesită cheltuieli cu hrana, aşa cum solicită porcul crescut în sistem industrial. De exemplu, noi doar în perioada dinaintea şi din timpul recoltării porumbului îi ţinem închişi cu gard electric, dar tot în spaţiu deschis.

– Câţi porci aţi luat la început?

– Am început cu doi porci, luaţi din Germania. Am dat 8.000 de euro, fiindcă nemţii se vând foarte scump, dar mie îmi trebuia vierul, pe care n-am reuşit să-l găsesc niciunde în România, şi am dat banii. Ca să fac o comparaţie, în urmă cu 15-20 de ani saşii cumpărau Bazna de la noi şi plăteau atât cât le ceream, chiar şi dublul preţului. Dar tot era avantajos şi infinit mai puţin decât la ei. De când noi am pierdut rasele autohtone, nemţii merg în Ungaria să ia Mangaliţa.

– Acum câţi porci aveţi?

– În jur de 45-50 capete cu totul, împărţiţi în mai multe loturi, fiindcă, aşa cum spunem, nu sunt porci care se pot creşte industrial, vorbesc despre Bazna original, ci au nevoie de mult spaţiu. Eu sunt însă preocupat nu doar de creşterea lor pur şi simplu, ci de a obţine liniile cele mai valoroase. Vierul, cum spuneam, l-am adus din Germania. Dar pentru scrofiţe a trebuit să colind în sate unde abia ajungeai cu piciorul, în Ursici, Federi, Odăile, Alecuş, Cergău etc.

– Ce anume caracteristici urmăriţi?

– Primul lucru pe care l-am vrut a fost să recapăt gustul acela ştiut de Bazna, cu calităţile pe care le-am enumerat mai înainte, care deosebesc fundamental  această rasă de porcul industrial, cu carne tare, fadă. Acum lucrez la culoarea lui. Bazna este cunoscută ca rasa de culoare neagră, cu un brâu alb. Eu am regăsit valoarea cărnii la porcul negru şi fac metisări în acest sens, să am exemplare cu mai mult negru şi mai puţin alb. Pe de altă parte, urmăresc şi uniformizarea rasei, inclusiv ca mărime. Pot să spun că am ajuns într-un punct bun, cu adulţi care ating, într-un an şi jumătate, 220-230 kg. Problema a fost că am avut multe exemplare consangvine. Le-am desconsangvinizat şi fac metisarea diferitelor linii, să obţin ceea ce doresc eu.  Acum am tot ce mi-am dorit.

– Este creşterea porcului Bazna o afacere?

– Acum e o afacere. În primii patru ani n-am câştigat nimic, am fost pe pierdere, dar de doi ani am început să vând.

– Cu cât? Sunt căutaţi?

– Un purceluş sugar, la şase săptămâni, se vinde cu 350 lei, la opt săptămâni, cu 400 lei. O scroafă înţărcată ajunge la 2.700 lei. Cumpără în special oamenii cu bani, care au auzit ori sunt buni cunoscători ai beneficiilor consumului acestui tip de carne.

– Care e raportul carne-grăsime?

– Cam 50-50%.

– Şi e rentabil? Cum i-aţi convinge pe alţii să crească această rasă de porc?

– Din acest punct de vedere, al randamentului de carne, nu e, dar totul este compensat de calitate. Se ştie, Bazna conţine grăsimi (lipide) cu densitate mică şi cu capacitate redusă de reţinere a apei, are mai puţin colesterol rău şi mai mult colesterol bun. Niciodată slănina de porc crescut în sistem industrial nu se va putea compara cu cea de Bazna, care se topeşte realmente între degete. Este şi cât se poate de bio, de vreme ce creşte doar în mediul natural şi mănâncă porumb nemăcinat şi verdeaţă, iarbă, ca să zic aşa. Se întreţine fără costuri mari, carnea e mai sănătoasă şi foarte gustoasă.

