Recent, ONG-ul EduVetro a organizat evenimentul „Program inovativ de creștere a puilor de carne fără antibiotice“. În cadrul evenimentului a fost invitat special Marcin Majcher, specialist în epizootologie și administrație veterinară la Institutul Veterinar de Stat din Puławy, Polonia. Acesta a vorbit despre beneficiile vitaminelor în creșterea puilor și profitul pe care îl pot obține fermierii de pe urma acestora.
„Printre problemele actuale de sănătate ale puilor sunt gripa aviară și coccidioza. Totodată, prețurile mici la carne și prețurile mari la energie au făcut ca unii fermierii să renunțe la unele serii de pui. De aceea, pot spune că 2021 nu a fost un an bun pentru creșterea puilor, dar sperăm ca 2022 să fie promițător“, a declarat specialistul.
În ultima perioadă, în țări precum Polonia, Franța, Germania s-au dezvoltat noi tehnologii de creștere a puilor, mai exact creșterea puilor fără antibiotice. Principalul motiv pentru care această inovație prinde rădăcini este că populația dorește să cumpere carne pe eticheta căreia scrie că este „fără antibiotice“. De aceea și în România, sub presiunile Uniunii Europene, se dezvoltă tehnologii de creștere a puilor cu mai puține antibiotice, iar atenția fermierilor se îndreaptă către produsele care le-ar putea înlocui, dar au și un efect pozitiv asupra creșterii puilor. În acest sens, compania Intermaga a făcut mai multe experimente la diferite ferme pentru a compara loturile de creștere care folosesc antibiotic și cele care nu. Obiectivul studiului a fost nu de a reduce cantitatea de antibiotic, ci de a le elimina în totalitate.
Experimentul din ferme
Specialiștii companiei au folosit în creșterea puilor vitamine pentru o perioadă de 30 de zile. La început suplexan intro, după care suplexan d3 calciu, kokcidin, suplexan antystres și apoi iarăși kokcidin. Kokcidinul conține substanțele care ajută sistemul imunitar și cel digestiv al păsărilor pentru o mai bună creștere. În fapt, produsele ajută sistemul imunitar să lupte împotriva patogenilor. În ziua 0 până în ziua 5 s-a folosit suplexan care ajută la dezvoltarea tractului gastrointestinal și la resorbția vezicii biliare. Din ziua 6 până în ziua 8 s-a folosit suplexan D3 calciu pentru a face față ritmului de creștere accelerată. Din ziua 9 până în ziua 16 s-a folosit kokcidin pentru o rezistență mai mare la colibaciloză și salmonella. Iar din ziua 18-21 s-a utilizat suplexan antistress pentru reglarea echilibrului hidro-electrolitic și a retenției de apă în organism în perioada de creștere. Iar, la finalul experimentului, în zilele 22-30, din nou s-a folosit kokcidin pentru prevenirea coccidiozei și stimularea creșterii.
„Pentru a observa eficacitatea programului de consum al vitaminelor a fost efectuat un test în Ucraina, în cadrul companiei M.H.P. (cel mai mare producător și exportator de pui din Ucraina). În realizarea studiului, s-au folosit 3 grupe. Pentru grupa 1 antibiotice și schema standard de hrănire cum ar fi: vitamine, acizi, dezinfectanți pentru apă etc. Pentru grupa 2 de control s-a folosit o schemă similară fără antibiotice cu hrană standard ca: acizi, vitamine, hepatoprotectoare, dezinfectanți pentru apă etc. În grupa 3 s-au folosit vitaminele: suplexan intro, suplexan d3 calciu, kokcidin, suplexan antystres. Experimentul a fost efectuat pe un efectiv de cca 170.000 mii de capete pentru grupa 1, pentru grupa 2 cca 168.000 mii de capete, iar la cea experimentală, 169.000 mii de capete. Testul a fost efectuat din ziua 0 până în ziua 35“, a spus Marcin Majcher.
Rezultatele experimentului
De asemenea, specialistul a menționat că greutatea păsărilor la venirea din incubație pentru grupa 1 a fost de 43,2 g pentru grupa 2 – 43,6 g, iar pentru grupa experimentală – 42,8 g. Astfel, în urma testului aceștia au observat o rată de conversie a hranei pentru grupul experimental de 1.6. La grupele unde s-au folosit antibiotice 1 și 2 conversia hranei s-a estimat la 1,73-2. Greutatea totală care s-a obținut pentru grupa în viu la cea experimentală și la cele cu antibiotice a fost identică, de cca 311 tone. De asemenea, s-a identificat o creștere la consumul de hrană pentru grupele 1 și 2 cu cca 540-650 tone, iar pentru cea experimentală consumul de hrană este mai scăzut, cca 500 tone. Consumul de apă este proporțional ca și cel de furaj, dublându-se pentru toate grupele: grupa experimentală – aprox. 1.002 mc, grupa 1 – aprox. 1.076 mc și grupa 2 aprox. 1.304 mc. Totodată, mortalitatea pentru grupul experimental este mai scăzută față de grupele 1 și 2, experimental – 1,44%, grupa 1 – 1,50% și grupa 2 – 1,60%.
„După cum știm, cu cât conversia hranei este mai mică, cu atât eficiența economică este mai mare. Rezultatele de pe urma creșterii puilor în kilograme și rata de supraviețuire se transpun propriu-zis în bani. În urma testului s-a estimat un nivel mai mare de producție la grupul experimental. Astfel, creșterea puilor fără antibiotice se dovedește mai profitabilă, iar consumul final de produs va fi mai sănătos, cu o calitate mai bună și un preț mai avantajos“, a conchis specialistul.
Liliana POSTICA