La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 275 de localități din 20 de județe, cu un număr de 1.027 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.403 porci afectați de boală și există 1112 cazuri la mistreți

În total au fost stinse 200 de focare după cum urmează:

• 20 de focare în județul Satu Mare;
• 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 5 focare în județul Buzău;
• 3 focare în județul Maramureș;
• 60 de focare în județul Brăila (dintre care 4 în exploatații comerciale);
• un focar în județul Dolj;
• 3 focare în județul Vrancea;
• 21 de focare în județul Bihor;
• 75 de focare în județul Ialomița;
• 5 focare în județul Ilfov;
• 5 focare în județul Giurgiu.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 39 de focare în gospodăriile populaţiei şi 11 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 147 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 71 de focare (dintre care 7 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 21 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 52 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 5 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 81 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 15 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 6 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 12 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 6 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
• Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
• Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 2 cazuri la mistreți.

Până la această data (08.03.2019) au fost despăgubiți 8.557 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.342.690 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 284 localități din 20 de județe, cu un număr de 1.071 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.355 de porci afectați de boală și există 1078 cazuri la mistreți.

Au fost stinse 20 de focare în județul Satu Mare, 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A), 5 focare în județul Buzău, 3 focare în județul Maramureș, 56 de focare în județul Brăila (dintre care 4 în exploatații comerciale), un focar în județul Dolj, 3 focare în județul Vrancea, 16 focare în județul Bihor, 37 de focare în județul Ialomița, un focar în județul Ilfov și 4 focare în județul Giurgiu.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 43 de focare în gospodăriile populaţiei şi 5 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăria populației și 41 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 147 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 71 de focare (dintre care 7 focare la exploatații comerciale) și 8 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 21 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 90 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de  cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 102 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 71 de cazuri la
• Județul Buzău – 12 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 6 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 23 focare în gospodăriile populaţiei și 25 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 11 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 6 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
• Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăria populației și 11 cazuri la mistreț;
• Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației,
• Județul Maramureș - un caz la mistreț,
• Județul Bacău – 2 focare în gospodăria populației.

Până la această data (18.02.2019) au fost despăgubiți 8.555 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.339.690 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

România trece prin cea mai gravă criză sanitară-veterinară din ultimii 50 de ani. Și asta în condițiile în care premisele gestionării unui asemenea eveniment există. Nu punem în discuție politicul, România nu este atât de originală în acest sens, în multe state ministrul fiind numit politic. Problema apare atunci când aparatul tehnic, obligatoriu constituit din specialiști, nu știe sau nu poate să-și facă treaba.

Pentru specialiști apropierea epidemiei de granițele României nu trebuia să constituie o surpriză. Conform unor declarații, au existat informări în acest sens. Ca de obicei, avem parte de măsuri reactive. Ca de obicei, fiecare arată vina altuia. Ca de obicei, nici reactiv nu prea facem ce trebuie...

Recapitulare: foca­rele s-au apropiat de țara noastră din est și nord-est, Ucraina fiind afectată de epidemie din 2014. În condițiile date era – și este – absolut necesară introducerea unor măsuri reale de control în vămile cu Ucraina și Moldova privind transportul de carne de porc din aceste țări. Cine a trecut măcar odată prin aceste vămi știe că acest lucru nu s-a întâmplat și, mai grav, cu puține excepții, nu se întâmplă nici acum! Vameșii te întreabă de alcool și țigări, restul nu e treaba lor. Oricât de eficiente ar fi măsurile luate în interiorul țării, nu folosesc la nimic fără stoparea posibilei reinfectări din exterior.

Nu suntem unici la acest capitol; un control inopinat făcut de autoritatea veterinară maghiară anul trecut a scos la iveală că, într-o singură zi, jumătate din pasagerii care au tranzitat vămile din Ucraina spre Ungaria aveau la ei carne de porc. Au fost controlate 9.000 de persoane... Ungaria are declarate mai multe focare de PPA în 3 zone, la porc mistreț.

Conspirația porcului

Se pare că s-a reușit contenționarea bolii și datorită barierelor de circulație reprezentate de autostrăzi. Are rost să discutăm stadiul autostrăzilor din România?! De conștiința și conștiența populației, ce să zicem? E suficient să citim comentariile de pe rețelele de socializare atunci când mai apare o știre despere PPA. Conspirație mondială împotriva porcului din bătătura românului, doar în România, rezultate manipulate etc. La o simplă căutare s-ar putea afla de focarele din Țările Baltice, Ucraina, Moldova, Ungaria, Cehia, Belgia etc., dar acestea nu contează.

România, importator net

Realitatea: după falimentarea IAS-urilor ca urmare a mai mulți factori (retrocedarea terenurilor, maximarea prețului la carnea de porc etc.), România a devenit importator net. În circuitul oficial al cărnii de porc producția națională atinge maximum 60% în ultimii ani. Importăm oricum. Problema mai mare este circuitul neoficial! S-a dovedit recent că nimeni nu știe câți porci sunt în România.

La apariția primelor focare apăreau 50-100 de porci într-o gospodărie, nedeclarați... Crede cineva că aceștia erau pentru consum propriu? Care este problema? Păi aceste animale erau comercializate fără niciun control, fără taxe, fără... completați dumneavoastră.

Oare acest fapt nu este o amenințare la siguranța națională? Samsarii lipsiți de scrupule au apărut imediat și nu au fost stingheriți deloc până zilele trecute. Au cumpărat cu sume mici porci din focare, i-au transportat în dube fără geamuri și i-au vândut în zonele – încă – fără probleme la prețul pieței. Dar noi căutăm conspirația mondială... Când s-a declarat un nou focar, în zona respectivă s-a instalat Crăciunul!

De la vinderea porcilor abia morți!!! până la sacrificarea lor și expedierea cărnii la neamuri și prieteni s-au făcut de toate. Acestea sunt bombele fără ceas. Știrea pe care toată lumea a încercat s-o ignore a fost intrarea în faliment a PROTAN-ului.