Maria BOGDAN

La ATLAS Gherghiţa - Prahova un inginer de navigaţie dă lecţii în creşterea porcilor

De aproape doi ani, în vasta câmpie a Gherghiţei, veche aşezare românească şi fostă târg domnesc, celebră altădată pentru cultura legumelor, acolo unde apa lină a Prahovei descrie un arc de cerc, înainte de a se întâlni, în aval, la Adâncata de Ilfov, cu apa vie a Ialomiţei, pe o mare suprafaţă de teren, în marginea aşezării ni se înfăţişează, ca o veritabilă cetate, silueta albă a marelui complex de creşterea porcilor, o investiţie organizată de un inginer de navigaţie, grecocipriotul George Leandrou, azi administrator general al societăţii cunoscută drept ATLAS INVESTMENTS GROUP GHERGHIŢA.

Şi cum acestuia, deprins cu limba şi cultura română, nu-i prea place să vorbească despre sine, ni-l recomandă pe principalul său colaborator de aici, pe tânărul medic veterinar Răzvan Merlan, şeful fermei de porcine. În ciuda tinereţii sale, acesta este cel care poartă zi-noapte de grijă directă vieţii marelui complex de porcine de la Gherghiţa Prahovei.

„Investiţia, pornită cu ceva timp în urmă, ne spune interlocutorul nostru, a fost pusă integral în funcţiune în august 2012, prin popularea cu animale de rasă superioară, aduse din Franţa de domnul George Leandrou, cel care a şi organizat aici această mare investiţie, pe locul unde, cu peste două decenii în urmă, a funcţionat Complexul intercooperatist de profil din localitate, care ajunsese în ruină.“

Tehnologia ultramodernă asigură succesul

„Ceea ce este foarte important, ne explică şeful complexului, este faptul că unitatea noastră a fost organizată în sistem cu circuit închis, cu profil complex: adică un sector de reproducţie, un altul de creştere şi un altul de îngrăşare a porcinelor. În cei aproape doi ani de când funcţionăm astfel, cu tehnologie ultramodernă, am crescut sistematic efectivele. De la 5.000-6.000 la 10.000-11.000, efective record, în prezent! Totul se realizează aici. Avem tineret porcin, vieri, scrofiţe, dar şi porci la îngrăşat. Cum folosim o înaltă tehnologie, aşa cum se poate lesne observa şi din imaginile alăturate (prezentate de Andrei Şarpe, directorul de marketing), atât îngrijirea cât şi hrănirea animalelor se realizează după reţete speciale, pe categorii de animale. Practic, totul se face aici automatizat, cu ajutorul calculatorului. Cam 99 la sută! Cu numai 10 oameni, cu toţii localnici, calificaţi aici, la noi. Aceştia, pentru a asigura condiţiile de zooigienă impuse, potrivit cerinţelor contractuale nu au voie să deţină porci în gospodăria proprie. De altfel, cum toate operaţiunile sunt automatizate, inclusiv asigurarea, transportul şi administrarea hranei (omul nu pune mâna pe mâncarea porcului, fie el la îngrăşat, a scrofiţei sau a celorlalte animale, dar nici la transportul hranei şi nici măcar la degajarea şi stocarea dejecţiilor), numărul angajaţilor este redus. Acesta este compus azi numai din 39 de oameni, cu administrator cu tot. Marea majoritate, localnici. Schema complexului este una simplă: un medic veterinar, un inginer zootehnist, un director de marketing şi un morar FNC. Cele 10.000-11.000 de animale populează numai cinci adăposturi ultramoderne!“

Cuvântul de ordine: CALITATEA!

Totul porneşte de la intrare, unde sunt evidente ordinea şi curăţenia strictă. Condiţii de zooigienă speciale, impuse oricăruia care păşeşte aici. De aceea sănătatea animalelor la ATLAS Gherghiţa este una dintre cele mai bune. Şeful fermei, dar şi dl Andrei Şarpe, directorul de marketing, au mari motive de mulţumire. Faptul că se insistă foarte mult pe aplicarea strictă a unor norme de biosecuritate; de la intrare şi pe tot spaţiul complexului, de altfel bine îngrijit şi protejat corespunzător împotriva eventualelor inundaţii, este evident. Înainte de a pătrunde în sectoarele lor de activitate îngrijitorii lasă în vestiare speciale hainele de acasă, fac un duş şi apoi îmbracă echipamentul de lucru. Aici se lucrează ca într-un veritabil laborator, aşa cum de altfel este şi însăşi unitatea de la Gherghiţa! Asta am observat când am poposit aici, de la intrarea în unitate. Valorificarea nu este o problemă.

