Lumea satului 750x100 19 martie
update 28 Mar 2020

Să profităm de ploile din vară în vederea pregătirii terenului pentru însămânțările din toamnă

Culturile recoltate în vară constituie, în mare parte, plantele premergătoare pentru culturile ce se vor înființa în toamnă. De aceea, modul cum se pregătește terenul, pe suprafețele eliberate, este hotărâtor pentru calitatea însămânțărilor din toamnă.

Fermierii mai exigenți cu respectarea regulilor agrotehnice au executat o lucrare de afânare imediat după recoltare. De regulă, solurile la adâncimea de peste 20 cm posedă o afânare naturală încât nu sunt necesare lucrări mai adânci de 18-20 cm. O arătură mai adâncă înseamnă diluarea materiei organice și a substanțelor minerale și, cu fiecare un cm în plus, mai adânc, se răstoarnă 130 t/ha sol, cu uzura utilajelor și consum de motorină inutil.

Pe solurile grele, argiloase, compactate se aplică lucrări de afânare cu cizelul până la 35-40 cm sau cu scarificatorul până la 60-70 cm, o dată la 3-5 ani.

În condiții normale, imediat după recoltare se efectuează o lucrare de dezmiriștit sau, dacă terenul este tasat pe stratul arabil, se lucrează mai întâi cu cizelul până la 18-20 cm și apoi se dezmiriștește. Unii fermieri execută direct arătura la 18-20 cm adâncime.

Cea mai indicată este lucrarea de dezmiriștit deoarece se amestecă resturile vegetale tocate cu stratul superficial al solului formând un fel de mulci. În acest mulci se realizează condiții pentru graminarea și răsărirea buruienilor și a samulastrei. Stratul res­pectiv permite pătrunderea apei din precipitații, asi­gură conservarea ei în sol și se inten­sifică procesele biologice. Determinările de umiditate efectuate în toamnă arată că în parcelele dezmiriștite se găsea 19,5% umiditate, iar în cele nelucrate 11%. Din precipitațiile căzute se pierde 13,7% în solul afânat și 80,6% în cel neafânat.

Atât după arătură cât și după dezmiriștire pe suprafețele respective s-a format un covor vegetal care protejează solul de acțiunea mecanică a precipitațiilor, de arșiță și evită eroziunea și levigarea nitraților care sunt consumați de covorul vegetal și se întorc în sol odată cu acesta.

În prezent, pe suprafețele eliberate în vară, indiferent ce lucrări s-au efectuat, ca urmare a precipitațiilor frecvente, terenul s-a îmburuienat.

Este necesar ca acest covor vegetal să fie tocat înainte de a forma semințe care să îmburuieneze mai mult solul și să fie încorporat sub brazdă până la 12-15 cm adâncime pentru a fi descompus de bacteriile aerobe cu formarea de elemente nutritive și humus. Din humusul nou format, 80% se mineralizează cu formarea de elemente nutritive, iar restul intră în rezerva solului, crescând fertilitatea.

Unii fermieri lasă stratul vegetal la suprafața solului, ca o litieră, în situația când dispun de semănători speciale pentru asemenea condiții.

Dacă se intenționează efectuarea arăturii, aceasta trebuie să fie executată după o ploaie, când solul are umiditatea optimă pentru arat, adică pe solul argilos un interval scurt – 18-21%, pe solul nisipos un interval mai lung – 7-21%, chiar 28%, iar pe solurile lutoase o umiditate intermediară, între acestea.

În situația când plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată pentru a asigura o bună mărunțire, nivelare și așezare a solului, cu posibilități de conservare a apei, este necesar ca după executarea arăturii, cel târziu a doua zi, să se treacă cu o grapă care să realizeze aceste cerințe.

În acest fel, în preajma semănatului terenul este pregătit ca după o singură trecere cu combinatorul, până la adâncimea de semănat, să fie realizate toate condițiile pentru semănatul în epoca optimă și de calitate superioară.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În unele zone, vremea schimbă obiceiurile. Cultivăm pământul ca în Amazonia

Ploaia este unul dintre cele mai mari ajutoare pe care Dumnezeu îl poate da unui fermier. Dar în unii ani, ploaia se poate transforma și într-o încercare grea cu care gospodarul trebuie să lupte din greu. Dacă în anii normali diferențele între cei pricepuți și cei mai puțini pricepuți se vădesc doar în mici amănunte, în schimb în anii prea ploioși se vede clar și stăpânirea meseriei. Despre un om care s-a luptat anul acesta cu ploile fără sfârșit din Câmpia Crișurilor vă povestim în continuare.

Într-o lună, ploaie cât pentru trei sezoane

Cosmin Stan conduce o fermă de aproape 2.000 de hectare pierdută undeva pe câmpurile dintre Crișana și Zarand. Sunt trei frați la părinți, toți trei agronomi. Numai că ceilalți doi frați lucrează în vânzări, la fel cum a lucrat și el. „Mie nu mi-a plăcut în vânzări. Mie îmi place câmpul, ferma. Îmi place să mă uit în fiecare dimineață pe câmp și să văd ce a mai apărut, ce s-a mai întâmplat“, spune el cu pasiune.

A lucrat timp de patru ani la Carani, la o fermă renumită. Acum, de un an, este șeful fermei Land Solutions de la Șepreuș. O fermă la care se ajunge după o jumătate de oră bună de mers cu mașina pe câmp și printre zăvoaie. „Ferma noastră se află într-o zonă brăzdată de canale de drenaj. Toate câmpurile noastre sunt înconjurate de astfel de canale. Acum 20 de ani ploile au inundat două sate. Atunci, oamenii au construit aceste canale. Între timp, au uitat de ele. Nu le-au mai întreținut și, mai ales, nu le-au mai curățat. Așa se face că, acum când au venit din nou ploile, mai mult îngreunează decât ajută. Mare parte dintre câmpuri sunt inundate“, povestește Cosmin Stan.

În zonă, timp de mai multe luni, de prin august 2018 și până de Paște n-a mai plouat aproape deloc. Nici zăpadă n-a fost cine știe ce. În schimb, după Paște, a început ploaia. Într-o lună au căzut 310 litri de apă, în condițiile în care media multianuală a zonei este de 420-430 litri/an. Și așa se face că a rămas cu parte din porumb nesemănat.

260 ha de rapiță întoarse

Planul inițial de culturi era limpede. 560 ha au fost semănate în toamnă, cu grâu. Alte 320 cu rapiță. Apoi a venit toamna secetoasă. Din rapiță, în primăvară au trebuit întoarse nu mai puțin de 260 de hectare, pentru că nu răsărise deloc. Grâul, a răsărit sub zăpadă. De înfrățit, nici vorbă. Dar inginerul Stan se aștepta la asta și a luat măsuri. „Când am văzut în toamnă, că înainte de semănat o lună n-a plouat deloc, am semănat mai des și, astfel, am compensat lipsa înfrățirii“, ne dezvăluie astfel, unul dintre secretele sale. La semănat a fertilizat terenul cu un complex 18:40, 300 kg/ha, și azot, 200 kg/ha. În primăvară a aplicat nitrocalcar, în două etape, 300kg/ha și, respectiv, 150 kg/ha. A folosit grâu din soiurile Ildiko și Jocker. „Acum, date fiind condițiile, mă aștept la o producție de cca. 5 t/ha“, spune el.

