cemrom iulie 2018
update 18 Jan 2019

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 11 ianuarie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 303 localități din 19 județe, cu un număr de 1.153 de focare (dintre care 19 în exploatații comerciale) și 651 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 364.237 de porci afectați de boală.

Au fost stinse 13 focare în județul Satu Mare, un focar în județul Dâmbovița, 3 focare în județul Buzău și 2 focare în județul Maramureș.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 36 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 51 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 5 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 572 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 109 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 129 de focare (dintre care 11 focare la exploatații comerciale) și 3 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 91 de focare în gospodăriile populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 42 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 16 focare în gospodăriile populaţiei şi 9 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 10 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 101 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 28 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populaţiei și un caz la mistreț;
  • Județul Giurgiu – 26 focare în gospodăria populaţiei și 20 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 9 focare în gospodăria populației și 390 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Vrancea – 2 focare în gospodăria populației;
  • Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – 6 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți
  • Județul Dâmbovița – un focar într-o exploatație de tip A

Până la această data (11.01.2019) au fost despăgubiți 8.535 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.120.910 de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 14 decembrie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 296 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.136 de focare (dintre care 18 în exploatații comerciale) și 444 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 364.044 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 12 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populației și 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 47 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreț;
  • Județul Sălaj – 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 571 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 94 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 122 de focare (dintre care 11 focare la exploatații comerciale) și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 88 de focare în gospodăriile populației și 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 125 de focare în gospodăriile populației și 35 de cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 16 focare în gospodăriile populației și 7 cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 10 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Călărași – 100 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 26 de cazuri la mistreț;
  • Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;
  • Județul Giurgiu – 26 focare în gospodăria populației și 12 cazuri la mistreț;
  • Județul Teleorman – 8 focare în gospodăria populației și 236 cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – 5 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți

Până la această data (14.12.2018) au fost despăgubiți 8.411 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 236.544.640 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înțelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ansvsa.ro

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 23 noiembrie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 290 de localități din 18 județe, cu un număr de 1109 focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 234 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 361.132 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficentă a măsurilor de combatere a PPA au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 14 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 43 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 570 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 81 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 114 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale) și 2 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 87 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 15 focare în gospodăriile populaţiei şi 5 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 95 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 24 de cazuri la mistreţ;
  • Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județul Giurgiu – 25 focare în gospodăria populaţiei și 11 cazuri la mistreț;
  • Județul Teleorman – 7 focare în gospodăria populației și 56 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt - un focar în gospodăria populației.

Până la această data (23.11.2018) au fost despăgubiți 7.930 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 205.580.960 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 18 exploatații din cele 20 de exploatații afectate în valoare de 60.940 de lei;
  • Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 211 exploatații din 214 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;
  • Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.141 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 45.681.430 de lei;
  • Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.997 de exploatații dintr-un total de 3.002 exploatații în valoare de 147.278.090 de lei;
  • Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 833 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.688.100 de lei;
  • Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;
  • Judeţul Galaţi – au fost plătite toate cele 83 de exploatații în valoare de 248.000 de lei;
  • Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 71.640 de lei;
  • Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 214 exploatații dintr-un total de 302 exploatații în valoare de 898.000 de lei;
  • Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 7 exploatații dintr-un total de 8 exploatații în valoare de 31.510 de lei.
  • Județul Vrancea - au fost plătite despăgubiri pentru singura exploatație afectată în valoare de 7.000 de lei.
  • Județul Giurgiu - au fost plătite despăgubiri pentru 30 de exploatații dintr-un total de 115 exploatații în valoare de 137.630 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 27 septembrie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 233 de localități din 13 județe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 72 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 323.754 de porci afectați de boală.

Au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și nu a mai fost înregistrat vreun focar în acest județ, din data de 31.08.2018.

Menționăm că în județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 08.08.2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 561 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 42 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 81 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
  • Judeţul Constanţa – 76 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 119 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 52 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 8 cazuri la mistreţ;
  • Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județul Giurgiu – 3 focare în gospodăria populaţiei și 1 caz la mistreț;
  • Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației.

Până la această dată au fost despăgubiți 4.960 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 55.348.000 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 57.000 de lei
  • Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 948.000 de lei
  • Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 686 de exploatații dintr-un total de 978 de exploatații în valoare de 34.269.000 de lei
  • Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 1.462 de exploatații dintr-un total de 2.577 de exploatații în valoare de 12.139.000 de lei
  • Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 653 de exploatații dintr-un total de 755 de exploatații în valoare de 2.728.000 de lei
  • Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 1.882 de exploatații dintr-un total de 2.456 de exploatații în valoare de 5.009.000 de lei
  • Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploatații dintr-un total de 73 de exploatații în valoare de 51.000 de lei
  • Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.000 de lei
  • Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 10 exploatații dintr-un total de 194 de exploatații în valoare de 105.000 de lei

Prezenţei virusului pestei porcine africane în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Rolul vânǎtorilor în controlul și prevenirea pestei porcine africane

Creşterea porcinelor este o activitate de tradiţie importantă, românii fiind mari consumatori de carne de porc, fapt ce o defineşte ca o afacere rentabilă, porcul furnizând 48-50% din totalul producţiei de carne, precum şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea, pielea, părul, gunoiul de grajd.

Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un conţinut bogat de proteine. Aceasta reprezintă, de asemenea, o sursă bună de vitamine şi minerale, necesare unui organism sănătos: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina, De asemenea conţine grăsimi, esenţiale metabolismului, dintre care saturate circa 50%, nesaturate 45% şi polisaturate 5%.

Rentabilitatea creşterii acestei specii este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă condiţiile de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, exploatare), normele de protecţie sanitară veterinară, respectiv asigurarea statusului de sănătate, precum şi legislaţia privind mișcarea și comercializarea porcinelor vii şi a produselor rezultate în urma sacrificării.

Situația actuală din țara noastră privind evoluția pestei porcine africane care evoluează în 227 de localități din 13 județe, cu un număr de 927 de focare la porcul domestic și 62 de cazuri la mistreți, impune factorilor implicați implementarea și respectarea cu strictețe și responsabilitate a măsurilor stabilite prin programul național de prevenire și combatere a acestei epizootii.

Populația trebuie să rețină că pesta porcină africană este o boală infecțioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor și a mistreților, pentru care nu există vaccin. De menţionat că boala nu se transmite de la animale la om, deci nu afectează sănătatea omului.

Consecințele bolii afectează:

  • exploatațiile cu porcine prin mortalitatea ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem de scurt;
  • pierderile economice pentru agricultori sunt agravate de întreruperea comerțului intern și internațional cu animale, carne și produse din carne;
  • din cauza bolii, populațiile de mistreți pot să scadă în mod semnificativ sau chiar să dispară;
  • colectarea carcaselor și a trofeelor de mistreți pentru valorificare poate fi restricționatǎ sau chiar interzisǎ în unele zone infectate.

Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin: 

  • diferiţi vectori, cum sunt carnasierele domestice şi sălbatice, păsări sălbatice;
  • animale care au trecut prin boală şi rămân purtătoare de virus;
  • prin sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte;
  • vectori biologici (căpuşe din anumite specii (Ornithodorus erraticus) care au parazitat anterior porcii bolnavi);
  • vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala;
  • hrănirea animalelor cu carne sau cu produse din carne provenind de la animale infectate (de exemplu cârnați sau carne nepregatită) sau resturi care conțin carne infectată (deșeuri de bucătărie, furaje, inclusiv organe comestibile).
  • circulaţia în habitatul natural al vânătorilor, paznicilor de vânătoare, al pădurarilor şi al altor persoane;

Autoritățile U.E și naționale din țările afectate adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea și eradicarea bolii, însă o cooperare mai bună cu crescătorii de animale, cu asociațiile acestora, precum și cu vânătorii și cu proprietarii fondurilor de vânătoare este extrem de importantă, vitală chiar.

Faptul că un rezervor important de virus se poate identifica în mediul natural, respectiv în populaţia de mistreţi, iar datorită migraţiei mistreţilor în căutarea unor condiţii de mediu favorabile, pesta porcină africană poate constitui, în continuare, o ameninţare de răspândire în efectivele de porcine din ţara noastră.

În context, pentru prevenirea și reducerea răspândirii pestei porcine africane un rol important îl au vânătorii, care au obligația:

  • să monitorizeze permanent statusul sănătații animalelor sălbatice cu rol cheie în protejarea sănătății animalelor, inclusiv a animalelor domestice;
  • să contribuie la reducerea treptată a densității mistreților în zonele care nu au fost încă afectate de boală, inclusiv prin vânarea țintită a femelelor adulte și sub-adulte;
  • să colaboreze cu autoritatea competentă în constatarea și raportarea carcaselor de mistreți vânați;
  • să eviscereze mistrețul sălbatic împușcat, în zona de vânătoare și pe terenul destinat pentru echipare;
  • să curețe și să dezinfecteze echipamentul, îmbrăcămintea, vehiculul și trofeele la fața locului și întotdeauna înainte de a părăsi zona de vânătoare;
  • identificarea carcaselor, a situaţiei sanitare a mistreţilor depozitaţi, ţinerea la zi a documentelor oficiale, modul de valorificare a carcaselor, la centrul de colectare a vânatului sălbatic;
  • solicitarea medicului veterinar în situația identificării de mistreți bolnavi sau morți, prelevarea și afluirea de probe de la mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, pentru supravegherea bolii prin teste de laborator;
  • asigurarea ecarisării teritoriului în fondurile de vânătoare, conform prevederilor legislaţiei în domeniu.