„Săptămânal livrăm la abatoarele de specialitate câte 200-250 de exemplare, la greutatea standard de 105-110 kg, iar lunar câte 1.000-1.200 animale. La intervale fixe, de două săptămâni, livrăm câte 500 purcei la îngrăşat pe bază de comandă altor unităţi, precum şi cetăţenilor, spre a fi crescuţi în gospodăria ţărănească. Vindem chiar şi material seminal, la cerere. Avem clienţi de aici, din Gherghiţa, până în Moldova şi în Maramureş, din Argeş la Călăraşi. În acelaşi mod livrăm şi scrofiţe. Avem numai animale performante, din rasa Marele alb! Scrofiţele sunt din rasa Landras, iar vierii, din Marele alb. Deci avem la Gherghiţa un porc foarte căutat, de carne, cu un strat subţire de grăsime!“

Obiective: creşterea efectivelor şi a numărului de clienţi

În final purtăm un dialog şi cu administratorul societăţii. Fie mai direct, fie mai puţin direct, iar traducerea o avem graţie tânărului director de marketing, Andrei Şarpe. Aflăm astfel cum că cipriotul, un om foarte serios, dar şi volubil, care declară că îndrăgeşte mult România, îşi doreşte să dea lecţii de creştere şi îngrăşare a porcilor nu doar gospodarilor, ci şi acelora din fermele de profil din judeţ Adaugă cu modestie, zâmbind, că este decis să menţină unitatea la cote înalte şi să dezvolte chiar activitatea fermei de la Gherghiţa atât prin extinderea sa pe piaţa internă, dar şi pe piaţa externă. Evident, în condiţiile în care se va putea conta şi pe sprijin guvernamental adecvat, astfel încât ATLAS Gherghiţa să pătrundă în tot mai multe ţări ale Uniunii Europene.

Cristea BOCIOACĂ

Depunere cereri pentru Măsura 215 - porcine

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) aminteşte că în perioada 12 – 30 august 2013,inclusiv,se depun Cererile de plată pentru Măsura 215 – pachet a) - plăţi privind bunăstarea animalelor – porcine.

Pot depune cereri de plată beneficiarii Măsurii 215 - pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, care au depus cereri de ajutor în conformitate cu prevederile OMADR nr. 149/2012.

Cererea de plată poate fi completată pe format de hârtie sau online de către beneficiar, individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro.  După completarea online, cererea se tipăreşte şi, la fel ca şi cererea completată pe format de hârtie,se depune la Centrul  Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social sau pe raza teritorială unde are capacitatea de producție cea mai mare. Eventualele greşeli care se fac la completare se corectează de către beneficiar prin tăiere cu o linie orizontală, iar informaţia corectă va fi înscrisă alături, confirmând corecţia efectuată prin semnarea şi datarea acesteia de către beneficiar. Dovada depunerii cererii de plată o reprezintă bonul de mână care conține următoarele date: centrul judeţean, numărul cererii din registrul special, data și ora înregistrării, numele lizibil și semnătura funcţionarului APIA care a primit cererea.