Cu culturile de primăvară lucrurile au stat ceva mai prost. A însămânțat 600 ha cu floarea soarelui. Apoi a trecut la semănat porumbul. Nu a apucat să puie sămânța pe mai mult de 400 ha. La fel s-a întâmplat și cu sorgul. A semănat în aproximativ zece ore 26 ha, apoi a început ploaia și nu s-a mai putut lucra. Cu toate acestea, este hotărât ca îndată ce va fi posibil să mai semene cel puțin 50 ha cu lucernă, dacă nu s-a putut pune altceva. În plus, nici măcar lucrările post-emergente nu au mai putut fi făcute la porumb...

Sol greu și acid

Caracteristic fermei Land Solutions este solul foarte greu și acid. „Genul acesta de sol trebuie lucrat ca la carte. Doar scarificarea, fără arătură, nu-i lucrare. Aici brazda trebuie întoarsă“, consideră inginerul. Ca să poată lucra cum se cuvine pământul fermei a fost nevoie să se doteze cu o freză forestieră și cu un screper. „Așa facem și drum, facem și șanț. Altcumva n-avem cum“, povestește Cosmin Stan. Practic, este un fel de agricultură asemănătoare celei din Amazonia: trebuie să te lupți și cu pământul și cu vegetația, și cu vremea. Ba pentru ca asemănarea să meargă și mai departe, în zonă se găsește și o faună bogată. Mistreții, căprioarele și cerbii lopătari sunt la ei acasă. „Până la urmă am înconjurat câmpurile cu garduri electrice și așa am rezolvat problema. Altfel, la o solă de 10 ha, cam 50 de arii erau distruse de cerbi și căprioare“, a mai povestit șeful fermei.

Sorg, în loc de porumb și floarea-soarelui

Anul trecut, care a fost unul relativ normal, producțiile au fost de aproximativ 6-7 t/ha la grâu și opt tone la porumb. Nici mazărea n-a fost rea. Toată producția se contractează încă din momentul răsăririi, în cea mai mare parte cu o fermă zootehnică din apropiere.

Anul acesta au fost cultivați nu mai puțin de opt hibrizi diferiți de porumb, în ideea de a le testa comportamentul în condițiile locale. De asemenea, așa cum am mai spus, s-a cultivat și sorg. „Este o cultură pe care eu am mai practicat-o la Carani. Acolo făceam câte 6 și chiar 7 tone boabe/ha. Este o cultură care mie îmi place, pentru că nu este prea pretențioasă și pe care m-am gândit să o introduc și aici. Avem cerere, iar prețul este aproximativ egal cu cel al porumbului“, ne-a mai explicat inginerul Stan. „Trebuie să ne adaptăm la condițiile zonei, astfel încât să avem o productivitate cât mai mare. Or, așa cum am văzut, solurile pe care lucrăm noi nu sunt chiar cele mai grozave pentru porumb și floarea-soarelui, așa că, în anii următori ne propunem să reducem suprafețele dedicate acestor culturi“, ne-a mai spus Cosmin Stan despre planurile sale.

Până la anul, însă, cu freza forestieră și cu screperul, încearcă să aducă porumbul de pe solele acoperite de ape în stadiul de a produce. Și e sigur că va reuși!

Alexandru GRIGORIEV

În judeţul Suceava, ploile de lungă durată afectează culturile agricole

În judeţul Suceava, campania agricolă de primăvară din acest an a fost una cu totul aparte. La porumb, însămânţările s-au făcut până la începutul lunii iunie, soia şi floarea-soarelui nu au fost semănate la timp, iar grâul a rămas neerbicidat din cauza temperaturilor scăzute şi a precipitaţiilor abundente şi de lungă durată. Tot din cauza ploilor sunt probleme în legumicultură şi în zootehnie.

După o desprimăvărare destul de timpurie, agricultorii suceveni şi-au programat să finalizeze campania de primăvară imediat după sărbătorile pascale. Din cauza temperaturilor scăzute, mai ales pe timpul nopţii, şi a precipitaţiilor abundente care au căzut în momentul în care erau programate lucrările de înfiinţare a culturilor de primăvară, respectiv semănarea florii-soarelui, a porumbului şi soiei, culturi care au nevoie de căldură, s-au înregistrat întârzieri de cel puţin două săptămâni la semănat. Agricultorii sunt optimişti pentru că umiditatea din sol a ajuns la un nivel optim, iar, în condiţiile în care vor fi temperaturile prognozate, porumbul are timpul necesar pentru a ajunge la maturitate.

Cadru propice pentru înmulţirea bolilor

„Precipitaţiile abundente şi de lungă durată, precum şi nopţile reci din această primăvară au creat probleme atât la înfiinţarea culturilor de primăvară, cât la întreţinerea acestora ca urmare a precipitaţiilor care deocamdată nu vor să se oprească. Până la urmă campania de însămânţări s-a finalizat, dar este foarte greu de întreţinut culturile. Nu se poate intra în câmp şi în aceste condiţii sunt situaţii în care la cerealele de toamnă nu s-a putut erbicida. Bine ar fi dacă cei care lucrează suprafeţe mari, dar şi micii agricultori ar putea să facă măcar tratamentele contra bolilor pentru că avem condiţii foarte bune pentru manifestarea acestora întrucât precipitaţiile au fost destul de multe, temperaturile sunt ridicate, iar pentru apariţia şi înmulţirea bolilor este un cadru propice.

Recomandarea noastră, a celor care suntem alături de cei care trudesc în agricultură, ar fi ca orice moment prielnic să fie folosit la maximum, să fie pregătiţi şi, atunci când timpul permite şi există posibilitatea, să se intre pe teren. Acesta este cel mai important lucru la această dată, să se facă lucrările de întreţinere, fie cele de erbicidare, fie cele de combatere a bolilor sau dăunătorilor. Şi la culturile prăşitoare, porumb, floarea-soarelui, sunt întârzieri, trebuie intrat cu mijloacele mecanizate, efectuate lucrările şi combătute buruienile“, subliniază Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură.

Cu toate acestea, lanurile de păioase arată bine, inclusiv cele semănate în primăvară, specialiştii fiind optimişti şi speră că, dacă nu va fi grindină, vijelii şi ploile îndelungate vor fi mai rare, în cea de-a doua jumătate a lunii iulie se va putea intra la recoltat, producţia anunţându-se bună.

Pentru al doilea an consecutiv, cartofii sunt ameninţaţi de mană

Dacă în domeniul vegetal agricultorii sunt cât de cât optimişti, nu acelaşi lucru se poate spune despre marii cultivatori de cartofi, unde viitoarea producţie s-ar putea să aibă de suferit atât din punctul de vedere al cantităţii, cât mai ales al calităţii. Vara lui 2018 a fost una cu ploi masive şi culturile au fost afectate pe suprafeţe mari de mană pentru că nu au existat condiţiile necesare efectuării tratamentelor de combatere şi boala a ajuns la tuberculi. În primăvară, o parte din producătorii de cartofi s-au bazat pe sămânţa din cultura proprie, dar atunci când au vrut să o folosească la înfiinţarea culturii au constatat că nu este bună şi fie au diminuat suprafeţele cultivate, fie au apelat la sămânţă din import, care a dus la creşterea costurilor.