Împlementarea măsurilor de prevenire a pestei porcine africane, în general şi cu atenţia cuvenită pentru mistreţi, constituie o prioritate în activitatea personalului din reţeaua sanitară veterinară, dar şi pentru personalul angajat din alte autorităţi judeţene şi locale, cu o atenţionare specială pentru fermieri, vânători şi pentru proprietarii fondurilor de vânătoare.      

 Dr. Penţea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Mistreții, vectorul incontrolabil al PPA

Vestea că pesta porcină africană a pătruns și în România a strecurat un fior de gheață în inimile tuturor celor care sunt conștienți de grozăvia acestei boli. Deși nu este periculoasă pentru oameni, boala face prăpăd printre porci. Literatura de specialitate spune că în zonele afectate doar unul din zece porci, sălbatici sau domestici, scapă cu viață. Dar, ceea ce este și mai greu de acceptat este că animalele bolnave, după sacrificare sau după moarte, trebuie incinerate sau îngropate adânc. Virusul, care rămâne pe orice fel de țesut, este deosebit de rezistent și i-ar transforma în purtători pe toți cei care ar consuma carnea animalelor bolnave. În mediu natural, virusul PPA poate rezista luni de zile. În congelator supraviețuiește până la doi ani.

Porcii sălbatici trebuie împuținați

În condițiile prezentate e lesne de înțeles de ce s-a declanșat o asemenea îngrijorare, la limita panicii.

Porcii din mai multe ferme și gospodării au fost sacrificați și arși ori îngropați de-a valma, chiar și dacă a existat în respectiva populație suină doar un singur animal bolnav. Specialiștii cu care am stat de vorbă susțin că aceasta a fost o exagerare. Mai logic ar fi fost ca animalele să fie sacrificate, apoi să se preleveze probe pentru analize de la fiecare în parte. Pe măsura apariției rezultatelor, carnea refrigerată a fiecărui animal sănătos putea fi consumată.

Oricum s-ar prezenta situația și oricare ar fi sursa primului focar de PPA, un lucru este cert: mistreții sunt unul dintre principalii factori de răspândire a bolii. Circulația lor este incomparabil mai greu de controlat față de cea a animalelor domestice. În plus, mai spun specialiștii, numărul mare al porcilor sălbatici din România ar putea face ca viteza de răspândire a PPA să fie mai mare decât s-ar putea bănui. Așadar, concluzia este clară: mistreții trebuie împuținați, în unele zone până la dispariție. Dar cum se poate face acest lucru, este o altă chestiune complicată, despre care am stat de vorbă cu specialiștii.

Modelul ceh se poate aplica și în România

Octavian Anghel, director comercial al RNP ROMSILVA, este de părere că situația poate fi rezolvată, dar cu două condiții: persoanele abilitate trebuie să se miște rapid și să fie alocate resurse suficiente. Domnia sa a propus deja un plan de acțiune, bazat pe experiența din Cehia. Acolo, în iunie 2017, într-o localitate din sud-estul țării au fost descoperite două cadavre de porci mistreți infectate cu PPA. Planul de acțiune a implicat atât măsuri legislative, cât și măsuri economice și administrative. În jurul locului unde au fost găsite cele două cadavre a fost instituită o zonă de protecție cu risc ridicat, în centrul căreia se găsea zona contaminată. Suprafața acestei zone a fost inițial de cca 1.000 km², iar apoi a fost redusă la cca 460. În jurul acestei zone a fost instituită o altă zonă, întinsă pe 8.500 km², de vânătoare intensivă. În zona cu risc ridicat toți mistreții uciși se predau centrelor de ecarisaj. Pentru a se stimula acest lucru s-au acordat stimulente substanțiale: pentru împușcare, câte 160 euro/mistreț până în 50 kg și 320 pentru cei peste; pentru compensarea cărnii, câte 40 euro/porc tânăr, 80 euro/porc de un an și 128 euro/porc matur, iar pentru fiecare hoit găsit, câte 200 euro. În zona de vânătoare exclusivă au fost, de asemenea, împușcați toți mistreții. Pentru fiecare animal împușcat s-a acordat un premiu de 80 euro, iar pentru fiecare carcasă găsită, 120 euro. Carnea mistreților împușcați a fost supusă analizelor și, pentru cei sănătoși, dată în consum.

În plus, în zona de vânătoare intensivă au fost permise și mijloace care în mod normal sunt interzise, cum ar fi folosirea dronelor și a dispozitivelor de termoviziune, a armelor cu lunetă, a luminilor pe timp de noapte ș.a.m.d. La vânătoare au fost chemate și armata și forțele de ordine, ba chiar și militari NATO de pe teritoriul ceh. În perioada iunie 2017 – 1 februarie 2018 bilanțul a fost următorul: în zona contaminată, din cei 241 de mistreți găsiți morți, 190 au fost diagnosticați pozitiv la testul PPA, iar din cei 604 împușcați, doar 16. În zona limitrofă, din jurul zonei infestate, niciun mistreț nu a fost găsit ca fiind purtător de PPA, deși au fost analizate probe de la 90 de animale găsite moarte și 1.711 împușcate. În zona de vânătoare intensivă au fost împușcați 12.600 de mistreți, toți sănătoși. După 1 februarie 2018, când la cererea CE a fost redusă zona de risc ridicat, până în prezent doar în zona contaminată au mai fost identificate cazuri pozitive, respectiv 12 dintre cele 91 de cadavre descoperite și unul singur dintre cei 20 de porci împușcați. În rest, până în luna iulie nu s-a mai identificat niciun animal bolnav, deși în celelalte zone monitorizate s-au împușcat aproape 5.000 de mistreți, iar 46 au fost găsiți morți.

Trebuie să ne organizăm rapid!

„Așadar, un model există și s-a dovedit eficient“, consideră dl Anghel. Dar domnia sa avertizează că, pentru a aplica acest model, e necesară o organizare rapidă. „Trebuie să ne mișcăm înaintea virusului. Deocamdată, în zona Deltei Dunării mistreții nu se mișcă prea mult spre zonele limitrofe. Însă, odată cu venirea toamnei, când hrana se va reduce, vor începe să se miște. Și atunci va fi perioada optimă pentru vânătoare. Așadar, undeva după jumătatea lui septembrie – începutul lui octombrie trebuie să avem deja cadrul legislativ necesar, precum și mijloacele financiare pentru recompense. Aceste recompense, despăgubiri, stimulente sunt esențiale pentru a obține sprijinul populației. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece și să se implice. Altfel nu se vor putea obține rezultatele dorite și situația nu va putea reveni la normal“, apreciază acesta.

La rândul său, dl Mugurel Constantin Drăgănescu, președintele executiv al AGVPS, consideră că este absolut necesară reducerea populației de mistreți la scara întregii țări. Capacitatea de suport în zonele de habitat a acestora este depășită. În condițiile unei densități mari, răspândirea PPA se poate face rapid“, ne-a declarat. La rândul său, consideră că vânătoarea tuturor mistreților din Delta Dunării este un lucru care nu se poate face decât pe hârtie. „Trebuie înțeles că animalele circulă, se ascund, nu vin pur și simplu în bătaia puștii. În general, vânătorile de la care participanții se întorc cu mâna goală nu sunt atât de rare precum s-ar crede“. Pe de altă parte, domnia sa a exprimat o oarecare îndoială legată de răspândirea virusului PPA printre mistreți: „Din cei mult peste 500 de porci împușcați de membrii asociației noastre în toată țara, nu s-a găsit niciunul infestat.“

Pe de altă parte, ROMSILVA a găsit 17 mistreți morți, toți confirmați pozitiv la PPA, pe cinci din cele 15 fonduri cinegetice pe care le gestionează în Delta Dunării, ne-a informat dl Octavian Anghel.

Alexandru GRIGORIEV

Pesta Porcină Africană diagnosticată la un porc mistreț în județul Satu - Mare

Virusul pestei porcine africane a fost detectat într-o probă prelevată de la un porc mistreț găsit mort pe un fond de vânătoare din pădurea Noroieni, județul Satu-Mare (la aproximativ 6 km de granița cu Ungaria și 10 km de granița cu Ucraina).

În urma notificării primite din partea Direcției Silvice Satu-Mare  conform procedurilor, o echipă de medici veterinari din cadrul DSVSA Satu-Mare, s-a deplasat în zona unde a fost găsit mistrețul mort (o femelă în vârstă de aproximativ 12 – 14 luni).        

Respectându-se toate condițiile de biosecuritate, cadavrul a fost transportat la Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Satu Mare, pentru examene de laborator.

Probe prelevate de la mistrețul mort au fost trimise la Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, unde a fost confirmat diagnosticul de pestă porcină africană, în data de 29 mai.   

Posibila modalitate de contaminare a mistrețului găsit mort este prin contactul cu alte efective de mistreți purtători ai virusului pestei porcine africane din Ungaria sau Ucraina, țări unde boala a fost diagnosticată în mediul silvatic.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, a notificat toate structurile abilitate de la nivel național și structurile omoloage din Uniunea Europeană, precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor, despre confirmarea acestui prim focar de pestă porcină africană în mediul silvatic pe teritoriul României.

Urmează să fie convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei Hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu  responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

Măsuri de prevenire a bolilor în efectivele de mistreţi

În cadrul programelor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, mediciiveterinari coordonaţi depersonalul de specialitate din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţeană, în colaborare cu alte autorităţi locale şi judeţene, sunt implicaţi în această perioadă,când se desfăşoară campania de vânătoare pentru recoltarea mistreţiilor din fondurile de vânătoare,pentru supravegherea şi monitorizarea stării de sănătate a efectivelor de animale din mediul silvatic şi în special a efectivelor de mistreţi, care constitue un rezervor importantde virus al Pestei Porcine Clasice şi alte boli transmisibile la animale şi de la animale la om (trichineloza).

Pesta Porcină Clasică (P. P. C.) este o boală infecto-contagioasă cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de porcine domestice şi sălbatice, care generează pierderi economice importante datorită mortalităţii ridicate, a restricţiilor privind mişcarea animalelor şi a produselor de origine animală, sistarea comerţului cu porcine vii şi a produselor provenite de la aceştia.

Reamintim că transmiterea bolii la mistreţi se realizează, prin:

- contactul direct dintre animale, prin secreţii, excreţii, material seminal, sânge;

- circulaţia în habitatul natural a vânătorilor, a paznicilor de vânătoare, a pădurarilor şi a altor persoane;

- diferiţi vectori, cum sunt carnasierele domestice şi sălbatice, păsări sălbatice;

- deşeuri alimentare, cadavre abandonate sau alte materii şi materiale ce pot fi contaminate;

Căile de infecţie sunt: ingestia, contactul cu mucoasa oro-nazală, leziuni ale pielii, inseminările, contactul cu sângele animalelor bolnave.

Principalele semne clinice sunt evuidenţiate prin:febra (41ºC), leziuni hemoragice ale pielii, conjunctivite, cianoza pielii, in special a extremitatilor; diaree, dispnee, tuse, pareze şi convulsii, moarte (la tineret până la100%) dupa 5-15 zile de la apariţia semnelor clinice.

Faptul că un rezervor importantde virus se poate identifica în mediul natural, respectiv în populaţia de mistreţi, obligă deţinătorii de fonduri de vânătoare, pe membrii A.J.V.P.S, personalul din cadrul Direcţiei Silvice, care în colaborare cu personalul sanitar veterinar din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană şi de la Circumscripţiile Sanitare Veterinare, concesionate, care funcţionează la nivelul localităţiilor, să respecte şi să implementeze măsurile stabilite prinProgramul naţional şi judeţean de prevenire a P.P.C, reactualizat pentru anul în curs,respectiv:

-comunicarea şi informarea permanentă intre autorităţile veterinare, şi gestionarii fondurilor de vânătoare (este întocmit un protocol cu măsuri, obligaţii şi responsabilităţi în acest sens);

-monitorizarea efectivelor de mistreţi pe categorii de vârstă şi sexe, a fondurilor de vânătoare, a culoarelor de circulaţie a mistreţilor, a comerţului de carcase şi carne;

-comunicarea medicilor veterinari despre modificările care apar în starea de sănătate a porcinelor domestice şi sălbatice, sau înregistrarea de animale moarte;

-ţinerea la zi a documentelor oficiale la centrul de colectare a vânatului sălbatic, cu referire la identificarea carcaselor, situaţia sanitară a mistreţilor depozitaţi, modul de valorificare a carcaselor;

-respectarea normelor privind ecarisarea fondurilor de vânătoare;

-participarea medicilor veterinari la partidele de vânătoare;

-supravegherea bolii prin examene de laborator, prin recoltarea şi afluirea de probe de la mistreţii vânaţi, accidentaţi, sau găsiţi morţi, respectiv, sânge şi un set de organe (ganglioni, amigdale,stern, splină, rinichi) indiferent de situaţia epidemiologică;

-probele să fie transportate în containere închise ermetic, să fie păstrate reci, la temperatura frigiderului; dar să nu fie îngheţate şi să fie expediate la laborator cât mai repede posibil;

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populaţiei consumatoare de carne şi preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, sau vânat sălbatic (mistreţ, urs) proprietarul sau consumatorul are obligaţia să solicite medicului veterinar examinarea cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Campania de vânătoare pentru recoltarea mistreţilor din fondurile de vânătoare, impune şi prelevarea de probe pentruexamenul trichineloscopic(examenul se efectuează obligatoriu la laboratorul D.S.V.S.A. judeţean prin metoda digestiei artificiale) se recoltează eşantioane cântărind cel puţin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatic.;

Atenţionăm populaţia (vânătorii şi participanţii la partidele de vânătoare) să nu consume sau să comercializeze carne şi organe neexaminate de serviciile sanitare veterinare.