Cererilor de ajutor vor fi însoţite, obligatoriu, de următoarele documente:

  1. copie CUI / CIF, după caz;
  2. copie buletin/carte de identitate a titularului/administratorului/reprezentantului legal/ împuternicitului;
  3. copie autorizaţie sanitar-veterinară/copie înregistrare sanitar-veterinară pentru exploataţiile comerciale tip A, după caz sau
  4. copii autorizaţii sanitar-veterinare/copii înregistrări sanitar-veterinare pentru exploataţiile comerciale tip A, după caz pentru mai multe exploataţii cu cod ANSVSA;
  5. copia schiţei adăpostului/adăposturilor pentru fiecare cod ANSVSA (din care să reiasă suprafaţa liberă de pardoseală a spaţiilor de cazare și suprafața utilă pe boxă/ compartiment pentru fiecare hală);
  6. programul de iluminat: vară/ iarnă (în funcţie de dată schimbării orei) care să conțină intervalul orar pe perioade, in functie de tehnologia de crestere si categoria de porcine, după caz;
  7. graficul de livrare estimat anual;
  8. graficul de populare estimat anual;
  9. copia declarației pe suprafață, dacă este cazul;
  10. împuternicire şi copii acte de  identificare  împuternicit, dacă este cazul;
  11. document coordonate bancare;
  12. alte documente justificative, dacă este cazul.

În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii trebuie să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei. În cadrul acestei măsuri este exclus sprijinul pentru investiţii.

Legislație :

  • OMADR nr. 784/2013 publicat în Monitorul Oficial 509/13.08.2013 - pentru aprobarea modelului cererii de plată privind măsura 215 - pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor pentru sesiunile 1 și 2 și pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 239/2012 privind aprobarea modelului Cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachetul b) – păsări.

Exportatorii români de animale vor practici fiscale corecte

Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) a organizat la Mizil, la sediul uneia dintre companiile fondatoare, o întâlnire cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la care au participat oficialii judeţului Prahova şi directorii principalelor structuri deconcentrate agrare ale statului.

Fondată în 2013 şi afiliată la Federaţia Naţională PRO AGRO, asociaţia reprezintă circa 120 de mari fermieri din România. Preşedintele acesteia, Iustin Paraschiv, deţinătorul unei importante companii de profil din România, a declarat cu ocazia vizitei oficialilor MADR că principala menire a asociaţiei este să lupte împotriva practicilor fiscale incorecte şi incoerente din sector. Asociaţia a identificat mai multe probleme punctuale, pe care le-a prezentat ministrului Daniel Constantin, fiecare dintre acestea venind la pachet şi cu posibilitatea de rezolvare: plata impozitului aferent subvenţiei după încasarea efectivă a acesteia; revizuirea sistemului de rambursare a TVA; susţinerea investiţiilor din sectorul de reproducţie a porcinelor prin crearea unui program special de finanţare a acestui tip de ferme; eliminarea disfuncţionalităţilor privind crotalierea animalelor în segmentul micilor crescători; exceptarea transporturilor de animale vii de la restricţia de circulaţie pe DN1 a camioanelor cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone; reînfiinţarea unităţilor şcolare şi a acelor profile de învăţământ care să formeze muncitori în agricultură; comasarea terenurilor.

Deblocarea exportului de ovine către Turcia şi Israel

Membrii ACEBOP i-au cerut ministrului să rediscute condiţiile de certificare a exportului de ovine către Israel, pentru a elimina din conţinutul documentelor sanitar-veterinare testele pentru o serie de boli care nu mai există în România. În fapt, cele două ţări şi-au dat acordul oficial pentru acest schimb comercial şi au convenit asupra setului de analize care trebuie să însoţească anima­lele. Numai că, deşi a semnat acest parteneriat, România, din diferite motive, nu are capacitatea să efectueze toate analizele, motiv pentru care exportul către Israel este ţinut pe loc. Şi în cazul în care laboratoarele ar dispune de condiţiile tehnice necesare, exportatorii cred că preţul cerut de către ANSVSA este „astronomic“, 100 lei/cap de animal. De asemenea, fermierii i-au solicitat oficialului de la MADR să reia ori să intensifice discuţiile cu Turcia pentru a ridica interdicţia comerţului cu animale vii provenite din România. Crescătorii de oi au recunoscut că Turcia este partenerul cel mai profitabil pentru ei, preţurile oferite fiind mai mari cu 30% decât cele rezultate din comerţul cu restul ţărilor mari consumatoare de carne de oaie.