Nu dorim să discutăm aici modul în care a fost privatizat, am făcut-o la momentul respectiv. Însă intrarea în faliment și închiderea firmei a lăsat ANSVSA fără soluții reale pentru distrugerea cadavrelor din focare.

Sute de mii(!!!) de porci infectați zac în niște gropi. TIC-TAC, TIC-TAC...

Asociațiile profesionale reprezentative au organizat…

Clement LUPU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În condițiile în care a crescut interesul pentru conversia uleiului din vegetale în biocombustibil, necesitatea studierii unor noi surse vegetale oleaginoase destinate hranei animalelor de fermă care nu afectează productivitatea și calitatea produselor animaliere devine prioritară. Camelina sativa sau inul sălbatic este o plantă oleaginoasă cu un mare potențial economic datorită conținutului excepțional de acizi grași polinesaturați (omega-3). Studiile efectuate în ultimii ani pe animale de fermă evidențiază efectele pozitive ale incorporării camelinei în hrana animalelor.

Un prim avantaj în sprijinul utilizării camelinei ca sursă oleaginoasă îl constituie producția de până la 2 tone/ha care se poate obține în urma cultivării acesteia. Costurile pentru obținerea acestei plante sunt mici, comparativ cu alte oleaginoase. Principala caracteristică care dă un plus de valoare nutritivă camelinei este conţinutul ridicat în grăsime şi structura lipidelor. Astfel, camelina are un conţinut mare în ulei, variabil în funcție de varietate (29-41%), în care la un nivel ridicat se găseşte acidul gras n-3 alfa-linolenic, 30-40%. Uleiul conține, de asemenea, vitamina E (110 mg/100 g), un antioxidant natural foarte puternic care crește stabilitatea uleiului în comparație cu alte uleiuri bogate în acizi grași omega-3. De altfel, tradiţional, camelina a fost cultivată pentru obţinerea uleiurilor şi pentru hrana animalelor.

Rezultatele obținute în urma cercetărilor realizate în INCDBNA Balotești, România, în perioada 2005-2014, pe porci la îngrășat au adus argumente suficiente pentru utilizarea camelinei (ulei și șrot) ca sursă pentru hrana suinelor. Continuarea studiului într-o fermă privată (SC SUINPANAGRO SRL) pe porci TOPIGS pentru 92 de zile a arătat faptul că includerea în proporție de 3% a uleiului de camelină în nutrețul combinat (NC) a crescut nivelul de acid alfa-linolenic al acestuia cu 4,22% în comparație cu NC control (2,72%). Costul obținut per kg furaj în această fermă a fost de 0.24 euro pentru NC control respectiv, 0.27 euro pentru NC cu ulei de camelină. Dar, în funcție de ingredientele disponibile ale fermierilor și de prețul acestora, se pot elabora diferite variante de NC și strategii nutriționale bazate pe utilizarea uleiului de camelină.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în performanțele bioproductive

Sporul mediu zilnic obținut în această fermă nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturile de animale, dar a fost semnificativ mai mare pentru porcii hrăniți cu NC cu ulei de camelină la sfârșitul perioadei de finisare (1,038 kg vs 0,840 kg). Eficiența de conversie a furajului nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturi, dar s-a redus de la 4.15 kg la control la 3.83 kg NC/kg spor la grupul hrănit cu NC cu ulei de camelină pentru perioada de finisare. Costul pe kg spor nu a diferit.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în răspunsul imun

Includerea uleiului de camelină bogat în acizi grași nesaturați omega-3 (31,50% acid alfa-linolenic), omega-6 (24,96% acid linoleic) în nutrețul combinat pentru porci în finisare a îmbunătățit răspunsul prin anticorpi prin creșterea concentrației plasmatice a imunoglobulinei A (14,4%), importantă pentru eliminarea patogenilor de la nivelul mucoaselor.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în calitatea cărnii de porc

O caracteristică a cărnii de porc care merită luată în considerare în strategiile nutriționale pentru ameliorarea calității acesteia este faptul că lipidele din carnea de porc reflectă mai fidel compoziția lipidelor din hrană decât alte specii. Includerea uleiului de camelină a crescut nivelul de acid alfa-linolenic în mușchii Longissimus dorsi (4,14 vs 0,84) și Semitendinosus (3,28 vs 0,97), iar raportul C18:2n-6/C18:3n-3 a scăzut de la 12,03 la 2,59 în Longissimus dorsi și de la 11,97 la 3,25 în Semitendinosus.

După ce prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmată la porci mistreţi din două fonduri de vânătoare din judeţele Botoşani şi Bistriţa-Năsăud, autorităţile sucevene au intensificat, începând cu data de 20 ianuarie, măsurile pentru combaterea pestei porcine africane (PPA) prin organizarea de controale mixte ce vizează transportul de animale. În Vama Siret se menţin în continuare măsurile de prevenire şi combatere a bolii luate anterior şi se efectuează filtre şi dezinfecţii iar pe Drumurile naţionale DN 17 şi DN 18, care asigură legătura dintre nordul Moldovei şi Ardeal există filtre rutiere în care sunt verificate transportul de animale.

Conform medicului veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, virusul pestei porcine africane a fost diagnosticat la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharău din judeţul Botoşani, într-o zonă aflată la aproximativ 3 km de linia de frontieră cu Ucraina. Suspiciunea de pestă porcină africană în acest caz a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma efectuării analizelor specifice la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, iar, potrivit procedurii, probele au fost transmise Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, care a confirmat suspiciunea de PPA a doua zi.

La Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au mai fost transmise, în două tranşe, 27 carcase de porc mistreţ din zona de protecţie şi supraveghere din apropierea focarului de boală din Fondul de Vânătoare Suharau, rezultatele fiind negative. Conform ANSVSA, atât în Fondul de Vânătoare Suharău din judeţul Botoşani, cât şi  în Fondul de Vânătoare Aghireş din judeţul Bistriţa-Năsăud, serviciile veterinare au intervenit pentru acţiuni de dezinfecţie şi protecţie a zonelor afectate, iar carcasele de porci mistreţi au fost distruse prin incinerare, anchetele epidemiologice fiind în curs de desfăşurare.

„Au fost stabilite măsuri, cum ar fi: vânarea mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare şi a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative” menţionează ANSVSA.

Silviu BUCULEI

Datele oficiale spun că 72% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România. Aceleași date spun că românii cresc în bătătură aproximativ 1,1 mil. porci. Dar, există o voce care susține că, în practică, România ar deține nu 75, ci 90% din porcii crescuți în gospodării din UE, numărul corect fiind nu 1,1 mil., ci peste 3 mil. porci. „Când avem 4 milioane şi ceva de porci în complexe şi tot 4 milioane în gospodării ştim de ce spunem că piaţa neagră este la 50% din piaţa reală. E o chestie de aritmetică. Măsurile de biosecuritate, cu sute de porci pe coclauri, pe câmp, în pădure, pe unde apuci, sunt imposibil de realizat“, a susținut Sorin Minea, președintele Romalimenta, la un simpozion pe teme alimentare.

Cât de reale sunt cifrele

L-am întrebat pe Sorin Minea cât de reale sunt cifrele pe care le-a prezentat. „Datele pe care le ofer sunt reale, știute de toată lumea. Și mă refer aici că sunt înregistrate circa 1,1 mil. capete suine versus peste 3 mil. care sunt neînregistrate. Asta se numește evaziune fiscală și nu se despăgubește, ci se amendează. De aici și imposibilitatea de a controla pesta porcină africană. Pentru că acești porci sunt crescuți în condiții necunoscute de nimeni, nefiind declarați nu pot fi urmăriți... Iar povestea e la nivelul întregii țări. În toate satele veterinarul încearcă să intre în gospodărie dar este alungat, câteodată este chiar bătut, iar a doua zi când vine poliția nu mai există porci, au zburat... În ce țară se mai întâmplă asta? Să crești porci ilegal și să mai și primești despăgubiri.“ Șeful Romalimenta spune că aceasta este realitatea, care supără pe mulți. „Eu am fost înjurat că am spus că sunt împotriva porcilor crescuți în gospodării... Nici vorbă de așa ceva... Eu nu am vorbit de gospodăria clasică, unde omul își crește porcul să-l mănânce de Crăciun cu familia. Eu mă refer aici la cei care cresc zeci și sute de porci. Aceștia nu intră în categoria de gospodărie... Majoritatea sunt șmecheri care fac afaceri... Îi vedem prin târguri, prin piețe. De unde vin toți acești porci? De ce nu sunt declarați? Porcii ăștia sunt controlați de cineva? Nu... Și vorbim aici de piață neagră... Și acum acești indivizi, care cresc sute de porci ilegal, plâng după despă­gubiri?! E ridicol...“

Rezolvarea?

Se pare că tocmai numărul mare de porci „crescuți la negru“ este și principala cauză a răspânirii atât de rapide a pestei porcine africane. „Cum se rezolvă problema pestei porcine africane? Singura rezolvare este de a face ordine în piață. Am mai spus asta și am fost criticat că aș fi împotriva oamenilor săraci... Bineînțeles că nu sunt împotriva acestor oameni. Cum au rezolvat alții acest gen de criză? Spania, Portugalia și alte țări au pornit-o de la zero, disciplinând astfel piața. Acum, Spania are porci liberi. Dar numai în perimetre încercuite cu gard electric și în condiții stricte de biosecuritate. Noi acum avem dreptul de a avea porci pentru subzistență în curte și de a-i sacrifica prin metoda tradițională. Nu am nimic împo­trivă dacă se respectă legea și acei porci sunt înregistrați... Nu fiecare cum vrea...  Dacă la ora actuală pesta porcină este de neoprit în România este din cauza omului care o transmite mai departe prin acțiunile lui, nu ale mistrețului. Așadar, singura soluție nu este interzicerea creșterii porcilor, ci disciplinarea... Vă dau un singur exemplu... Cei care ar trebui să păzească șoselele, să verifice curțile pentru a nu se mai extinde pesta au program de opt ore. Cu alte cuvinte, dacă vreau să fug cu porcul tăiat o fac după program. În Belgia ați văzut ce s-a întâmplat după ce au găsit un singur mistreț bolnav? Au venit cu armata, au ras tot și au pornit-o de la zero... Așa se face. La noi, atâta vreme cât un prefect sau un primar ațâță lumea împotriva veterinarilor statul trebuie să intervină. Așa nu se mai poate...“

Probleme cu veterinarii...

În cadrul simpozionului Minea a mai ridicat problemele cu care se confruntă medicii veterinari. „Medicul veterinar găseşte boala şi trasează măsurile. Nu aleargă după porci cu satârul în mână, nu păzeşte şoselele, nu verifică ce are în frigider, nu e treaba lui, este treaba autorităţilor locale. Acestea au lăsat să se circule aşa cum s-a circulat. Veterinarul nu poate să-i dea amendă omului că are fermă ilegală, el poată să o propună, dar omul nu a primit amendă, a primit despăgubire. Oferim! Sunt bani publici şi avem de nu ştim ce să facem cu ei. Problema cea mai mare este că din acele zone de risc, zona roşie, nu se poate cumpăra carne chiar dacă în fermă nu există boală şi nu putem face comerţ intracomunitar. Practic, oamenii cu ferme au păţit-o nevinovaţi, iar pentru ca zona să devină albă ar trebui lichidate toate efectivele cu risc din zonă, deci din toate curţile oamenilor. Nu vorbesc de cei care au un porc sau doi, ci de cei care au 50-100 de porci. Dacă nu vom face acest lucru, pentru industrie există o singură soluţie: de a cumpăra carne din zone indemne sau din comerţ intracomunitar ca să putem vinde în Europa. Practic, nu s-a importat mai multă carne din Europa, ci procesatele cresc cu 20-30% pe an. Există bani pentru agricultură şi industrie alimentară, dar trebuie o legislaţie coerentă în rest. Eu îmi doresc să cumpăr materia primă din România, eu sunt patriot, dar patriotismul nu înseamnă să cumpăr mai scump de pe piaţă“, a conchis preşedintele Romalimenta.

Bogdan PANȚURU

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 296 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.136 de focare (dintre care 18 în exploatații comerciale) și 444 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 364.044 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 12 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Județul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populației și 19 cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 47 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreț;
• Județul Sălaj – 4 cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 571 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 94 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 122 de focare (dintre care 11 focare la exploatații comerciale) și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – 88 de focare în gospodăriile populației și 4 cazuri la mistreți;
• Județul Ialomița – 125 de focare în gospodăriile populației și 35 de cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 16 focare în gospodăriile populației și 7 cazuri la mistreți;
• Județul Ilfov – 10 focare în gospodăriile populației;
• Județul Călărași – 100 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 26 de cazuri la mistreț;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;
• Județul Giurgiu – 26 focare în gospodăria populației și 12 cazuri la mistreț;
• Județul Teleorman – 8 focare în gospodăria populației și 236 cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 5 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți

Până la această data (14.12.2018) au fost despăgubiți 8.411 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 236.544.640 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înțelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ansvsa.ro

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 290 de localități din 18 județe, cu un număr de 1109 focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 234 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 361.132 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficentă a măsurilor de combatere a PPA au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 14 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 43 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 570 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 81 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 114 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale) și 2 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 87 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 15 focare în gospodăriile populaţiei şi 5 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 95 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 24 de cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 25 focare în gospodăria populaţiei și 11 cazuri la mistreț;
• Județul Teleorman – 7 focare în gospodăria populației și 56 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt - un focar în gospodăria populației.

Până la această data (23.11.2018) au fost despăgubiți 7.930 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 205.580.960 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 18 exploatații din cele 20 de exploatații afectate în valoare de 60.940 de lei;
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 211 exploatații din 214 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.141 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 45.681.430 de lei;
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.997 de exploatații dintr-un total de 3.002 exploatații în valoare de 147.278.090 de lei;
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 833 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.688.100 de lei;
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;
• Judeţul Galaţi – au fost plătite toate cele 83 de exploatații în valoare de 248.000 de lei;
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 71.640 de lei;
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 214 exploatații dintr-un total de 302 exploatații în valoare de 898.000 de lei;
• Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 7 exploatații dintr-un total de 8 exploatații în valoare de 31.510 de lei.
• Județul Vrancea - au fost plătite despăgubiri pentru singura exploatație afectată în valoare de 7.000 de lei.
• Județul Giurgiu - au fost plătite despăgubiri pentru 30 de exploatații dintr-un total de 115 exploatații în valoare de 137.630 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 287 de localități din 18 județe, cu un număr de 1092 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 167 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 360.800 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficentă a măsurilor de combatere a PPA au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 12 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 34 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 570 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 73 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 109 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale) și un caz la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 86 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 15 focare în gospodăriile populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 88 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 22 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 25 focare în gospodăria populaţiei și 11 cazuri la mistreț;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației;
• Județul Teleorman – 6 focare în gospodăria populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației.

Până la această data (14.11.2018) au fost despăgubiți 7.862 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 190.110.490 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 18 exploatații afectate în valoare de 60.940 de lei;
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1128 de exploatații dintr-un total de 1157 de exploatații în valoare de 45.579.610 de lei;
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.990 de exploatații dintr-un total de 2.994 de exploatații în valoare de 132.153.330 de lei;
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 831 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.679.840 de lei;
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;
• Judeţul Galaţi – au fost plătite pentru 69 de exploatații dintr-un total de 83 de exploatații în valoare de 162.000 de lei;
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 71.640 de lei;
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 214 exploatații dintr-un total de 299 de exploatații în valoare de 898.000 de lei;
• Județul Teleorman – au fost plătite despagubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 8 exploatații în valoare de 26.510 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 18 județe, cu un număr de 1084 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 146 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 360.647 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficentă a măsurilor de combatere a PPA au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 34 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 567 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 67 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 108 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 85 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 88 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 19 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 24 focar în gospodăria populaţiei și 8 cazuri la mistreț;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației;
• Județul Teleorman – 5 focare în gospodăria populației;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației.

Până la această data (08.11.2018) au fost despăgubiți 7.826 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.506.290 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei;
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;
• Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1128 de exploatații dintr-un total de 1157 de exploatații în valoare de 45.579.610 de lei;
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.966 de exploatații dintr-un total de 2.993 de exploatații în valoare de 131.640.410 de lei;
• Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 827 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.614.520 de lei;
• Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;
• Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 69 de exploatații afectate în valoare de 162.000 de lei;
• Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 71.640 de lei;
• Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 212 exploatații dintr-un total de 299 de exploatații în valoare de 888.550 de lei;
• Județul Teleorman - au fost plătite despagubiri pentru 4 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 14.450 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

 La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 276 de localități din 17 județe, cu un număr de 1.062 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 142 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 356.144 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii S.C. Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 29 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 566 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 67 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 106 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 84 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 85 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 21 de focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației;
• Județul Teleorman – 5 focare în gospodăria populației;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației.

Până la această dată (01.11.2018) au fost despăgubiți 7.785 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.184.220 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.128 de exploatații dintr-un total de 1.157 de exploatații în valoare de 45.579.610 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.944 de exploatații dintr-un total de 2.989 de exploatații în valoare de 131.413.310 de lei
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 826 de exploatații dintr-un total de 836 de exploatații în valoare de 3.613.960 de lei
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.384 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei
• Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 49.110 de lei
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 203 exploatații dintr-un total de 215 de exploatații în valoare de 849.120 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

În data de 30.10.2018 Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București a confirmat apariția virusului pestei porcine africane la un porc, dintr-o gospodărie din comuna Secu, satul Comănicea, județul  Dolj.

Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor din județul Dolj s-a întrunit în această dimineață, pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea acestei boli.

Gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, precum și dezinfecția exploatației.

În conformitate cu planul de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere, pe o rază de 10 km în jurul focarului.

Până la acest moment, nu au mai fost notificate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploatații de tip comercial, de pe raza județului.
ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat  la medicului veterinar, DSVSA județene sau autorităţilor locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

În cursul zilei de 22.10.2018, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Maramureș a fost notificată de existența unei suspiciuni de Pestă Porcină Africană (PPA) la porcii dintr-o gospodărie din localitatea Ieud, județul Maramureș.

În cursul aceleiași zile specialiștii DSVSA Maramureș au recoltat probe biologice de la un porc mort și doi purcei în viață, cu semne de boală, din gospodăria respectivă, probe care au fost analizate în cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor (LSVSA) Maramureș.

Ca urmare a identificării genomului viral, în urma analizelor realizate de către LSVSA Maramureș, o echipă de specialiști din cadrul DSVSA Maramureș a eutanasiat cei doi porci cu semne de boală din gospodăria suspectă și a aplicat primele măsuri de restricție la nivelul exploatației suspecte.

A fost convocată o ședință a Centrului Local de Combatere a Bolilor în data de 23.10.2018, unde au fost prezentate rezultatele preliminare ale anchetei epidemiologice și au fost stabilite măsurile aplicabile suspiciunilor de PPA.

Institutul de Diagostic și Sanătate Animală a confirmat diagnosticul de PPA, în probele trimise de DSVSA Maramureș, în data de 23.10.2018.

Totodată, a fost demarată și o anchetă a Poliției pentru verificarea suspiciunilor conform cărora virusul a fost introdus prin traficul ilicit cu animale provenite din zone unde evoluează PPA.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.                                  

La nivelul focarului se aplică măsurile de restricție privind circulația animalelor, produselor și subproduselor animale și vegetale, mijloace de transport, instituirea dezinfectoarelor rutiere și pietonale, organizarea de filtre pentru controlul circulației animalelor.

DSVSA Maramureș solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, avand în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județene.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 260 de localități din 14 județe, cu un număr de 1.021 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 107 cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 353.914 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii S.C. Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

De asemenea, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu-Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 565 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 58 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 96 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 123 de focare în gospodăriile populaţiei şi 8 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 75 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 15 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației.
• Județul Teleorman – un focar în extravilan

Până la această dată (18.10.2018) au fost despăgubiți 7.480 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 90.563.900 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.078 de exploatații dintr-un total de 1.125 de exploatații în valoare de 42.914.670 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.866 de exploatații dintr-un total de 2.920 de exploatații în valoare de 36.179.950 de lei
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 794 de exploatații dintr-un total de 801 de exploatații în valoare de 3.350.930 de lei
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei
• Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.560 de lei
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 53 exploatații dintr-un total de 212 de exploatații în valoare de 396.680 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna se află în plină dezvoltare, chiar dacă pentru moment fermele de porci se află în fața unei grave amenințări.

„La ora actuală, în Registrul Genealogic sunt înscrise aproximativ 800 de animale pentru rasa Mangalița, din toate cele trei varietăți – blondă, roșu și burtă de rândunică – și 200 de exemplare din rasa Bazna“, ne-a spus Levente Balla, responsabilul de Registrul Genealogic al raselor și vicepreședinte al asociației. „La această dată încă este în desfășurare recensământul național al efectivelor din cele două rase, astfel încât aceste cifre desigur că vor mai suferi modificări“, a mai adăugat domnia sa.

De la câteva zeci de exemplare, la peste o mie

„Cel mai important de subliniat, este însă faptul că de la an la an creșterile sunt tot mai însemnate“, a punctat Ioan Rășinar, unul dintre fondatorii asociației și membru al echipei de conducere. După spusele sale, în urmă cu trei ani s-a plecat de la câteva zeci de exemplare, iar acum se vorbește despre sute. „Desigur că ne-a ajutat și existența unui cadru legislativ. Dar, referitor la acest aspect, ne-am fi dorit unele modificări, despre care, de altfel, discutasem încă din primăvară cu membri ai comisiilor de agricultură din Parlamentul României. După aceea a venit vacanța, iar acum, la începutul sesiunii, ni s-a spus că prioritatea este PPA, așa că trebuie să mai așteptăm!“, a mai adăugat el.

Cea mai mare problemă de care se lovesc crescătorii de porci din rasele Mangalița și Bazna este lipsa unor abatoare pentru sacrificarea animalelor. Majoritatea abatoarelor se feresc să primească animale din această rasă. „De exemplu aici la noi, în județele Timiș și Arad, nimeni nu te primește. Cred că soluția ar fi să se înființeze un abator pentru Bazna și Mangalița pentru zona de Vest“, crede Ioan Rășinar.

Altfel, în mai multe zone din țară cererea este în creștere. „Oamenii ne caută și pe site-ul asociației, și la telefon. Avem liste de oameni care și-au rezervat deja câte un porc pentru Sărbători. Numai să fim sănătoși și noi, și porcii, că avem clienți“, mai spune fermierul care, la ora actuală, are 70 de scroafe și peste 200 de porci

Fermieri care și-au pus la punct inclusiv instalații de prelucrare a cărnii de Mangalița și Bazna se află și la Cluj, Sibiu și în zona de sud a țării, după spusele dlui Balla. „Deja a început să se contureze o separare între membrii asociației noastre. Unii dintre ei se ocupă de reproducție, de obținerea de purcei, în timp ce alții se ocupă de producție, respectiv de creșterea animalelor în scopul sacrificării și, unii dintre ei, al prelucrării. Putem spune că deja circuitul este închis chiar în interiorul asociației“, a precizat domnia sa. „Deocamdată mai avem nevoie de puțin marketing. Suntem abia la început și ne aflăm într-o nișă mică a sectorului de creștere a suinelor din România. Dar cu răbdare, cu pricepere, seriozitate și puțin sprijin suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm această activitate, deloc ușoară, de creștere a suinelor autohtone în conservare“, este convins vicepreședintele asociației.

Rentabilitate mai mică, dar calitate superioară

De fapt, pentru mulți dintre crescătorii de porci din aceste rase, dincolo de componenta economică a activității lor, mai există și una sentimentală, după cum am constatat în urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei.

Rentabilitatea la aceste rase este mai scăzută, inclusiv din cauza condițiilor de care au nevoie. Față de celelalte specii de porci, Mangalița și Bazna au nevoie de spații largi, exterioare și de hrană naturală ca să se dezvolte optim. Față de porcii din rasele comerciale, care ajung la 100 kg în aproximativ șase luni, cei din rasele autohtone au nevoie de până la 14 luni. Doar din aceste două motive se poate înțelege de ce carnea lor se vinde mai scump.

Pe de altă parte, și calitatea este net superioară. Dar este nevoie și de oameni care să fie de acord și să își permită să plătească suplimentar pentru diferența de calitate. Altfel, toată munca unor fermieri care nu vor să fie de acord cu afirmația unui mare crescător care este de părere că „istoria a pus aceste rase la colț“ rămâne doar un hobby costisitor.

„Biosecuritatea e ca un pahar cu gura-n jos!“

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), până acum, din fericire, nu s-au înregistrat cazuri la porci din aceste două rase. „Fie porcii sunt mai rezistenți, fie crescătorii sunt mai conștienți. Dar eu cred că este vorba despre oameni“, e de părere Ioan Rășinar.

„Părerea mea este că, în ceea ce privește PPA, principalul vector nu este nici mistrețul, nici altcineva, ci omul. Cum poți să fii atât de inconștient încât, ca să nu îți tai porcii, îi muți în alt județ, ca să nenorocești mai mulți? Eu cred că împotriva PPA ar trebui să lupte de la ultimul crescător până la președintele țării. Ministerul de Interne ar trebui să păzească drumurile ca nimeni să nu poată plimba porcii dintr-o parte în alta, așa cum s-a întâmplat. Cei care cumpără porci n-ar trebui să cumpere decât animale crotalizate, controlate, din surse de încredere. Apoi, în ferme biosecuritatea trebuie să se respecte, nu să fie doar o vorbă pe hârtie!“, consideră crescătorul.

„Știți cum e cu biosecuritatea ? E ca un pahar cu gura în jos. Nimic nu intră în el. Dar dacă bagi dedesubt ceva, o mână murdară, atunci gata biosecuritatea. Așa și în ferme, dacă omul intră și iese oricum, gata! La mine în fermă, de exemplu, la intrare și la ieșire se face dezinfecție. La fiecare zece zile adăposturile, locurile de hrănire se dezinfectează, fără nicio excepție. Locul în care ies animalele este împrejmuit cu garduri electrice, așa că nu intră niciun animal din afară“, explică și mai amănunțit fermierul

Apoi revine cu concluzia: „În orice caz, omul este de vină. Dacă își plimbă animalele, așa, fără niciun control, fără niciun certificat sanitar-veterinar, dintr-un județ în altul, vă dați seama unde putem să ajungem, Doamne ferește?“

Alexandru GRIGORIEV

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 240 de localități din 13 județe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 80 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 343.662 de porci afectați de boală.

Au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și nu a mai fost înregistrat vreun focar în acest județ, din data de 31.08.2018.

În județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 08.08.2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 564 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 48 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 83 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 79 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 122 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 66 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 10 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 4 focare în gospodăria populaţiei și 1 caz la mistreț;
• Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației.

Până la această dată(03.10.2018) au fost despăgubiți 5.916 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 64.040.810 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
• Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 703 de exploatații dintr-un total de 809 de exploatații în valoare de 37.412.500 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 1.873 de exploatații dintr-un total de 2.902 de exploatații în valoare de 16.125.640 de lei
• Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 746 de exploatații dintr-un total de 793 de exploatații în valoare de 3.093.780 de lei
• Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.299 de exploatații dintr-un total de 2.456 de exploatații în valoare de 6.147.000 de lei
• Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 51.000 de lei
• Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 6 exploatații în valoare de 42.000 de lei
• Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 28 exploatații dintr-un total de 193 de exploatații în valoare de 164.220 de lei

Prezenţei virusului pestei porcine africane în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Creşterea porcinelor este o activitate de tradiţie importantă, românii fiind mari consumatori de carne de porc, fapt ce o defineşte ca o afacere rentabilă, porcul furnizând 48-50% din totalul producţiei de carne, precum şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea, pielea, părul, gunoiul de grajd.

Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un conţinut bogat de proteine. Aceasta reprezintă, de asemenea, o sursă bună de vitamine şi minerale, necesare unui organism sănătos: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina, De asemenea conţine grăsimi, esenţiale metabolismului, dintre care saturate circa 50%, nesaturate 45% şi polisaturate 5%.

Rentabilitatea creşterii acestei specii este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă condiţiile de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, exploatare), normele de protecţie sanitară veterinară, respectiv asigurarea statusului de sănătate, precum şi legislaţia privind mișcarea și comercializarea porcinelor vii şi a produselor rezultate în urma sacrificării.

Situația actuală din țara noastră privind evoluția pestei porcine africane care evoluează în 227 de localități din 13 județe, cu un număr de 927 de focare la porcul domestic și 62 de cazuri la mistreți, impune factorilor implicați implementarea și respectarea cu strictețe și responsabilitate a măsurilor stabilite prin programul național de prevenire și combatere a acestei epizootii.

Populația trebuie să rețină că pesta porcină africană este o boală infecțioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor și a mistreților, pentru care nu există vaccin. De menţionat că boala nu se transmite de la animale la om, deci nu afectează sănătatea omului.

Consecințele bolii afectează:

• exploatațiile cu porcine prin mortalitatea ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem de scurt;
• pierderile economice pentru agricultori sunt agravate de întreruperea comerțului intern și internațional cu animale, carne și produse din carne;
• din cauza bolii, populațiile de mistreți pot să scadă în mod semnificativ sau chiar să dispară;
• colectarea carcaselor și a trofeelor de mistreți pentru valorificare poate fi restricționatǎ sau chiar interzisǎ în unele zone infectate.

Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin: 

• diferiţi vectori, cum sunt carnasierele domestice şi sălbatice, păsări sălbatice;
• animale care au trecut prin boală şi rămân purtătoare de virus;
• prin sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte;
• vectori biologici (căpuşe din anumite specii (Ornithodorus erraticus) care au parazitat anterior porcii bolnavi);
• vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala;
• hrănirea animalelor cu carne sau cu produse din carne provenind de la animale infectate (de exemplu cârnați sau carne nepregatită) sau resturi care conțin carne infectată (deșeuri de bucătărie, furaje, inclusiv organe comestibile).
• circulaţia în habitatul natural al vânătorilor, paznicilor de vânătoare, al pădurarilor şi al altor persoane;

Autoritățile U.E și naționale din țările afectate adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea și eradicarea bolii, însă o cooperare mai bună cu crescătorii de animale, cu asociațiile acestora, precum și cu vânătorii și cu proprietarii fondurilor de vânătoare este extrem de importantă, vitală chiar.

Faptul că un rezervor important de virus se poate identifica în mediul natural, respectiv în populaţia de mistreţi, iar datorită migraţiei mistreţilor în căutarea unor condiţii de mediu favorabile, pesta porcină africană poate constitui, în continuare, o ameninţare de răspândire în efectivele de porcine din ţara noastră.

În context, pentru prevenirea și reducerea răspândirii pestei porcine africane un rol important îl au vânătorii, care au obligația:

• să monitorizeze permanent statusul sănătații animalelor sălbatice cu rol cheie în protejarea sănătății animalelor, inclusiv a animalelor domestice;
• să contribuie la reducerea treptată a densității mistreților în zonele care nu au fost încă afectate de boală, inclusiv prin vânarea țintită a femelelor adulte și sub-adulte;
• să colaboreze cu autoritatea competentă în constatarea și raportarea carcaselor de mistreți vânați;
• să eviscereze mistrețul sălbatic împușcat, în zona de vânătoare și pe terenul destinat pentru echipare;
• să curețe și să dezinfecteze echipamentul, îmbrăcămintea, vehiculul și trofeele la fața locului și întotdeauna înainte de a părăsi zona de vânătoare;
• identificarea carcaselor, a situaţiei sanitare a mistreţilor depozitaţi, ţinerea la zi a documentelor oficiale, modul de valorificare a carcaselor, la centrul de colectare a vânatului sălbatic;
• solicitarea medicului veterinar în situația identificării de mistreți bolnavi sau morți, prelevarea și afluirea de probe de la mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, pentru supravegherea bolii prin teste de laborator;
• asigurarea ecarisării teritoriului în fondurile de vânătoare, conform prevederilor legislaţiei în domeniu.

Împlementarea măsurilor de prevenire a pestei porcine africane, în general şi cu atenţia cuvenită pentru mistreţi, constituie o prioritate în activitatea personalului din reţeaua sanitară veterinară, dar şi pentru personalul angajat din alte autorităţi judeţene şi locale, cu o atenţionare specială pentru fermieri, vânători şi pentru proprietarii fondurilor de vânătoare.      

 Dr. Penţea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în două zone geografice.

Pesta porcină africană evoluează în 11 județe, în 190 de localități, cu un număr total de 826 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 46 de cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 159.645 de porci afectați de boală.

În zona de N-V a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului a fost confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 177 de localităţi, din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov și Buzău. Au fost ucişi 53.980 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A și în abatorul aparținând unei ferme, au fost ucişi 104.290 de porci.

Au fost afectaţi 31 de porci mistreţi.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA, se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;

Regiunea de S-E a României:

• Judeţul Tulcea – 543 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploaţii comerciale şi 28 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 40 de focare în gopodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale;
• Judeţul Constanţa – 62 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
•  Judeţul Ialomiţa – 102 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Ilfov – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 17 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județel Buzău - 2 focare în gospodăriile populaţiei;

În data de 13.08.2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24.08.2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Vestea că pesta porcină africană a pătruns și în România a strecurat un fior de gheață în inimile tuturor celor care sunt conștienți de grozăvia acestei boli. Deși nu este periculoasă pentru oameni, boala face prăpăd printre porci. Literatura de specialitate spune că în zonele afectate doar unul din zece porci, sălbatici sau domestici, scapă cu viață. Dar, ceea ce este și mai greu de acceptat este că animalele bolnave, după sacrificare sau după moarte, trebuie incinerate sau îngropate adânc. Virusul, care rămâne pe orice fel de țesut, este deosebit de rezistent și i-ar transforma în purtători pe toți cei care ar consuma carnea animalelor bolnave. În mediu natural, virusul PPA poate rezista luni de zile. În congelator supraviețuiește până la doi ani.

Porcii sălbatici trebuie împuținați

În condițiile prezentate e lesne de înțeles de ce s-a declanșat o asemenea îngrijorare, la limita panicii.

Porcii din mai multe ferme și gospodării au fost sacrificați și arși ori îngropați de-a valma, chiar și dacă a existat în respectiva populație suină doar un singur animal bolnav. Specialiștii cu care am stat de vorbă susțin că aceasta a fost o exagerare. Mai logic ar fi fost ca animalele să fie sacrificate, apoi să se preleveze probe pentru analize de la fiecare în parte. Pe măsura apariției rezultatelor, carnea refrigerată a fiecărui animal sănătos putea fi consumată.

Oricum s-ar prezenta situația și oricare ar fi sursa primului focar de PPA, un lucru este cert: mistreții sunt unul dintre principalii factori de răspândire a bolii. Circulația lor este incomparabil mai greu de controlat față de cea a animalelor domestice. În plus, mai spun specialiștii, numărul mare al porcilor sălbatici din România ar putea face ca viteza de răspândire a PPA să fie mai mare decât s-ar putea bănui. Așadar, concluzia este clară: mistreții trebuie împuținați, în unele zone până la dispariție. Dar cum se poate face acest lucru, este o altă chestiune complicată, despre care am stat de vorbă cu specialiștii.