Menţionăm că prin respectareaprogramului de prevenire a pestei porcine în general şi cu atenţia cuvenită pentru mistreţi,concretizat prinacţiunile specifice intreprinse, de personalul din reţeaua sanitară veterinară, coordonat de conducerea A.N.S.V.S.A. în colaborare cu personalul de specialitate din cadrul altor autorităţi naţionale şi judeţene, prin supravegherea clinică şi a circulaţiei la porcinele domestice şi sălbatice, supravegherea prin examene de laborator, urmărirea implementării normelor de biosecuritate în exploataţiile comerciale, la această dată ţara noastră este indemnă faţă de acastă gravă maladie.

Dr. Penţea Ioan,
Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Mistreţii, din sălbăticia pădurilor în ţarcul microfermelor

Blamat pentru distrugerile însemnate pe care le poate provoca în culturile agricole şi pentru agresivitatea de care poate da dovadă în întâlnirea cu omul, în ultima vreme mistreţul nu mai este atât de dispreţuit. În spatele „reabilitării“ sale stau microfermele de creştere a acestor sălbăticiuni. România are puţini fermieri care s-au încumetat să domesticească mistreţi, dar această activitate ar putea cunoaşte o dezvoltare impresionantă susţinută în primul rând de rentabilitatea crescută. Teoria este confirmată şi de interlocutorul nostru, Gheorghe Aniţoaie, un fost grănicer din satul Tabăra, comuna Bivolari din Iaşi, care după pensionare a trecut la statutul de crescător de mistreţi.

Câştigător detaşat în competiţia cu porcul domestic

Microferma din Bivolari a început să se dezvolte începând cu anul 2007, când dl. Aniţoaie a achiziţionat primii mistreţi. Iniţiativa înfiinţării ei i-a aparţinut fiului său Ciprian, care, inspirat de modelul fermelor de creştere a mistreţilor pe care le-a văzut în periplul său prin Europa, şi-a propus să testeze acest tip de afacere în satul său natal. Astăzi, după opt ani de experienţă în creşterea mistreţilor, cei doi afirmă că, în raport cu cheltuielile, rentabilitatea este una foarte bună şi că nu ar mai da mistreţii pe porcii domestici.

Deloc pretenţioşi, se hrănesc cu urzică verde, lucernă, cartofi, sfeclă furajeră şi doar 30% porumb şi grâu. Atât lucerna cât şi urzicile cosite, uscate şi corect depozitate constituie iarna o sursă de hrană foarte bună. În plus sunt rezistenţi la boli, de aceea nu se fac tratamente. Pe timpul verii, cei 40 de mistreţi ai dlui Aniţoaie stau într-un ţarc construit din materiale rezistente care să facă faţă tentativelor de distrugere ale mistreţilor. Deşi sunt animale rezistente la temperaturi scăzute, pe timpul iernii animalele au un padoc acoperit unde se pot refugia.

Cheltuieli minime, profit considerabil

Carnea de vânat a fost dintotdeauna considerată o delicatesă rezervată în special oamenilor cu un anumit nivel de trai. Primul avantaj pe care îl au mistreţii în faţa porcului crescut în gospodării este calitatea superioară a cărnii sale care are doar un procent mic de colesterol. De aceea preţul kilogramului în viu este dublu faţă de cel al porcului. Un mascul mistreţ poate ajunge la o greutate de 300 kg, iar o femelă la 250 kg.

Aflată încă într-un stadiu incipient, microferma din satul Tabără nu a oferit spre vânzare mistreţi adulţi pentru carne, ci doar godaci. Scroafele nasc de două ori pe an, iar într-un an, din fătări, se obţin aproximativ 23 de pui. De altfel, cel mai bun randament într-o crescătorie de mistreți îl dă vânzarea purceilor. Un exemplar de 5 săptămâni se vinde cu prețul de 100-150 de euro. O scroafă gestantă se vinde cu prețul de 500-800 de euro (dacă este un exemplar mare și frumos). Vierii ajung până la 500-1000 de euro (exemplarele cele mai frumoase).

Dl Ciprian Aniţoaie îi sfătuieşte pe cei care vor să înfiinţeze crescătorii de mistreţi să cumpere animalele doar de la persoanele recunoscute ca fiind crescători şi despre care se pot obţine date de la poliţia și primăria comunei localităţii respective. La cumpărarea mistreţilor se face un contract de vânzare-cumpărare în care vor fi trecute numărul de capete cumpărate și adresa corectă a vânzătorului cu numărul de telefon al acestuia. Acest contract trebuie păstrat deoarece justifică provenienţa animalelor și scutește de eventualele probleme în faţa legii. La alegerea mistreţilor trebuie să fiţi foarte atenţi. Dacă veţi cumpăra purcei cu vârsta până în două luni de zile, aceștia vor fi vărgaţi (vărgat maroniu sau vărgat roșcat). Sub nicio formă nu pot fi negri, roșii sau de alte culori. Dungile purceilor sunt garanţia vârstei acestora.

Planurile de extindere a micro­fermei presupun mărirea efectivului de mistreţi la 100 de exemplare. Primul pas spre dezvoltare va fi făcut prin construirea unui ţarc mai mare, amplasat pe trei hectare de teren împrejmuite de salcâm.

Agenţia pentru Protecţia Mediului din Iași, căreia i s-a adresat pentru înfiinţarea microfermei de mistreţi, a precizat că pentru crescătoria de animale sălbatice nu are nevoie de autorizaţie de funcţionare atât timp cât animalele nu sunt luate din fauna naţională și numărul lor nu va depăși 500 de capete. Ordonanţa 81 din 19 august 2004 privind înfiinţarea crescătoriilor de vânat menţionează că activitatea de creștere a animalelor sălbatice trebuie să fie făcută în afara localităţilor. Dacă vorbim de un număr mic de mistreţi (10-15 capete), pot fi crescuţi și în localităţi.

Fermierul din Bivolari a vândut până acum doar godaci, însă, după ce îşi va mări efectivul, va vinde şi mistreţi pentru carne. Acesta spune că, având 50-60 de exemplare, centrele de procesare a cărnii de vânat sunt interesate să preia marfa chiar din fermă. Speră ca, odată ce îşi va dezvolta ferma, să stabilească astfel de parteneriate.

Laura ZMARANDA

Mistreții amenință culturile prahovenilor

Interviu cu ing. Valeriu Bolgiu, directorul AJVPS Prahova

În componenţa faunei bogate a judeţului, alături de 1.348 căpriori, 81 de cerbi, 10.432 de iepuri, 3.671 de fazani şi de multe alte specii, există azi un număr tot mai mare de mistreţi. Aceştia din urmă, însă, spre deosebire de celelalte animale, provoacă mari pierderi de recoltă, tot mai mari de la an la an. În 2014 mistreţii au adus pagube însemnate multor culturi de primăvară. Şi, cum aceştia sunt o specie protejată prin lege, ne-am adresat ing. Valeriu BOLGIU, directorul Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv-AJVPS Prahova, care ne-a acordat interviul de faţă.

– Domnule director, sătenii din judeţ se întreabă de ce s-a ajuns aici.

– În anul 2014 efectivele de mistreţi evaluate în cadrul AJVPS Prahova erau de 995 exemplare, faţă de 800 exemplare în anul 2013. Din acest număr a fost aprobată o cotă de recoltă de numai 303 exemplare în anul 2013 şi de 365 exemplare în acest an, în condiţiile în care noi am solicitat o cotă de 425 exemplare. Reducerea acestui număr de către Ministerul Mediului nu are nicio justificare, astfel că presiunea pagubelor produse de către aceştia este foarte mare. Toată lumea ştie că efectivele de mistreţi au crescut constant în ultimii ani, asta şi ca urmare directă a condiţiilor favorabile de mediu, dar şi a măsurilor noastre de combatere energică a braconajului şi gospodăririi fondului cinegetic al AJVPS Prahova. Noi, împreună cu vânătorii, facem eforturi considerabile să ne încadrăm în cota stabilită de minister în fiecare an, chiar dacă avem multe exemplare care provoacă mari pagube de recoltă. Am solicitat, cu insistenţă, extragerea tuturor exemplarelor de mistreţ care produc pagube şi în afara sezonului de vânătoare în zonele unde ne-au fost semnalate asemenea evenimente.

Chiar dacă în ultima perioadă aprobările ne-au venit cu mai multă promptitudine şi am putut extrage acele exemplare care produc pagube, am avut până acum şi o situaţie în care, la solicitările noastre la autorităţi, aprobările au venit foarte târziu, după trei luni. Comentariile sunt de prisos. În conformitate cu HG nr.1679/10 obligaţia proprietarilor este aceea de a asi­gura paza culturilor agricole şi silvice. Pe de altă parte, gestionarii fondurilor au datoria de a respecta cota de recoltă anuală a mistreţilor şi îndrumarea proprietarilor de a se îngriji de hrana complementară a vânatului.