„Şi în acest an o problemă va fi la cultura cartofului pentru că sunt condiţii foarte bune pentru apariţia şi dezvoltarea manei. Dacă nici pentru mană nu se vor putea face tratamentele la timp, lucrurile se complică“, a precizat ing. Haralampie Duţu.

Suprafaţa cultivată cu cartofi este de 18.627 ha, cu 300 ha mai mică faţă de anul trecut şi cu 1.500 ha mai puţin faţă de 2017, chiar dacă în această primăvară, în judeţul Suceava, un kilogram de cartofi s-a vândut cu 3-4 lei.

Vremea capricioasă afectează zootehnia

Cu necazuri se confruntă şi cei care se ocupă de zootehnie.

„În zootehnie suntem în faza în care trebuia făcută prima coasă la culturile pentru nutreţ şi mă refer aici la suprafeţele cu leguminoase furajere cum ar fi trifoi şi lucernă, precum şi la gramineele care au ajuns în faza în care se pot cosi. Nici în zona pajiştilor nu sunt condiţii pentru a face fân la această dată. Nu suntem din categoria plângăreţilor, dar acesta este adevărul: este foarte greu să faci lucrările care se impun la acest moment ca urmare a condiţiilor pe care le avem din cauza precipitaţiilor“, a conchis ing. Haralampie Duţu.

Silviu Buculei

Bronhopneumonia viermoasă, o parazitoză favorizată de timpul ploios

Bronhopneumonia verminoasă – numită și dictiocauloză – este o afecțiune cauzată de viermi paraziți  care se localizează în aparatul respirator al rumegătoarelor și cabalinelor. Boala evoluează cronic, rareori acut și afectează mai grav tineretul acestor specii.

Ciclul biologic al paraziților implică o fază care se dezvoltă în organismul animalelor și o fază care se dezvoltă pe sol (geohelminţi). Astfel, viermii adulţi se localizează în bronhii şi trahee, unde se hrănesc cu mucus, iar la maturitate elimină ouă din care ies larve. Aceste larve sunt deglutite de animal odată cu mucusul din aparatul respirator și apoi sunt eliminate în mediul exterior prin fecale, unde vor evolua în anumite condiții favorabile de umiditate, temperatură și oxigen.

De aceea dictiocauloza are caracter sezonier, fiind foarte răspândită vara, în anii ploioşi.

Infestarea animalelor se face cu larve, în special la păşune, iar cele mai grave și mai multe cazuri de îmbolnăviri apar la oi şi capre. Animalele tinere întreţinute necorespunzător sunt cele mai afectate. La animalele adulte boala apare în lunile septembrie-octombrie ca urmare a infestațiilor cu elemente parazitare din timpul verii. Poluarea păşunilor cu larve în ţara noastră începe primăvara, când animalele sunt scoase la păşune.

Astfel, există un cerc vicios, păşunea este o sursă de infestare pentru animale, iar animalele o sursă de infestare pentru aceasta. Boala este menținută de la an la an în anumite zone atât de animalele bolnave, cât și de cele clinic sănătoase, dar purtătoare de paraziți.

Infestarea animalelor se face şi în timpul adăpatului din bălţi sau din diferite acumulări de apă de pe păşuni. Larvele parazitului ajung o dată cu iarba sau apa în intestin, de unde migrează în ganglioni și cord şi ajung în aparatul respirator. Pe tot parcursul migrării prin organism, paraziții produc leziuni mai mult sau mai puțin grave, la nivelul organelor pe care le traversează.

Simptome

Dictiocauloza se manifestă clinic atunci când viermii au ajuns în stadiul de adult în aparatul respirator. Tineretul speciilor amintite este cel mai afectat şi prezintă jetaj abundent (le curge nasul), tuse, respiraţie accelerată mai ales dimineaţa, la schimbări bruşte de temperatură sau în urma eforturilor. Animalele afectate nu au poftă de mâncare și slăbesc foarte mult, iar la viţei pot apărea asfixii şi chiar moartea în timpul accesului de tuse. Uneori, la 2-3 zile de la infestarea cu paraziți, apare şi o fază clinică digestivă, manifestată prin diaree urât mirositoare și sete accentuată.

Diagnosticul se suspicionează pe baza semnelor clinice, coroborate cu aspectele epizootologice: izbucnirea îmbolnăvirilor cu caracter enzootic, în sezoanele de vară, în anii ploioşi cu manifestări grave mai ales la tineret, întreținut pe păşuni umede sau în adăposturi neigienice, cu umezeală. Diagnosticul diferenţial trebuie să se facă faţă de alte afecţiuni pulmonare sau digestive, având alte cauze. Diagnosticul de certitudine se confirmă numai prin examene de laborator.

Prognosticul bolii este favorabil sau rezervat în funcţie de vârstă, intensitatea parazitării şi de starea de întreținere a animalului. Astfel, prognosticul este rezervat la animalele tinere cu întreținere proastă. La animalele adulte, prognosticul economic este grav deoarece randamentul producțiilor scade, iar oile gestante nasc miei nedezvoltați cu diferite afecțiuni.

Profilaxie și tratament

Atât în prevenție, cât și în tratament se folosesc de 4 ori pe an produse antiparazitare sub formă de suspensii buvabile sau soluții injectabile. Astfel, pentru cabaline se recomandă ECVIROM și ECVIROM I, suspensii orale.

Pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine) există suspensii orale de FASCIOCID, ROMBENDAZOL 2,5% şi 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau soluții injectabile de ROMAVERMECTIN, ROMIVERMECTIN și ROMAVERMECTIN PLUS.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar

Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company SA

Boli care apar la rumegătoare în perioadele ploioase

Sezonul ploios și neajunsurile acestuia

Afecțiunile întâlnite la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) în sezonul ploios sunt, în general, cele care apar din cauza unor factori favorizanți de ordin meteoro-patologic: creșterea umidității, variațiile de temperatură, de presiune și încărcătura electrică atmosferică.

Umiditatea crescută cu care ne confruntăm din cauza precipitațiilor este un factor cu implicații serioase asupra sănătății animalelor și a producțiilor zootehnice. Astfel, în aceste perioade apar mai frecvent boli digestive (indigestii, diaree, meteorism ruminal acut la rumegă­toare) din cauza consumului de plante verzi umede sau crescute luxuriant.

De asemenea, o umiditate crescută asigură condiții favorabile pentru dezvoltarea microorganismelor, a paraziților și a gazdelor intermediare pentru unii paraziți (melci, râme, coleoptere etc.).

Bolile care amenință rumegătoarele

Timpul ploios crește incidența apariției unor parazitoze, astfel că rumegătoarele se pot infesta cu Fasciola hepatica, un parazit care produce fascioloza (gălbeaza) și ale cărui gazde intermediare sunt niște melci de apă dulce. De asemenea, este frecventă dictiocauloza oilor și caprelor (mătăsica) și dictiocauloza bovinelor, ambele cauzate de viermi rotunzi care se localizează în trahee și bronhii. Boala se manifestă prin tuse, dispnee și respirație accelerată.

În această perioadă crește incidența miazelor, boli cauzate de anumite insecte care zboară în jurul animalelor, proiectând din zbor ouă sau larve pe corpul acestora, care vor pătrunde și se vor dezvolta în diferite cavități, organe sau țesuturi, provocând anumite boli ca oestroza ovinelor (falsa căpială) produsă de larvele unor insecte care se localizează în cavitățile nazale, uneori în sinusuri sau meninge, cu semne clinice grave, de tip nervos.