Bursele europene, soluţia în combaterea evaziunii fiscale

Dar cea mai mare problemă a fermelor zootehnice este cea a evaziunii fiscale. Şi nu oricare evaziune, ci cea practicată de firmele importatoare româneşti cu acţionariat din afara UE. Producătorii autohtoni susţin că, chiar şi în condiţiile unei pieţe reglementate, ei sunt dezavantajaţi de nivelul ridicat de TVA. Iar la acesta se mai adaugă şi practicile speculative, inclusiv în comerţul intracomunitar, cu produse care intră pe piaţa neagră ori care sunt declarate la preţuri foarte mici, fraudând astfel bugetul statului. Iustin Paraschiv susţine că „apar situaţii în care importatorii declară preţuri mai mici de import, plătesc deci taxe reduse corespunzătoare unor preţuri de bază subevaluate şi introduc sute sau chiar mii de tone de produse agroalimentare în perioade scurte de timp, fapt ce conduce la dezechilibrul pieţei în ceea ce priveşte preţul de desfacere şi mai departe la falimentul producătorilor interni“. Pe lângă măsurile luate de Ministerul de Finanţe privind introducerea sistemului de urmărire a achiziţiilor, ACEBOP propune instituirea obligativităţii publicării preţului lunar la principalele burse europene care să fie luate în considerare ca etalon în cazul comerţului în interiorul UE.

Vizite în ferme

Daniel Constantin n-a avut cum să găsească răspunsuri la toate aceste probleme, dar a promis că le va studia, în vederea unei eventuale includeri ale lor în politica agrară viitoare. Întâlnirea a fost urmată de două vizite, una la ferma deţinută de Pajo Holding, cu acţionariat 100% românesc, profilată pe creşterea taurinelor pentru carne, cu un volum al afacerilor de 15 milioane de euro, şi cealaltă – la olandezii de la Dutch Trading, axaţi pe creşterea şi ex­portul viţeilor de lapte şi al tineretului ovin, cu o cifră de afaceri, în 2012, de 20 milioane de euro.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

APIA a încheiat aal 2-lea act adiţional la convenţiile de finanţare a capitalului de lucru necesar crescătorilor de porcine

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a încheiat cel de-al doilea act adiţional la convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a porcine, conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES.

Potrivit acestor acte adiţionale, APIA emite, la cererea solicitantului, adeverinţa prin care se atestă că acesta a depus cerere de ajutor pentru Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor şi, de asemenea, suma înscrisă în adeverinţă reprezentând diferenţa dintre valoarea  cumulată a deconturilor justificative depuse de beneficiar şi valoarea celor 2 adeverinţe eliberate de către Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. 

Agenţia a încheiat acte adiţionale cu CEC Bank, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, OTP Bank, Unicredit Ţiriac, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank Romania, Banca Comercială Intesa Sanpaolo Romania, Agricover IFN.Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.

Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe /acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care creditorul le poate solicita din partea beneficiarului.AGERPRES

Comunicat de presă - APIA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că în perioada 14 ianuarie - 15 februarie 2013 inclusiv, se pot depune Cereri de ajutor pentru Măsura 215 - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a - porcine (a doua sesiune de depunere) acordate fermierilor care îşi vor asuma, în mod voluntar, angajamente privind bunăstarea animalelor pentru o perioadă de minim 5 (cinci) ani de la data de 15 februarie 2013.

Pot depune cereri beneficiarii Măsurii 2.1.5. - pachet a - Plăţi în favoarea animalelor - pachetul a - porcine, care nu au depus cereri de ajutor în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2012 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor - porcine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.489 din 17 iulie 2012.

Plăţile pentru bunăstarea animală se vor acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate în Ordinul nr.149/2012, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii. În cadrul angajamentelor încheiate beneficiarii vor trebui să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei.

Beneficiari:
- exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.