– Care sunt localităţile din judeţ unde au fost semnalate pagube cauzate de către mistreţi şi care este cuantumul acestora?

– Am avut semnalări numeroase din partea sătenilor, dar şi a primăriilor de la Gornet Cricov, Şoimari, Brazi, Poseşti, Teişani, Gura Vitioarei, Puchenii Mari, Bărcăneşti, Aricestii Zeletin şi altele. În fiecare caz în parte o comisie convocată de primarul localităţii s-a deplasat în zona afectată, a făcut constatări şi a dispus măsuri concrete, atât pentru proprietar, cât şi pentru gestionar. În toate cazurile, însă, s-a constatat că proprietarii nu luaseră toate măsurile legale care erau prevăzute în anexa nr. 3 din HG 1679/2008. Noi, gestionarii, am venit, atât cât ne permite legea, în sprijinul proprietarilor de culturi agricole. Însă nu trebuie uitat că la nivelul AJVPS Prahova avem doar un paznic de vânătoare la 8.000 de hectare. Asta înseamnă teritoriul mai multor comune, arondate unui fond cinegetic. Personal cred că s-a înţeles greşit că noi, AJVPS, trebuie să păzim culturile agricole din judeţ. Or, potrivit legii, aceasta este obligaţia proprietarilor terenurilor agricole şi silvice. Cât priveşte pagubele, acestea sunt serioase, chiar dacă nu s-a definitivat o asemenea situaţie.

– Ce se poate face, totuşi, pentru diminuarea aces­tor pagube de către membrii AJVPS Prahova?

– Obligatoriu trebuie respectate prevederile legii de către toţi gestionarii fondurilor cinegetice şi, deopotrivă, şi de către proprietarii de terenuri agricole.

– Atunci înseamnă că mare lucru nu se va putea face, iar mistreţii vor distruge culturile agricole fără nicio oprelişte. Nu s-ar putea, oare, să fie realizate parcuri închise cu garduri electrice şi împuş­carea animalelor care fac de obicei pagube?

– Închiderea terenurilor în vederea practicării vânătorii şi creşterii mistreţilor este posibilă. Numai pe suprafeţe mici, în comparaţie cu dimensiunile mari, destul de mari ale fondurilor cinegetice. A se vedea ţarcul de vânătoare de la Balc, faimos prin acţiunile de vânătoare organizate de către Ion Ţiriac. Desigur, se poate împrejmui cu gard electric fiecare cultură agricolă şi silvică, fiecare proprietate expusă de către asociaţiile de proprietari de teren agricol. Am văzut asta în multe locuri din ţară, îndeosebi în Transilvania şi Moldova. Aşadar cred că unde acest sistem a fost adoptat şi pagubele sunt mult reduse, până la zero.

– Ce poate face atunci Ministerul Mediului, Guvernul României, dar şi alte organisme de stat în domeniu pentru protecţia ţăranilor, şi aşa săraci, atacaţi de haitele de mistreţi care invadează culturile agricole?

– În primul rând, cred că autoritatea centrală care răspunde de silvicultură la nivel naţional trebuie să accepte că există această problemă, aceea a atacului mistreţilor asupra culturilor agricole. Aceasta este una reală şi îngrijorătoare. Este nevoie de rezolvarea ei urgentă, evident şi prin dialog între părţi. În al doilea rând, cred că gestionarii fondurilor cinegetice, alături de reprezentanţii proprietarilor de terenuri agricole şi silvice, dar şi ai comunităţilor locale trebuie să înţeleagă că există o legislaţie în acest domeniu şi cu toţii să găsim cele mai bune soluţii şi nu vinovaţii.

Personal am o experienţă în acest sens. Cu ceva timp în urmă, în comuna Vadu Săpat am fost sesizaţi că mistreţii produc pagube mari culturilor agricole. Ne-am deplasat la faţa locului şi am constatat că o parcelă de circa 25 ha, păzită de proprietari, era neafectată, iar alături, o altă parcelă, de aceeaşi, suprafaţă, nepăzită, era complet distrusă. Comentariile sunt, aşadar, de prisos.

– Este cazul unor măsuri asemănătoare şi în cazul ursului brun? Dacă da, atunci ce anume poate fi şi trebuie făcut?

– Ursul brun face obiectul altor formalităţi şi evaluări, deoarece este o specie strict protejată, iar despăgubirile se suportă direct de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi nu de către gestionarii fondurilor de vânătoare.

Cristea BOCIOACĂ

Abonează-te la acest feed RSS