O altă boală este miaza cutanată care afectează, în general, ovinele și este cauzată de insecte (muște de plăgi) ale căror larve provoacă eroziuni ale pielii, plăgi cutanate și tulburări generale grave.

Hipodermoza este o miază produsă de insecte ale căror larve pătrund prin piele, localizându-se în regiunea dorsolombară, unde formează noduli subcutanați sau se pot localiza în canalul vertebral, ducând la paralizie și moartea animalului.

Prezența căpușelor constituie un pericol pentru transmiterea hemosporidiozelor la rumegătoare, de exemplu babesioza ovinelor și caprinelor sau babesioza bovinelor (cârcegul sau boala urinării cu sânge). Caracteristicele comune ale acestor boli sunt febra, icterul, anemia și hemoglobinurie.

Acum pot să apară și unele boli infecțioase, favorizate de umiditate, precum mamitele la vaci, afecțiuni podale la oi și vaci, agalaxia contagioasă a oilor și caprelor (răsfugul alb), boală care afectează animalele în lactație sau nevaccinate.

De asemenea, există posibilitatea ca, în această perioadă, să apară antraxul la animalele nevaccinate din cauza ploilor abundente care scot la suprafață spori de antrax, provenind de la animalele moarte din cauza acestei boli.

Prevenirea bolilor

Pentru a preveni aceste afecțiuni, trebuie să se facă o deparazitare suplimentară, atât internă, cât și externă, cu suspensii orale de Rombendazol 10%, Rombendazol Plus, Romfenbendazol 10%, Fasciocid sau cu injectabilele Romivermectin sau Romavermectin Plus.

De asemenea, este necesar să se aplice insecticide (Romparasect 5 %) în saivane și padocuri și să se evite, pe cât posibil, pășunatul animalelor pe timpul ploii sau pe pășunea umedă.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în științe medicale

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 32

Daune şi întârzieri la semănat din cauza ploilor

Fermierii din sudul ţării admit că vor avea pierderi calitative şi cantitative de producţie din cauza condiţiilor meteorologice din toamnă şi din această primăvară, dar nu pot estima la cât se ridică acestea. Pe fondul unui volum al precipitaţiilor cu mult peste mediile lunare normale, luncile râurilor, mai cu seamă Lunca Dunării, şi terenurile argiloase, impermeabile, reci, au avut cel mai mult de suferit. În mai multe judeţe sunt, la data la care scriem (prima decadă a lunii mai), suprafeţe însemnate afectate de băltirea apei.

Brăila: umiditate excesivă şi băltiri

Ing. Traian Cişmaş, director executiv DAJ Brăila: „În martie cantitatea de precipitaţii a fost de 62,2 l/mp, faţă de o medie lunară obişnuită de 39 l/mp. Luna aprilie mi s-a părut la fel de ploioasă. Avem exces de apă pe terenurile din terasele joase ale Dunării, între Stăncuţa şi Chişcani, unde s-a creat luciu de apă ori sunt băltiri semnificative. Este vorba despre 6.170 ha: 1.560 ha cultivate cu grâu, 1.800 ha – cu orz, 2.340 ha – cu rapiţă, 380 ha – păşuni. Majoritatea suprafeţelor, atunci când vor scăpa de umiditatea ridicată ori de apă, probabil vor fi reînsămânţate cu alte culturi, dacă mai este vreme de aşa ceva. Să sperăm că da. În mai multe sole au fost activate staţiile de desecare ale ANIF, dar în altele nu s-a putut face nimic. Temperaturile scăzute, pe acest fond de vreme umedă, au afectat şi plantaţiile de piersic, cais, cireş. În rest, campania de semănat se desfăşoară normal, cu ieşiri din epoca de semănat, e adevărat, dar nu într-atât încât să considerăm primăvara aceasta foarte dificilă.“ Că starea de vegetaţie este bună în restul judeţului ne-a confirmat ing. Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Brăila, care lucrează terenuri în zona Ianca şi Bordei Verde: „Au existat în zonă probleme cu băltiri, nu mari, dar nu sunt motive de îngrijorare din această cauză. Porumbul şi floarea soarelui au răsărit bine, starea de vegetaţie a culturilor de toamnă este, apreciez eu, normală, adică anul este până acum în ordine.“

Călăraşi şi Ialomiţa: culturi întoarse, însămânţări decalate

Ing. Dionisie Tomescu, director executiv DAJ Călăraşi: „La noi sunt afectate 12.124 ha: 3.287 ha cultivate cu grâu, 2.289 ha – orz, 2.674 ha – rapiţă, 85 ha – lucernă, 27 ha – plante de nutreţ, 17 ha – triticale, 12 ha – vie şi 4.433 ha ogor. Zona cu probleme corespunde Luncii Dunării, de la Ghirnogi la Borcea, ceva din Balta Ialomiţei, plus că există sole cu umezeală excesivă la gura de vărsare a Argeşului. Ceea ce vreau să vă spun este că mare parte din terenuri/culturi s-ar putea să nu fie recuperate. Mă rog, presupunând că nu va mai ploua, nu ştiu dacă putem semăna nici în iunie la cum arată terenul! Oricum, nu va fi timp pentru floarea-soarelui şi porumb, toată lumea va merge pe soia. Ar fi fost posibil ca dezastrul (în cazul fermierilor care au terenurile concentrate la Dunăre fiindcă sunt teribil de afectaţi financiar) să fie limitat dacă ANIF ar fi putut tehnic face faţă situaţiei. Şi n-a putut. Unitatea Agenţiei a fost cu totul depăşită, în sensul că nu a avut capacitatea să intervină pe toată suprafaţa, ci numai pe alocuri.“

Ing. Marin Nedu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa: „Am chiar şi eu 200 ha în Lunca Ialomiţei, unde deocamdată nu pot să lucrez. În general solele dintre Feteşti şi Giurgeni, nu toate, sunt afectate de infiltraţii din apa freatică, al cărei nivel a crescut din cauza precipitaţiilor şi a nivelului cursurilor de apă (n.n. – Ialomiţa, Braţul Borcea şi Dunăre), sistemul de desecare e nefuncţional... Colegii din zona Mihail Kogălniceanu mi-au comunicat, de asemenea, că nu pot intra cu utilajele pe unele loturi, au fost întoarse câteva suprafeţe de grâu şi rapiţă. Cred că ne duceam cu înfiinţarea ori reînfiinţarea culturilor până după 15 mai.“

Prahova şi Dâmboviţa: culturi compromise

Ing. Ion Albiţă, DAJ Prahova: „Sunt 1.868 ha din sud-estul judeţului cu umiditate excesivă (Mizil, Boldeşti Grădiştea, Fulga, Ciorani, Tomşani, Dumbrava şi Râfov): grâu – 884 ha, orz – 72 ha, rapiţă – 457 ha, lucernă – 81 ha, orzoaică – 38 ha, ogor – 336 ha. Dar nu peste tot suprafeţele afectate sunt compacte, astfel că n-aş crede să fie desfiinţate culturile pe mai mult de 300 ha, cel puţin în cazul rapiţei.“

Ing. Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Prahova, fermier întâi de toate, mai avea de semănat, după 5 mai, încă 270 ha, dar stătea cu utilajele în parc: „Am multe terenuri joase, cu sol greu, impermeabil, realmente nu pot intra cu utilajele, le îngrop în pământ. Am să închei semănatul, dacă timpul îmi va permite să lucrez, oricum ies mult din epoca optimă, să zic că o să fie chiar şi 15-20 de zile întârziere, aspect care mă poate costa la producţie. Nici nu mai îmi fac probleme pentru cele câteva hectare de rapiţă şi grâu parţial compromise de băltiri.“ La Dâmboviţa, potrivit statisticilor judeţene, transmise de fostul purtător de cuvânt al DAJ, ing. Elena Alecu, sunt afectate de băltiri 1.500 ha, cele mai multe în comuna Vişina (1.100 ha).