Condiţii de eligibilitate:
- este înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi deţine un cod de exploataţie; 
- deţine autorizaţie sanitară veterinară pentru întreaga exploataţie sau, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcilor, este înregistrat sanitar-veterinar;
- se angajează să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice pachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minim 5 ani, de la data de 15 februarie 2013.

Cererea de ajutor va fi completată on-line de către beneficiar, individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro. 
După tipărire se depune la Centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al beneficiarului. Cererea de ajutor cuprinde angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploatatiilor cu cod ANSVSA deţinute de un beneficiar, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea beneficiarul . 

Dovada depunerii cererii de ajutor la Centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti împreună cu documentele obligatorii pentru beneficiari o reprezintă bonul de mână care va conţine următoarele date: centrul judeţean, numărul cererii din registrul special, data şi ora înregistrării, numele lizibil şi semnătura funcţionarului A.P.I.A. care a primit cererea.

Cererea de ajutor pentru Măsura 215 - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a - porcine va fi însoţiţă, obligatoriu, de următoarele documente:
- copie CUI / CIF, după caz;
- copie buletin/carte de identitate a titularului/administratorului /reprezentantului legal/împuternicitului;
- copie autorizaţie sanitar-veterinară/copie înregistrare sanitar-veterinară pentru exploataţiile comerciale tip A, după caz sau copii autorizaţii sanitar-veterinare/copii - - - înregistrări sanitar-veterinare pentru exploataţiile comerciale tip A, după caz pentru mai multe exploataţii cu cod ANSVSA;
- copia schiţei grajdului pentru fiecare cod ANSVSA (din care să reiasă adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare/ spaţiul maxim de cazare pe boxa);
- programul de iluminat: vară/ iarnă (funcţie de dată schimbării orei) care să conţină intervalul orar pe perioade, în funcţie de tehnologia de creştere şi categoria de porcine, după caz;
- graficul de livrare estimat anual;
- graficul de populare estimat anual;
- copia declaraţiei pe suprafaţă, dacă este cazul;
- împuternicire şi copii acte de identificare împuternicit, dacă este cazul;
- document coordonate bancare.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Sursa: AGERPRES

O comoară uitată: rasa de porci Mangaliţa

Procesatorii mari din industria cărnii nici nu vor să audă de Mangaliţa. Pe piaţă însă carnea de Mangaliţa este la mare căutare la târgurile de produse tradiţionale, dar şi în hipermarketuri, mai ales că tot mai mulţi români au aflat de calităţile acestei rase de porci: carnea nu conţine toxine, are conţinut scăzut de apă şi calităţi gustative deosebite. În plus, grăsimea de porc conţine Omega 3 (acizi graşi nesaturaţi) la fel ca şi grăsimea de somon, fiind recomandată în alimentaţia persoanelor cu boli cardiovasculare. Mulţi numesc acest porc şi „uleiul de măsline cu patru picioare“ pentru calităţile sale.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

O nouă sesiune de primire a cererilor de sprijin pentru exploataţiile de creştere a porcinelor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa, în perioada 17 decembrie 2012-16 ianuarie 2013, o nouă sesiune de primire a cererilor de sprijin pentru exploataţiile de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, informează joi Ministerul Agriculturii.

Conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, beneficiare ale plăţilor acordate în cadrul Măsurii 215 - 'Plăţi privind bunăstarea animalelor' - pentru sectorul porcine sunt exploataţiile comerciale autorizate sanitar veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu regulamentele europene.

Cele şase pachete disponibile în cadrul acestei submăsuri vizează creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal, asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux, îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului, corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă, reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat şi îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă.

Beneficiarii pot încheia angajamente voluntare multianuale pe o perioadă de 5 ani, pentru unul sau o combinaţie între cele şase pachete disponibile. Sprijinul se va acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii. Plata se efectuează anual, compensând pierderile de venituri şi cheltuieli suplimentare induse de aplicarea acţiunilor prevăzute de angajamente.

În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii vor trebui să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei. În cadrul acestei măsuri este exclus sprijinul pentru investiţii.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS