reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 May 2019

În judeţul Suceava nu s-a vânat nici jumătate din porcii mistreţi din cota stabilită

Efectivele de porci mistreţi de pe raza judeţului Suceava sunt cu mult peste optim. Săptămânal se monitorizează numărul acestora în contextul gripei porcine africane. În judeţul vecin, Botoşani, unde a fost depistat un caz de pestă porcină africană la un porc mistreţ, există un număr mare de porci mistreţi, dar nu au mai fost depistate alte cazuri.

Fermierii din judeţul Suceava au noi motive de îngrijorare, cerealele semănate în toamnă (în special grâu, dar şi secara, triticale, orz, orzoaică) fiind ameninţate de invazia de porci mistreţi după topirea zăpezilor. Aceeaşi ameninţare există şi pentru culturile care urmează a fi însămânţate în primăvară, cei mai afectaţi fiind în special agricultorii din zona colinară şi cei ale căror culturi sunt situate în apropierea pădurilor sau mlaştinilor şi râurilor unde mistreţii se adăpostesc. Fermierii spun că mistreţii ajung în fiecare an în culturile agricole, problema fiind privită din două perspective: să dai mai multă hrană, şi atunci creşte sporul natural, se înmulţesc necontrolat, dar nu mai ajung în gospodăriile oamenilor unde fac stricăciuni; a doua este să nu dai hrană şi atunci vin în culturile agricole.

Pentru judeţul Suceava, cota de porci mistreţi la care vânătoarea este permisă în perioada de vânătoare 15 mai 2018 - 14 mai 2019, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 540/2018, a fost de 1.020 exemplare, iar prin OM nr. 827/2018 numărul de mistreţi care pot fi recoltaţi a crescut cu încă 623 de exemplare din cota de intervenţie. Din cota totală pentru judeţul Suceava de 1.645 exemplare, au fost recoltate până la începutul lunii februarie 799 de exemplare. Cota aprobată la nivelul județului Botoşani a fost de 873 de exemplare, la care se adaugă 521 de exemplare din cota intervenţie. Din cota totală de 1.394 de exemplare alocată judeţului Botoşani au fost recoltaţi 788 de mistreţi.

Este nevoie de echilibru...

Conform şefului Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel, efectivele de porci mistreţi sunt peste optim. „Este nevoie de echilibru în măsurile de gestionare a faunei. Garda Forestieră monitorizează permanent efectivele de mistreţi în sensul respectării de către gestionarii fondurilor de vânătoare a numărului optim şi a cotelor de recoltare aprobate. Săptămânal urmărim aceste evoluţii ale efectivelor. Acolo unde efectivele depăşesc optimul riscul este foarte mare ca porcii mistreţi să intre în culturile agricole sau din nefericire, în cazul apariţiei pestei porcine, aceasta să fie răspândită.

La ora actuală cred că toţi gestionarii de fonduri cinegetice de pe raza Gărzii Forestiere Suceava (judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău) au fost informaţi şi sunt conştienţi de faptul că sunt obligaţi să realizeze acele cote de recoltă şi să respecte întru totul exigenţele planurilor de măsuri privind combaterea pestei porcine africane. Din fericire, până la această dată pe raza Gărzii Forestiere Suceava avem doar un singur focar de pestă porcină în judeţul Botoşani şi din datele preliminare este un caz izolat“, ne-a spus ing. Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava.

La tot ce s-a vânat în judeţul Botoşani, nu a mai fost depistat virusul pestei porcine africane (PPA), după diagnosticarea, în luna ianuarie, la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharau, în pădurea Alba, într-o zonă situată la aproximativ trei kilometri de limita de frontieră cu Ucraina.

Respectarea cotelor de recoltă

Sezonul de vânătoare de mistreţi este 1 iulie – 31 ianuarie, când se pot vâna atât mistreţi masculi, cât şi femele. Totuşi, Legea vânătorii (149/2015), arată că se pot vâna mistreţi masculi tot anul. Stabilirea numărului de exemplare care pot fi vânate se face în urma unei evaluări a efectivelor de vânat, o estimare a numărului de animale.

„Calcularea cotelor de recoltă pleacă de la o operaţiune de estimare. Este foarte posibil ca între estimare şi realitate să existe o diferenţă, care este foarte greu de cuantificat sau o poţi cuantifica doar în situaţia în care recoltezi integral ceea ce există pe acel fond de vânătoare.

Am cerut respectarea cotelor de recoltă şi am observat că în toate cazurile în care s-a respectat cota de recoltă evoluţia efectivelor pe care am urmărit-o de-a lungul anilor s-a menţinut în limite normale. Au fost şi situaţii în care s-a produs o migrare a vânatului de pe un fond de vânătoare pe altul şi atunci am cerut reaşezări de cotă în funcţie de aceste mişcări. Este o adaptare a gestionarului fondului de vânătoare la realitatea din teren.

Trebuie înţeles faptul că am încercat în toate cazurile diminuarea efectivelor la exigenţele şi planul de măsuri pe care îl impune combaterea pestei, respectiv la doi kilometri pătraţi să existe un singur exemplar de porc mistreţ. Este o situaţie echilibrată pentru că am încercat să monitorizăm, în toate cele cinci judeţe care intră în subordinea gărzii şi la toţi gestionarii de fonduri de vânătoare, evoluţiei acestei boli. Gestionarii sunt mult mai atenţi la ceea ce se întâmplă pe fondul lor de vânătoare pentru că sunt conştienţi că, în momentul în care ar apărea un focar de pestă porcină africană pe un fond de vânătoare, acesta ar avea efecte economice foarte mari şi pentru gestionarul fondului de vânătoare“, a precizat Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

Virusul Pestei Porcine Africane depistat la un porc mistreț în județul Botoșani

Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost diagnosticat la un porc mistreț, găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharau, în pădurea Alba, județul Botoșani, într-o zonă situată la aproximativ 3 km de limita de frontieră cu Ucraina.                                   

Suspiciunea a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma emiterii unui buletin de analiză de către Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Suceava. 

Conform procedurii, probele au fost expediate către Institutul de Diagnotic și Sănătate Animală, care astăzi, 20 ianuarie, a confirmat suspiciunea.

Imediat, carcasa a fost distrusă prin incinerare, iar serviciile veterinare au intervenit  pentru acțiuni de dezinfecție și protecție a zonei afectate

Tot în data de 19 ianuarie, a fost convocată o ședință a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB) Botoșani, sub coordonarea prefectului, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții, plan care va fi completat în ședința CLCB convocată duminică, 20 ianuarie.

Au fost stabilite o serie de măsuri, cum ar fi: vânarea integrală a mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare și a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative.

Proprietarii de porci domestici din zonă au fost informati să izoleze animalele în adăposturi pentru a nu veni în contact cu porcii mistreți sau cu materiale susceptibile de a fi contaminate, provenite de pe fondurile de vânătoare.

Sursa: ANSVSA

Virusul Pestei Porcine Africane depistat la porci mistreți de pe un fond de vânătoare din județul Bistrița-Năsăud

Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost diagnosticat la mistreți, în județul Bistrița-Năsăud, la două cazuri, pe raza fondului de vânătoare 3 Aghireș, într-o zonă situată la aproximativ 1 km de limita cu județul Maramureș și 12 km față de județul Cluj.

Suspiciunea a fost emisă la data de 16.01.2019 în urma emiterii unui buletin de analiză de către LSVSA Maramureș. Probele au fost imediat trimise către IDSA București care, în data de 17.01.2019, a confirmat suspiciunea.

Imediat, serviciile veterinare au intervenit, zona a fost dezinfectată și carcasele au fost distruse.

A fost convocată o ședință a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB) Bistrița-Năsăud, sub coordonarea subprefectului, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții, care va fi completat în ședința CLCB convocată pentru astăzi, 18.01.2019.

Au fost stabilite o serie de măsuri, cum ar fi: vânarea integrală a mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, toți porcii domestici din din zonele infectate să fie ținuți în adăposturile lor sau în alte locuri unde pot fi izolați de porcii sălbatici, care nu trebuie să aibă acces la nici un produs susceptibil de a intra apoi în contact cu porcii din exploatație, reducerea efectivului de mistreţi pentru zonele neafectate de PPA, prin vânarea cotei de vânătoare și a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative.

Totodată, au fost notificate Direcțiile Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din județele Maramureș și Cluj. 

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Sursa: ANSVSA

Măsurile care trebuie respectate pentru a preveni răspândirea Pestei Porcine Africane

Pesta Porcină Africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la  100% pentru porcii care se îmbolnăvesc.

Virusul acestei boli nu se transmite la om și nu afectează omul.

Pentru această boală nu există vaccin, nici tratament. Singurele metode de prevenție eficiente sunt menținerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme și gestionarea rapidă și eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricții privind mișcarea animalelor, a produselor și subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile și controlul circulației animalelor.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă respectarea următoarelor:

  • nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii, cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;
  • creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici;
  • nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
  • dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
  • nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;
  • nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
  • nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Vânătorii și responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunțe DSVSA județene despre orice situație în care au depistat porci mistreți morți, ori cu comportament specific modificat și să transmită probe pentru diagnosticul de laborator.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar, alte autorități, sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

La Bivolari - Iaşi porcul mistreţ, animal în gospodărie

În peregrinările noastre prin satele Moldovei am consemnat, e drept încă timid, revenirea la unele vechi îndeletniciri, cum ar fi creşterea viermilor de mătase, a şinşilei – un animal apreciat pentru blana sa preţioasă, a struţilor, melcilor ori... a râmelor, toate acestea aducătoare de bune câştiguri.

Zilele trecute am fost în satul Tabăra din comuna ieşeană Bivolari, unde un gospodar, pe numele său Gheorghe Aniţoaiei, creşte ... porci mistreţi.

„Ideea, îmi spune gospodarul, a fost a feciorului meu care lucrează în străinătate de mai bine de 12 ani. Văzând în multe ţări europene că a apărut şi se dezvoltă cu succes creşterea acestui animal, ne-am gândit să începem şi noi o astfel de afacere. Am procurat din Transilvania trei femele şi un mascul. Le-am creat condiţii optime, cât mai apropiate de habitatul lor natural, şi aşa au apărut primii godaci mistreţi care, iată, cresc într-o gospodărie din această parte de ţară.“

Ne conduce în spatele casei, unde sunt amenajate adăposturile. În trei din acestea vedem scroafe, acum cu cinci-şase purcei, care pot ajunge până la 12 capete la o fătare la maturitate. Separat în alte boxe, masculii, iar în faţa acestora, suprafeţe împrejmuite pentru aceştia şi femele, unde cele 27 de capete de mistreţ, cât numără acum „microferma“, cum o numeşte glumind gospodarul, se pot plimba în voie. Alături, în curtea fiului său plecat la lucru, ne arată două femele de porc domestic încrucişate cu mistreţi. „De Crăciun o să vedem ce o să iasă.“

Muncă mai puţină, cheltuieli mai mici

Aflăm că mistreţii sunt mult mai uşor de întreţinut decât porcii domestici. „La boxe le fac curăţenie o dată pe săptămână, iar în padocuri – ca să spun aşa – în aer liber o dată pe an. Nu e nevoie de condiţii speciale, de adăposturi încălzite iarna, ba mai mult, se simt minunat când au posibilitatea să se plimbe prin zloată şi zăpadă.“ Gospodarul ne spune că, de mai bine de un an, de când creşte mistreţi, n-a apelat la doctorul veterinar.

Sunt hrăniţi de două ori pe zi cu uruială din porumb, orz, grâu şi şroturi de floarea-soarelui. La 100 kg din astfel de amestec, stăpânul locului adaugă 300 g de sare. În aceste condiţii, mistreţii iau în greutate circa 10 kg pe lună, iar la maturitate masculii pot atinge între 250 şi 300 kg, iar femelele până la 250 kg.

O afacere de perspectivă

Domnul Aniţoaiei a sacrificat până acum doi mistreţi pentru nevoile gospodăriei, iar rezultatele au confirmat interesul de care se bucură în străinătate creşterea în fermă a acestui animal. Carnea, deosebit de gustoasă, nu are colesterol. La greutatea de 110-120 kg, grăsimea, mult mai subţire, nu depăşeşte un centimetru, iar la sacrificare, poate fi luată odată cu pielea.

Preţurile sunt pe măsură: dacă un kilogram de porc domestic costă în viu 10 lei, cel de mistreţ depăşeşte 20 de lei. Un vier de 200 kg se vinde cu 400-500 euro, iar trei femele şi un mascul, la vârsta de trei luni, când ajung la 25-30 kg, se vând cu o mie de euro!

Vestea că gospodarul din Tabăra creşte porci mistreţi s-a răspândit cu repeziciune. „Sunt solicitat permanent de doritori din întreaga ţară care vor să cumpere purcei. Am hotărât însă să creştem numărul capetelor până la o sută şi, dacă totul va merge bine, să extindem afacerea, cu atât mai mult cu cât carnea de mistreţ se bucură de mare căutare în Europa. Cred că şi cele văzute pe Internet o confirmă, porcul mistreţ oferă carnea viitorului.“

Stelian CIOCOIU

Abonează-te la acest feed RSS