Olt şi Dolj: întârzieri la înfiinţarea culturilor, pierderi de recoltă

Ing. Ion Gavrilescu, purtător de cuvânt DAJ Dolj: „Nu doar noi, dar eu despre Gorj vorbesc, venim cu probleme din toamnă. Din cauza ploilor abundente nu s-a semănat toată suprafaţa de grâu (155.986 ha, din 170.000 ha programate), iar în această primăvară sunt întârzieri substanţiale. S-au semănat până acum 56.400 ha, din 70.500 ha programate, cu floarea-soarelui, 79.500 ha, din 110.630 ha, cu porumb şi 1.032 ha, din 1.432 ha, cu cartof timpuriu. Şi exemplele pot continua. Aproximativ 4.000 ha sunt afectate de băltiri, în special în Lunca Dunării şi în nord, nord-vestul judeţului, unde solul e argilos, puţin permeabil, plus că nu toţi fermierii au scarificat terenul. Şansa noastră este că avem la dispoziţie hibrizi de floarea-soarelui şi de porumb cu perioadă scurtă de vegetaţie; dacă peste vară regimul termic şi hidric se va încadra în limitele normale, s-ar putea recupera o parte din pierderile cauzate de întârzierile la semănat.“

Ing. Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt, nu vede în zonă dificultăţi însemnate: „Au fost terenuri sub apă în câteva localităţi, mai sunt altele cu exces de umiditate, dar gata, băltirile s-au dus ori se duc, semănăm din plin porumbul, chiar dacă e un pic târziu. Admit că toate alternanţele de temperatură, şocuri termice aproape, plus volumul ridicat de precipitaţii au creat un oarecare stres culturilor, cauză din care e limpede că vor fi pierderi de recoltă şi financiare, dar nu pot estima acum dimensiunea acestora.“

Bogdan Pintilie, manager Departament Tehnic, Prutul SA

Deşi vremea a fost capricioasă, la momentul actual nu mi-aş face probleme în privinţa producţiei de rapiţă din acest an. Totuşi, din cauza ploilor abundente din ultima perioadă, fermierii vor trebui să fie mai atenţi cu tratamentele fitosanitare. Se ştie că excesul de umiditate favorizează dezvoltarea agenţilor patogeni. De aceea trebuie pus accentul mai mult pe produsele fungicide care trebuie aplicate culturilor de toamnă şi, bineînţeles, culturilor de primăvară pe care fermierii le vor înfiinţa.

În condiţiile în care pe anumite zone există exces de umiditate, acolo cu siguranţă se vor înregistra pierderi. Până la această oră fermierii fie şi-au întors cultura, fie şi-au făcut o anumită densitate a plantelor de rapiţă pe metrul pătrat şi, dacă au considerat că într-adevăr densitatea se încadrează în optim, păstrând-o vor avea speranţe că productivitatea pe care o vor înregistra pe suprafaţa respectivă va fi mulţumitoare.

Pentru o umiditate bună la recoltare, fermierii trebuie să urmărească maturitatea fiziologică şi biologică a plantelor pentru că, practic, momentul recoltării ne este dat de plante. Când acestea au ajuns la maturitate planta va căpăta culoarea specifică, iar recoltarea va putea începe de la un nivel de umiditate de 15%, dar nu mai târziu de 8%, pentru a evita acele pierderi de cultură ca urmare a scuturării silicvelor.

Compania Prutul are în oferta cu care vine în întâmpinarea clienţilor şi produse ce lipesc aceste silicve, iar fermierii, dacă dispun de utilaje autopropulsate sau de alt tip prin care îşi aplică tratamentele, pot dispersa aceste substanţe care să le mărească siguranţa că silicvele nu se vor desprinde de pe plantă. Aşadar, momentul optim al recoltării va fi dat de maturitatea fiziologică şi biologică a plantelor. Dacă pentru culturile de toamnă nu va fi o decalare foarte mare, pentru culturile de primăvară probabil va fi un decalaj de 2 săptămâni în momentul recoltării.

Pe lângă calibrarea utilajelor la momentul recoltării, fermierii trebuie să-şi verifice combinele cu care intră la treierat. Deşi majoritatea sunt computerizate, trebuie să fie atenţi la setările pe care le vor avea în computerul de bord, să-şi greseze combinele, să verifice heder-ul, şnecul, distanţa dintre heder şi melc, ca nu cumva să apară spărtura, ca în cazul porumbului sau a altor boabe recoltate cu aceste combine.

Totodată, fermierul trebuie să ţină seama de faptul că un utilaj, pentru a putea intra în lan, trebuie făcut schimbul de ulei, ca şi alte lucrări punctuale pe care mulţi le cunosc, dar s-au obişnuit să le efectueze înainte de recoltat.

Maria Bogdan

Semănatul de primăvară, întârziat de ploi în sud şi est

Într-o Românie care s-a confruntat poate decenii la rând cu seceta, 2015 este al doilea an consecutiv, cel puţin pentru zonele din sudul şi estul ţării, când însămânţările de primăvară sunt sever decalate din cauza precipitaţiilor şi a temperaturilor scăzute. În centrul şi vestul ţării, parţial în sud-est, campania agricolă decurge normal.

ARGEŞ (sudul judeţului, comuna Stolnici, ing. Mircea Băluţă, SC Inter Eltra Global, cca 700 ha): „Problemele în zona noastră sunt din 2014, când a plouat 1.200 litri/mp/an, faţă de o medie multianuală de 600-650 l/mp. Tot anul agricol a fost decalat: porumbul s-a semănat până în iulie, cu efecte asupra maturării; recoltatul grâului şi rapiţei s-a dus până la 31 august, iar porumbul... În judeţul Argeş, inclusiv la ora aceasta, sunt 1.000-1.500 ha de porumb şi sorg nerecoltate. Chiar şi noi am intrat cu combina în lan noaptea, de Crăciun şi după Revelion, cu pierderi economice însemnate (U- 30-36%, faţă de un stas de 14%, ceea ce presupune uscare în trei reprize, cu cheltuieli de conjunctură şi deprecieri calitative). Nu s-au executat, în consecinţă, arături de toamnă, nu s-a putut pregăti solul corespunzător şi estimez că plecăm cu pierderi de 30% numai din această cauză. Săptămâna trecută a plouat 42 l/mp şi nu ne-am putut apropia de câmp. Avem exces de apă, terenurile noastre sunt reci, argiloase, drenează foarte greu, deci vom avea iar întârzieri majore.“

MEHEDINŢI (sudul judeţului, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli, ing. Cornel Stroescu): „Bătrânii satelor spun că de peste pentru decenii n-au mai fost la noi ploi ca în 2014 şi în acest început de primăvară. Umiditatea solului este ridicată, nu se poate intra cu utilajele în câmp. În mod obişnuit, la 1 aprilie terminam semănatul florii-soarelui. Acum, la aceeaşi dată, nici n-am reuşit să pregătim terenul, deci n-am pus nici măcar un bob în pământ.“

CLUJ (ing. Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din cadrul LAPAR): „În zona noastră, a Clujului, condiţiile din această primăvară sunt foarte bune, avem umiditate în sol şi temperatură cât trebuie. Eu deja am semănat orzoaica de primăvară, iar acum pregătesc terenul pentru celelalte culturi. În rest, nu sunt probleme, în sensul în care fiecare fermier s-a aprovizionat cu inputuri la preţuri care să nu greveze negativ asupra bugetului companiei.“

BACĂU (nordul zonei, ing. Daniel Ciobanu, preşedintele filialei judeţene a LAPAR): „Avem aşa: sămânţă certificată de porumb mai scumpă cu 15-20%, îngrăşăminte chimice, pentru cine nu le-a cumpărat, cu preţ majorat cu peste 10%; condiţionarea subvenţiilor europene de «practicile agricole benefice pentru climă şi mediu» pentru 2015, când e târziu deja ca unele dintre ele să fie puse în aplicare; o primăvară rece, ploioasă, care va întârzia campania de însămânţare cu 2-3 săptămâni, poate o lună, aşa cum a fost şi anul trecut. Aproape că nu mai există noţiunea de epocă optimă de semănat; ne strecurăm fiecare în ferestrele de timp bun cum putem. Sper să nu se ducă recoltarea porumbului în iarnă, aşa cum s-a întâmplat în 2014!“

CĂLĂRAŞI (nordul judeţului, comuna Dragalina, Ion Bogdan, fermier, 700 ha): „La momentul la care vorbim, pământul este îmbibat cu apă. În vatra satului sunt probleme cu inundaţiile. În câmp însă, noi, cei din nord, faţă de colegii din sudul judeţului, avem şansa unui teren foarte bun, permeabil; e nevoie, după o săptămână de ploaie, de două zile cu vânt şi putem efectua fără probleme lucrări de calitate. Nu cred, în varianta în care nu va ploua excesiv de aici înainte, să avem decalări semnificative de la perioada optimă de semănat.“

BIHOR (dr. ing. Nicolae Florian Hodişan, director DAJ): „În prima epocă de semănat, şi ne referim la sfecla de zahăr, în cazul nostru (50.000 ha) a fost o decalare de o săptămână, dar nu din cauza ploilor, ci a temperaturilor scăzute, ceea ce nu va afecta deloc nivelul producţiei. Nu cred că vom avea ieşiri din epoca optimă nici în cazul florii-soarelui şi nici a porumbului. Vremea în vestul ţării este, cel puţin până acum, ideală sub aspect termic şi al precipitaţiilor.“

Maria Bogdan

Boli care apar în sezonul ploios la rumegătoare

Sezonul ploios și neajunsurile acestuia

Afecțiunile întâlnite la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) în sezonul ploios sunt, în general, cele care apar din cauza unor factori favorizanți de ordin meteoro-patologic: creșterea umidității, variațiile de temperatură, de presiune și încărcătura electrică atmosferică.

Umiditatea crescută cu care ne-am confruntat în ultima perioadă din cauza precipitațiilor este un factor cu implicații serioase asupra sănătății animalelor și implicit asupra producțiilor zootehnice. Astfel, în această perioadă apar mai frecvent boli digestive (indigestii, diaree, meteorism ruminal acut la rumegătoare) din cauza consumului de plante verzi umede sau crescute luxuriant.

De asemenea, o umiditate crescută asigură condiții favorabile pentru dezvoltarea microorganismelor, a paraziților și a gazdelor intermediare pentru unii paraziți (melci, râme, coleoptere etc.).

Bolile care amenință rumegătoarele!

Timpul ploios crește incidența apariției unor parazitoze, astfel că rumegătoarele se pot infesta cu Fasciola hepatica, un parazit care produce fascioloza (gălbeaza) și ale cărui gazde intermediare sunt niște melci de apă dulce. De asemenea, este frecventă dictiocauloza oilor și caprelor (mătăsica) și dictiocauloza bovinelor, ambele cauzate de viermi rotunzi care se localizează în trahee și bronhii. Boala se manifestă prin tuse, dispnee și respirație accelerată.

În această perioadă crește incidența miazelor, boli cauzate de anumite insecte care zboară în jurul animalelor, proiectând din zbor ouă sau larve pe corpul acestora, care vor pătrunde și se vor dezvolta în diferite cavități, organe sau țesuturi, provocând anumite boli ca oestroza ovinelor (falsa căpială) produsă de larvele unor insecte care se localizează în cavitățile nazale, uneori în sinusuri sau meninge, cu semne clinice grave, de tip nervos.

O altă boală este miaza cutanată care afectează, în general, ovinele și este cauzată de insecte (muște de plăgi) ale căror larve provoacă eroziuni ale pielii, plăgi cutanate și tulburări generale grave.

Hipodermoza este o miază produsă de insecte ale căror larve pătrund prin piele, localizându-se în regiunea dorsolombară, unde formează noduli subcutanați sau se pot localiza în canalul vertebral, ducând la paralizie și moartea animalului.

Prezența căpușelor constituie un pericol pentru transmiterea hemosporidiozelor la rumegătoare, de exemplu babesioza ovinelor și caprinelor sau babesioza bovinelor (cârcegul sau boala urinării cu sânge). Caracteristicele comune ale acestor boli sunt febra, icterul, anemia și hemoglobinurie.

Acum pot să apară și unele boli infecțioase, favorizate de umiditate ca mamitele la vaci, afecțiuni podale la oi și vaci, agalaxia contagioasă a oilor și caprelor (răsfugul alb), boală care afectează la animalele în lactație sau nevaccinate. De asemenea, există posibilitatea ca, în această perioadă, să apară antraxul la animalele nevaccinate ca urmare a ploilor abundente care scot la suprafață spori de antrax provenind de la animalele moarte din cauza acestei boli.

Prevenirea bolilor

Pentru a preveni aceste afecțiuni trebuie să se facă o deparazitare suplimentară, atât internă cât și externă, cu suspensii orale de Rombendazol 10%, Rombendazol Plus, Romfenbendazol 10%, Fasciocid sau cu injectabilele Romivermectin sau Romavermectin Plus.

De asemenea, este necesar să se aplice insecticide (Romparasect 5%) în saivane și padocuri și să se evite, pe cât posibil, pășunatul animalelor pe timpul ploii sau pe pășunea umedă.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar

Doctor în științe medicale

Recoltatul grâului în zodia ploilor

2014 a fost un an dificil pentru agricultori, care şi-au văzut producţiile serios reduse din cauza condiţiilor meteo dificile. Aproape de sfârşitul lunii iulie, la nivel de ţară, recoltatul la grâu nu era încă finalizat, rămânând de recoltat încă 30% din suprafeţe, potrivit datelor oficiale. Cel mai probabil, producţia afectată de ploi va folosi mai mult pentru hrana animalelor şi mai puţin pentru panificaţie, susţin fermierii.