Modelul ceh se poate aplica și în România

Octavian Anghel, director comercial al RNP ROMSILVA, este de părere că situația poate fi rezolvată, dar cu două condiții: persoanele abilitate trebuie să se miște rapid și să fie alocate resurse suficiente. Domnia sa a propus deja un plan de acțiune, bazat pe experiența din Cehia. Acolo, în iunie 2017, într-o localitate din sud-estul țării au fost descoperite două cadavre de porci mistreți infectate cu PPA. Planul de acțiune a implicat atât măsuri legislative, cât și măsuri economice și administrative. În jurul locului unde au fost găsite cele două cadavre a fost instituită o zonă de protecție cu risc ridicat, în centrul căreia se găsea zona contaminată. Suprafața acestei zone a fost inițial de cca 1.000 km², iar apoi a fost redusă la cca 460. În jurul acestei zone a fost instituită o altă zonă, întinsă pe 8.500 km², de vânătoare intensivă. În zona cu risc ridicat toți mistreții uciși se predau centrelor de ecarisaj. Pentru a se stimula acest lucru s-au acordat stimulente substanțiale: pentru împușcare, câte 160 euro/mistreț până în 50 kg și 320 pentru cei peste; pentru compensarea cărnii, câte 40 euro/porc tânăr, 80 euro/porc de un an și 128 euro/porc matur, iar pentru fiecare hoit găsit, câte 200 euro. În zona de vânătoare exclusivă au fost, de asemenea, împușcați toți mistreții. Pentru fiecare animal împușcat s-a acordat un premiu de 80 euro, iar pentru fiecare carcasă găsită, 120 euro. Carnea mistreților împușcați a fost supusă analizelor și, pentru cei sănătoși, dată în consum.

În plus, în zona de vânătoare intensivă au fost permise și mijloace care în mod normal sunt interzise, cum ar fi folosirea dronelor și a dispozitivelor de termoviziune, a armelor cu lunetă, a luminilor pe timp de noapte ș.a.m.d. La vânătoare au fost chemate și armata și forțele de ordine, ba chiar și militari NATO de pe teritoriul ceh. În perioada iunie 2017 – 1 februarie 2018 bilanțul a fost următorul: în zona contaminată, din cei 241 de mistreți găsiți morți, 190 au fost diagnosticați pozitiv la testul PPA, iar din cei 604 împușcați, doar 16. În zona limitrofă, din jurul zonei infestate, niciun mistreț nu a fost găsit ca fiind purtător de PPA, deși au fost analizate probe de la 90 de animale găsite moarte și 1.711 împușcate. În zona de vânătoare intensivă au fost împușcați 12.600 de mistreți, toți sănătoși. După 1 februarie 2018, când la cererea CE a fost redusă zona de risc ridicat, până în prezent doar în zona contaminată au mai fost identificate cazuri pozitive, respectiv 12 dintre cele 91 de cadavre descoperite și unul singur dintre cei 20 de porci împușcați. În rest, până în luna iulie nu s-a mai identificat niciun animal bolnav, deși în celelalte zone monitorizate s-au împușcat aproape 5.000 de mistreți, iar 46 au fost găsiți morți.

Trebuie să ne organizăm rapid!

„Așadar, un model există și s-a dovedit eficient“, consideră dl Anghel. Dar domnia sa avertizează că, pentru a aplica acest model, e necesară o organizare rapidă. „Trebuie să ne mișcăm înaintea virusului. Deocamdată, în zona Deltei Dunării mistreții nu se mișcă prea mult spre zonele limitrofe. Însă, odată cu venirea toamnei, când hrana se va reduce, vor începe să se miște. Și atunci va fi perioada optimă pentru vânătoare. Așadar, undeva după jumătatea lui septembrie – începutul lui octombrie trebuie să avem deja cadrul legislativ necesar, precum și mijloacele financiare pentru recompense. Aceste recompense, despăgubiri, stimulente sunt esențiale pentru a obține sprijinul populației. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece și să se implice. Altfel nu se vor putea obține rezultatele dorite și situația nu va putea reveni la normal“, apreciază acesta.

La rândul său, dl Mugurel Constantin Drăgănescu, președintele executiv al AGVPS, consideră că este absolut necesară reducerea populației de mistreți la scara întregii țări. Capacitatea de suport în zonele de habitat a acestora este depășită. În condițiile unei densități mari, răspândirea PPA se poate face rapid“, ne-a declarat. La rândul său, consideră că vânătoarea tuturor mistreților din Delta Dunării este un lucru care nu se poate face decât pe hârtie. „Trebuie înțeles că animalele circulă, se ascund, nu vin pur și simplu în bătaia puștii. În general, vânătorile de la care participanții se întorc cu mâna goală nu sunt atât de rare precum s-ar crede“. Pe de altă parte, domnia sa a exprimat o oarecare îndoială legată de răspândirea virusului PPA printre mistreți: „Din cei mult peste 500 de porci împușcați de membrii asociației noastre în toată țara, nu s-a găsit niciunul infestat.“

Pe de altă parte, ROMSILVA a găsit 17 mistreți morți, toți confirmați pozitiv la PPA, pe cinci din cele 15 fonduri cinegetice pe care le gestionează în Delta Dunării, ne-a informat dl Octavian Anghel.

Alexandru GRIGORIEV

A fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane la porcii din două gospodării, din localitățile Lunca (comuna Pătârlagele) și Pănătău, județul Buzău.

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit și au instituit imediat măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA.

Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială, s-a realizat dezinfecția, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, a fost dispusa uciderea porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Buzău s-a reunit astăzi pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea bolii, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

Totodată, au fost recoltate probe pentru examene de laborator, de la animalele suspecte și de la cele sacrificate (3 capete).

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

A fost demarată și o anchetă a Poliției, pentru a verifica informațiile conform cărora virusul a fost introdus în județul Buzău prin produse din carne provenite de la porcii dintr-o zonă unde evoluează focare de PPA.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.