Poienaru: „Pierderi de 30% la grâu“

Ştefan Poienaru, proprietarul grupului de firme Agrofam Feteşti, spune că la data de 28 iulie recol­tase circa 80% din suprafeţele cultivate cu grâu, cu „pierderi de 30% şi deprecieri calitative drastice“. Media la hectar pe terenurile recoltate a variat între 4.200 kg şi 4.500 kg, faţă de 5.500 kilograme, la cât se ridicau estimările iniţiale.

„Dacă nu ploua şi vremea ne lăsa să intrăm în câmp, alta era situaţia. Calitatea este proastă, o să vindem grâul ca furaj, la preţuri derizorii care nu ne acoperă costurile. În unele zone, grâul este căzut la pământ şi chiar a încolţit“, a precizat Poienaru. La finele lunii iulie, în zonă kilogramul de grâu se achiziţiona cu 64 de bani, pe termen scurt nefiind aşteptată o majorare a preţului, a mai spus Poienaru, care a avut cultivate cu grâu circa 6.000 ha. Pierderi semnificative au fost înregistrate şi la rapiţă, cultură la care agricultorul a pierdut aproximativ 30% din producţie.

„Pe suprafeţele recoltate înainte de ploi (undeva la 85% din terenuri) producţia a fost ceva mai bună. Acum, însă, pe măsură ce trece timpul, calitatea scade“, se plânge agricultorul. În loc de o producţie de trei tone de rapiţă la hectar, s-a obţinut pe unele parcele două tone, şi aceasta afectată calitativ.

Dimitrie Muscă: „Producţie mai mică cu o tonă“

Dimitrie Muscă, director general CAI Curtici, a obţinut în acest an la grâu o producţie de 6.548 kg la hectar, cu aproape 1.000 kg mai mică decât se aştepta, din cauza ploilor. El spune că producţia a fost influenţată nu doar de ploi, ci şi de iarna „dificilă“, cu diferenţe mari de temperatură. Dacă înainte de ploi masa hectolitrică era de 83, după ploi se ajunsese la 750 de grame. Agricultorul spune că nu a avut grâu încolţit, însă oricum  pentru el nu era o mare problemă dacă se confrunta cu această situaţie, pentru că numai fermele de animale din cadrul grupului folosesc anual o cantitate de circa 5.000 de tone de grâu.

La rapiţă, producţia de pe cele 1.200 ha cultivate a fost de peste patru tone, însă au existat şi suprafeţe pe care recolta a fost mai mică cu până la o tonă.

Marian Nedu: „Calitate mai slabă decât în 2013“

Marian Nedu, un agricultor din Ialomiţa, care lucrează circa 1.700 de hectare la Căzăneşti, a reuşit să termine recoltatul grâului în jurul datei de 15 iulie. El susţine că l-a ajutat mult faptul că a avut combine performante şi a reuşit să folosească orice moment în care nu a plouat. Precipitaţiile l-au încurcat mai mult la orz, mai ales în prima parte a campaniei. În ceea ce priveşte calitatea grâului, Nedu susţine că este ceva mai slabă raportat la anul trecut, fără să existe diferenţe foarte mari. Cantitativ, cu şase tone la hectar, producţia se situează cam la acelaşi nivel.

„A fost un an dificil, cu multe anomalii. Iarna cu secetă a marcat clar nivelul producţiei, după care au venit ploile din primăvară. În zonă, mulţi agricultori au avut producţii mai mici şi pe fondul densităţii mai mari decât normale la cultura grâului (grâul a înfrăţit), o greşeală de pe urma căreia au avut de pierdut“, a precizat Nedu.

La Focşani, în schimb, producţia la grâu a fost bună, chiar dacă ceva mai mică comparativ cu alte zone, undeva la 4.500 kilograme la hectar, după cum susţine Petrică Azoiţei, director general Agroind Focşani, explicabil însă în condiţiile terenului nisipos de aici.

Constantin: „70% din grâu era recoltat la 25 iulie“

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat în data de 25 iulie la Alba-Iulia că, până la acea dată, era recoltată aproape 70% din suprafaţa însămânţată cu grâu.

„Pe zona Ardealului cred că nu sunt probleme foarte mari şi estimările pe care le-au avut sunt conforme cu ceea ce recoltează. Într-adevăr, la nivel naţional, ploile n-au adus avantaje pentru grâu, dar au adus avantaje pentru alte culturi şi trebuie să punem lucrurile în balanţă“, a spus Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a subliniat că la rapiţă campania s-a încheiat. „Avem deja estimările finale, pentru că nu am colectat toate datele, dar s-a încheiat şi aşteptăm cu nerăbdare să începem şi la celelalte categorii“, a declarat Daniel Constantin. Acesta a precizat că agricultorii vor putea primi adeverinţe încă de la începutul lunii august pentru producţia vegetală şi de la începutul lunii septembrie pentru zootehnie, astfel încât să aibă resursele financiare necesare începerii campaniei de toamnă.

Ioana Guţe

Chiar dacă au decalat lucrările de toamnă, ploile au fost bine-venite

Campania agricolă de toamnă a fost însoţită de un nou incident meteorologic – inundaţii în perimetru restrâns (Galaţi - Tulcea) şi precipitaţii record pentru media obişnuită, de până la 80 l/mp/24 de ore, în sudul şi sud-estul ţării, urmate de un început de octombrie considerat cel mai rece din istoria măsurătorilor meteo, ultima perioadă suprapunându-se cu epoca optimă de semănat a cerealelor păioase şi, în jumătatea de nord şi vest a ţării, cu recoltarea porumbului, florii-soarelui şi sfeclei de zahăr. Cum se desfăşoară lucrările agricole în ţară în aceste împrejurări şi dacă, în plan obiectiv, preţurile mici practicate în acest an la grâu i-au determinat pe fermieri să-şi modifice structura de culturi, în dauna cerealelor păioase, aflăm şi noi astăzi.

Iaşi: Rapiţa nu a răsărit uniform

În zona Iaşului precipitaţiile nu au fost atât de abundente astfel încât să întrerupă intervenţia în câmp pentru principalele lucrări de sezon. Dimpotrivă, ploile au adus în sol umiditatea de care era nevoie. Aplicând setul de lucrări fără arătură, numai cu afânarea la 15-18 cm, ing. Aurel Placinschi mai avea puţin şi încheia semănatul pe 1.000 ha de grâu, în perioada optimă. Rapiţa, în schimb, cultivată mai târziu, era, la vremea la care scriam, bine dezvoltată pe 100 ha şi mai puţin pe 300 ha: „Cultura n-a răsărit uniform din cauza temperaturilor scăzute survenite la sfârşit de septembrie şi început de octombrie. Prognoza pe următorul interval, cu temperaturi pozitive, situate în media lunară, mă determină să sper că, până la urmă, şi cele 300 ha se vor consolida până la intrarea în iarnă.“ Cât despre influenţa preţului mic la grâu asupra structurii de culturi, în ferma de la Ţigănaşi nu poate fi vorba despre aşa ceva: „Avem o structură stabilă de culturi, cu loturi de hibridare de porumb şi floarea-soarelui, astfel încât asolamentul este obligatoriu. Pe urmă, preţul dintr-un an este conjunctural, pesemne nu se va repeta doi ani consecutiv, cred şi sper acest lucru.“

Tulcea: Orzul câştigă teren în detrimentul grâului

În Tulcea, aşa cum ne spunea ing. Ion Bălan, preşedintele Asociaţiei fermierilor, există tendinţa diminuării suprafeţei cultivate cu grâu, generată de preţurile mici din 2013: „Este chiar mai pronunţată tendinţa despre care vorbiţi. Mai mulţi fermieri au cultivat orz în detrimentul grâului. Orzul a avut preţ stabil în decursul anilor, n-a fost speculativ şi oscilant, ca la grâu. La noi, în Tulcea, se cultivă cu orz cam 15.000 ha; suprafaţa va urca undeva la 20.000 ha. La grâu judeţul are 65-70.000 ha şi se va micşora cel puţin cu 5.000 ha. Vă dau exemplul fermei mele: eu cresc suprafaţa de orz, la 400 ha, şi pun mai puţin grâu, în jur de 530 ha. Până acum am semănat 400 ha rapiţă, 200 ha de orz şi 165 ha grâu. Am avut perioada de întrerupere din cauza ploilor, dar e foarte bine c-a plouat; mai rău era să nu avem precipitaţii. Pe 7-8 octombrie se va intra fără probleme la pregătirea solului şi la semănat, mai ales că mulţi fermieri au renunţat parţial la arat. Eu, de exemplu, am unele sole pe care le ar, pe altele le scarific, pe unele le lucrez cu discul. Cam la patru ani fiecare trece printr-un ciclu din acesta, adică nu merg exclusiv pe arătură sau scarificare. Le îmbin, un 30-30-30%, depinde de premergătoare: după păioase prefer să pun rapiţa în disc, unde am porumb scarific etc. Rapiţa nu arată deocamdată prea bine, pentru că eu am semănat-o după 1 septembrie şi nu a avut umiditate suficientă. Acum, după ploi, dacă va avea căldură suficientă, se va duce la 6-8 frunze, cât să intre în iarnă bine pregătită.“

Mehedinţi: Valul de ploi, mană cerească

Asociaţia producătorilor Mehedinţi este conectată la ce va să fie anul viitor, odată cu crearea bursei de cereale din sudul ţării, de la Corabia. Ing. Cornel Stroescu ne spunea că preţul real şi sigur de pe bursă va împiedica fenomenul bănuit a fi speculativ, din acest an. Cât despre grâu, nimeni din zonă nu va diminua suprafaţa, pentru că „de pâine nu se poate lipsi nimeni.“  Tot pentru Mehedinţi, ploile, chiar şi în exces, au fost mană cerească. De mult timp nu au mai căzut precipitaţii toamna, în epoca de semănat: „Pe noi, chiar dacă vremea a întrerupt lucrările în câmp pentru câteva zile bune, ploile ne-au bucurat, fiindcă ne săturasem de secetă.“ Şi apropo de secetă şi de textura solului, pentru a păstra puţina umiditate în pământ Cornel Stroescu a adoptat soluţia scarificatului concomitent cu recoltarea: „La mine, indiferent de planta premergătoare, după combină merge tractorul cu scarificatorul. Am trei combine şi trei scarificatoare, aşa că o lucrare o am făcută indiferent de condiţiile meteo din tipul semănatului. În ferma mea am semănat 200 ha cu rapiţă, am pregătit terenul pentru 200 ha de orzoaică şi acum recoltez porumbul, mai am 100 ha, scarific şi pregătesc patul germinativ pe 600 ha pentru grâu. Sigur am să finalizez semănatul până în jurul datei de 15 octombrie.“

Satu Mare: Campanie agricolă aglomerată în octombrie

La Satu Mare, ca de altfel în centrul şi vestul ţării, situaţia e un pic diferită. Ing. Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli: „În primăvară, cel puţin la noi în firmă (grupul Promat), dar sigur şi în alte zone din judeţ, pentru că au fost precipitaţii abundente, s-a semănat cu o lună întârziere. În septembrie nu am recoltat nimic, tot din cauza ploilor. Aproape toată campania de toamnă s-a concentrat în luna octombrie.“ Pe 4 octombrie mai erau de recoltat 80% din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, iar la porumb lucrarea era efectuată pe 15-20% din teren. Se recolta, de asemenea, la soia şi sfecla de zahăr. În paralel s-a semănat: „Rapiţa este semănată pe 400 ha, arată bine, acum suntem în faza tratamentelor chimice, la grâu vom merge cu 1.500 ha şi o mică diferenţă de teren o ocupăm cu triticale.“  Probleme cu pregătirea solului nu sunt, dat fiind că firma practică tehnologia no-tillage, ceea ce salvează, în condiţiile acestui an, mai ales timp şi costuri. Despre preţul grâului, Cristian Moldovan are o opinie total diferită de colegii săi: „Eu cred că este eronat să ne raportăm la preţurile anului trecut, an cu totul atipic, cu preţuri foarte mari, pe fondul producţiei mici. Corectă este comparaţia cu un an asemănător, 2011, în opinia mea, cu condiţii şi producţii asemănătoare cu 2013. Acum doi ani preţul a fost de 0,80 lei/kg la grâu şi de 0,70 lei/kg la porumb. Faceţi diferenţa şi cam pe aici ar trebui să judecăm lucrurile.“

Dâmboviţa: Întârzieri la semănatul orzului

În Dâmboviţa, în ferma din Dărmăneşti a ing. Marius Gheboianu, situată pe un teren „categoria III şi IV în clasa de fertilitate“, cei 60 litri/mp de ploi au decalat semănatul: „La orz (70 ha) am ieşit din epoca optimă cu şapte zile cel puţin, sper să mă încadrez la grâu (300 ha), însă terenul mult prea umed îmi creează greutăţi şi va afecta calitatea patului germinativ. Totul depinde acum de vreme, la noi şi ieri (n.n. – duminică, 6 octombrie) a fost umed, iar de vineri am înţeles că plouă iar.“ Recoltarea se încheiase la porumb şi floarea-soarelui, dar nu şi la culturile succesive: „Ca să compensez lipsa de fertilitate a solului am mers, după orz, cu o cultură dublă de porumb şi floarea-soarelui, folosind hibrizi extratimpurii. Ele arătau extraordinar de bine, dar o furtună mi-a culcat la pământ o parte din cultură, aşa că estimez pierderi de 40%.“ Marius Gheboianu va renunţa la o parte din grâu: „Normal că m-a deranjat preţul speculativ. Voi obţine mai puţin grâu şi mă voi axa pe culturi cu preţuri stabile.“

Maria Bogdan

Cele mai importante precipitaţii, ploaia şi zăpada

Plouă şi cu siguranţă va mai ploua, de parcă rezervele de apă ar fi inepuizabile. Cum e posibil acest lucru? Datorită unui extraordinar circuit. Chiar şi o scurtă trecere în revistă a celor trei etape principale ale acestui circuit de care depinde viaţa, şi anume evaporarea, condensarea şi formarea precipitaţiilor, ne ajută să înţelegem că e vorba de un proces complex, ce se desfăşoară potrivit unor legi precise şi imuabile (constant, permanent, etern). Picăturile de ploaie au în general diametrul cuprins între 2 şi 5 mm şi, mai rar, până la 7 mm.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Vasile Alexandru
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS