Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Dec 2021

Efectivele de animale și producția de carne la nivelul UE

În funcție de dinamica piețelor, de schimbarea tiparelor de consum sau a factorilor economici care au condiționat dezvoltarea anumitor sectoare zootehnice, numărul de animale și producția au înregistrat tendințe ascendente sau descendente, după caz. Statistica de față este raportată la efectivele naționale de animale înregistrate oficial de state și a fost realizată conform datelor anului 2019. Cifrele detaliate privind vârsta, sexul, categoria și tipul animalelor în ciclurile de producție sunt strânse o dată sau de două ori pe an la nivel regional și național. În statistica Eurostat sunt analizate doar datele referitoare la efectivele naționale de animale. Cifre mai detaliate pentru analiză sunt disponibile în baza de date online gratuită a Eurostat. Astfel, potrivit datelor, în 2019 în Uniunea Europeană existau 143 de milioane de porci, 77 de milioane de bovine și 74 de milioane de oi și capre. Puțin peste jumătate din producția de carne a Uniunii a provenit din sectorul suinelor, cca. 22,8 milioane de tone, iar producția de carne de pasăre a atins cifra de 13,3 milioane de tone.

Producția de carne de vită

Carnea de vită este obținută din sacrificarea bovinelor cu vârsta de cel puțin un an. Anumite rase de bovine sunt crescute special pentru carnea lor, dar acest produs poate proveni și de la exemplarele pentru lapte. Statisticile Eurostat fac referire la numărul și greutatea carcaselor de la abatoare, a căror carne este considerată bună pentru consumul uman. În 2019, la nivelul Uniunii Europene au fost produse cca 6,9 milioane de tone de carne de bovine (carne de vită și de vițel). Producția a fost mai mică decât cea din 2018 cu cca.  -1,4%.

Producția de carne de vită a înregistrat o creștere semnificativă după eliminarea cotelor de lapte la 31 martie 2015 pentru că unele dintre fermele mici profilate pe producția de lapte și-au încheiat activitatea și animalele au fost sacrificate. Până în 2013, a existat mai degrabă o tendință descendentă a producției de carne de bovine.

Din datele Eurostat, jumătate din carnea de vită UE a fost produsă în trei state membre: Franța (20,8%), Germania (17,9%) și Italia (11,7%). În ceea ce privește producția de carne de vițel, aproximativ 70% din total a fost produsă în trei state membre, și anume Olanda (26,4%), Spania (24,2%) și Franța (19,9%).

Producția de carne de porc, oaie și capră

La nivelul Uniunii Europene, în 2019 producția de carne de porc a fost estimată la 22,8 milioane de tone, cu o ușoară scădere de 0,7% față de 2018. Principalele două state membre producătoare de carne de porc sunt Germania, cu o producție de 5,2 milioane de tone în 2019, și Spania, cu o producție de 4,6 milioane de tone. În timp ce producția din Germania a fost mai mică în 2019, în scădere cu 2,2%, Spania a înregistrat un surplus de 2,4% a producției, fiind practic al șaselea an consecutiv de creștere. Și Olanda a fost privilegiată, cu o creștere puternică de 6%.

UE a produs aproximativ 0,5 milioane de tone de carne de oaie și capră în 2019, ceea ce a fost similar cu nivelul din 2018. Carnea de oaie a reprezentat cca 90% din producția totală combinată.

Trei sferturi din carnea de oaie a UE a fost produsă în Spania (27,6% ), Franța (18,4%), Irlanda (15,0%) și Grecia (11,7%). Principalii producători de carne de capră din statele membre UE sunt Grecia și Spania.

Producția de carne de pasăre

Producția de carne de pasăre produsă la nivelul Uniunii Europene în 2019 a fost estimată la cca 13,3 milioane de tone de carne de pasăre în 2019. Pe fondul unei tendințe ascendente, putem vorbi despre o creștere ușoară a producției cu 0,8%. Această creștere a plasat producția UE cu aproximativ 2,8 milioane de tone peste nivelul înregistrat în 2010, o creștere cumulată de aproximativ 27%. În 2019, principalii producători de carne de pasăre din UE au fost Polonia, cu 2,6 milioane tone, Spania, cu 1,7 milioane tone, Franța, cu 1,7 milioane tone, Germania, cu 1,6 milioane tone, și Italia, cu 1,4 milioane tone. În cazul acestor jucători importanți, nivelurile de producție au crescut cu următoarele procente: Italia – 6,3%, Spania – 4,2% și Polonia cu 1,9%). Franța, în schimb, a înregistrat o scădere de 2,0%. Când prețurile furajelor au fost deosebit de scăzute în perioada dintre 2013 și 2016, iar producția de carne de pasăre a crescut, prețul real pentru păsări a scăzut. Deși această presiune descendentă s-a diminuat în 2017 și 2018, a existat o scădere suplimentară în 2019, de 1,6%.


În 2019 repartiția populațiilor de bovine din Uniunea Europeană era următoarea: Franța (23,5%), Germania (15,1%), Spania (8,6%), Irlanda (8,5%), Italia (8,3%) și Polonia (8,1%). Aproape trei sferturi din exemplarele de suine ale Uniunii Europene se găseau în Spania (21,8%), Germania (18,2%), Franța (9,4%), Danemarca (8,9%), Olanda (8,3%) și Polonia (7,8%). Trei sferturi din oile  de pe teritoriul UE erau în Spania (24,8%), România (16,6%), Grecia (13,5%), Franța (11,4%) și Italia (11,2%). Două treimi din populațiile de caprine din UE aparțineau Greciei, urmată de Spania și România.


(D.Z.)

Trei frați din Rotbav duc mai departe o fermă veche de 300 de ani

Ferma Cățean din Rotbav, Braşov, este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generații... Este o modalitate de a duce mai departe tradiția locală din zona de munte: creșterea animalelor și producția de brânzeturi tradiționale.

Fermă integrată ...

„Viziunea noastră constă în faptul ca fiecare bucată de brânză produsă de noi să ajungă pe mesele celor care apreciază gusturile autentice, indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Misiunea noastră este să oferim de fiecare dată același gust, la fiecare îmbucătură, consumatorilor ce vor fi astfel transpuși pe o pășune înflorată, într-o zi caldă de vară, urmând cu sfințenie rețetele de familie și având grijă de bunăstarea animalelor noastre. Și ne motivează bucuria nemărginită că facem ceva durabil împreună, încrederea că ne avem unii pe alții, animalele fericite, peisajele ce ne taie răsuflarea şi mulțumirile oamenilor ce se bucură de roadele muncii noastre“, ne spune George Cățean.

Ferma Căţean este, în fapt, o continuare a activităţii mai multor generații, începută în urmă cu 300 de ani, când străbunii, și ei tot ciobani, au început să crească animale şi să producă brânză, ne spune tânărul fermier. „Activitatea este continuată de noua generație; cu sprijinul părinţilor şi al familiei am extins activitatea fermei, crescând şi efectivul de animale. Astfel, fiecare are un rol bine definit: eu am preluat partea de vânzări şi marketing, Silviu, fiind medic veterinar, se ocupă de bunăstarea animalelor, iar Ionuţ se ocupă de cabaline, fiind un renumit dresor şi cascador. Cu o istorie de peste 300 de ani, Ferma Cățean menține și rasele locale, încurajând perpetuarea acestora, în prezent deținând 100 de vaci Bălțată Românească și 1.500 de oi din rasele Țurcană și Țigaie. La animale avem doar rase locale. Pe lângă vaci și oi, în fermă avem dedicată o parte pentru creșterea cailor de rasă. De menționat este faptul că în fermă mai avem un efectiv de 30 de vaci de carne din rasa Charolaise. Totodată, deținem 150 ha de teren arabil și 200 ha de pășuni cu înaltă valoare naturală (HNV) care sunt, începând cu 2020, și certificate ecologic. Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creșterii animalelor (fân, lucernă, porumb, grâu) și obținerii unui lapte de o calitate deosebită.“

oi Rotbav Brasov

În plan… hub gastronomic

Ferma Cățean este un proiect care s-a dezvoltat în timp, în mare parte din resurse propii, ne mai spune brașoveanul. Anual sunt alocate resurse pentru investiții care să țină pasul cu tehnologia și optimizarea economică. Produsele sunt diversificate, mai adaugă acesta. „Laptele obţinut în fermă este prelucrat, după reţete tradiţionale, în spaţii autorizate, în vederea obținerii de brânzeturi: telemea de vacă, telemea de oaie, caș, urdă dulce, cașcaval maturat, telemea maturată, brânză de burduf, brânză în scoarță de brad, caș și cașcaval afumat. Rețeaua noastră de distribuție include un magazin propriu, magazinul ȘMAG înființat printr-un proiect cu finanțare AFIR, precum și rețeaua Carrefour, la Insula producătorilor locali din orașele Brașov, Ploiești și București (Carrefour Orhideea), dar și AFI Brașov, sistemul online de livrare la domiciliu. În prezent livrăm şi spre unele restaurante sau bistro-uri din Brașov, şi ne dorim să dezvoltăm o relație de cooperare cu Breasla Cârciumarilor din Brașov care are deja câteva proiecte faine pentru sectorul HORECA. Avem în plan pentru viitor să dezvoltăm la Rotbav un hub gastronomic.“

O fermă trebuie văzută ca o afacere care își câștigă independența economică din ce produce, mai specifică acesta. „Subvențiile dedicate nu sunt principalul motiv de a face agricultură, aceasta trebuie să fie foarte dinamică în timp la provocările pe care le aduce inovația și noile politici. Ne propunem să deschidem mai multe magazine proprii, primul în imediata vecinătate a fermei pentru a permite celor care tranzitează Rotbavul, și nu numai, să oprească și să ne guste produsele, ba chiar să rămână și la masă întrucât urmează să ne dezvoltăm local și pe zona de ospitalitate. Dorim să creștem așa cum se cuvine afacerea noastră de familie pentru a deveni nu doar un model, ci și pentru a dezvolta armonios zona noastră. Totodată, din 2017, ferma noastră este una deschisă (pentru vizite și rol educativ) și vrem să contiunăm și în această direcție. Suntem preocupați de viitor și de ambițiile pe care Uniunea Europeană le are pentru următorii 10 ani. În ceea ce priveşte dezvoltarea pe partea tehnică, ne propunem să implementăm proiecte noi prin care să modernizăm activitatea curentă prin achiziţia de echipamente noi, mai eficiente, să contruim o clădire nouă, ce o să găzduiască animalele şi o să le asigure condiţii de trai mult mai bune, să investim în energie sustenabilă şi regenerabilă atât în fermă cât şi la stână. Dezoltarea fermei se va face nu în direcția volumelor de producție (mai multe animale sau terenuri agricole), ci în direcția consolidării pe piață prin rezultate economice, financiare și de notorietate“, încheie George Cățean de la Ferma Cățean din Rotbav, Braşov.


Ce îi recomandă:

Brânzeturile Ferma Cățean au câștigat premii la nivel european:

  • O stea de aur pentru brânza de burduf, Institutul pentru Gust și Calitate Bruxelles;
  • Medalie de bronz pentru telemeaua proaspătă, International Taste Award;
  • Premiul special al juriului pentru telemeaua maturată, International Taste Award;
  • Certificarea produselor prin scheme de calitate;
  • Apartenența la conceptul SLOW FOOD.

Beatrice Alexandra MODIGA

Taxonomia și creșterea sau transportul animalelor în cuști

Comisia Europeană subliniază, despre taxonomie, că agricultura joacă un rol central în reducerea efectelor schimbărilor climatice, oferind în același timp beneficii în ceea ce privește adaptarea, inversarea pierderii biodiversității și încurajarea altor obiective de dezvoltare durabilă. Acest lucru este o realitate. Cu toate acestea, am observat că preocupările sectorului agricol nu sunt luate în considerare în activitatea de stabilire a actelor delegate, cererile fermierilor și ale cooperativelor agricole de implicare în lucrările de pe platformă fiind complet ignorate. Atunci când agricultura va reveni în prim-plan, după acordul PAC, vor avea loc discuții cu fermierii și cooperativele lor.

În cele din urmă, în timp ce agricultura nu este inclusă în această primă listă de sectoare care fac obiectul taxonomiei, altele precum bioeconomia, bioenergia și activitățile forestiere sunt. Când vine vorba de bioeconomie, sunt de apreciat îmbunătățirile aduse în ceea ce privește utilizarea materiilor prime regenerabile provenite din culturi vegetale și furajere, dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă în cazul producției de biocombustibili. Procesarea anaerobă a deșeurilor biologice în cazul instalațiilor de tratare a deșeurilor biologice, ponderea culturilor vegetale și furajere utilizate ca materie primă fiind mai mică sau egală cu 10%, trebuie analizată.

În ceea ce privește bioenergia, actele delegate privind taxonomia trebuie să rămână conforme Directivei privind energia regenerabilă (REDII) și criteriilor de diminuare a gazelor cu efect de seră. Există riscul unei denaturări grave a pieței dacă taxonomia anunță cerințe suplimentare și mult mai stricte.

Așadar, nu este surprinzător să regăsim uneori aceleași puncte tari și puncte slabe în abordarea propusă de Consiliul European. La fel ca în dezbaterile europene, accentul pus pe „sistemul alimentar“ are drept consecință diluarea vocilor agricultorilor în aceste discuții foarte globale. Așadar, nu este surprinzător că termenul „agricultori“ este menționat doar de două ori în document.

Spațiul alocat pentru cercetare și inovare, lupta cu risipa alimentară, protecția unei economii circulare pe bază de material biologic, promovarea noilor modele de afaceri, precum și prioritatea acordată femeilor agricultori sunt obiective importante.

În cazul strategiei „De la fermă la consumator“, poziția Consiliului cu privire la Summitul ONU pierde din vedere o serie de elemente importante. Declarația vorbește constant despre soluții concrete, dar se oferă puține opțiuni concrete agricultorilor.

Întrucât ne lipsește o evaluare de impact la nivel european despre consecințele reale ale strategiei de la fermă la consumator, în special pentru implicațiile comerciale, cum putem evalua transpunerea la scară globală, în special dacă ne uităm la securitate alimentară?

Comunitatea agricolă europeană caută un răspuns la întrebarea care vor fi mecanismele ulterioare pe care Europa va reuși să le impună pentru a asigura respectarea acordului ce va fi semnat la New York.

În acest sens, propunerea Consiliului de a avea un capitol specific dedicat durabilității sistemelor alimentare în viitoarele acorduri comerciale este un pas în direcția potrivită. Dar cum rămâne cu acordurile care vor crește discrepanța între standardele pe care le respectă agricultorii UE și cele ale terților, precum acordul UE-Mercosur?

În ceea ce privește strategia „De la fermă la consumator“, sectorul agricol european așteaptă soluții concrete, măsurabile și aplicabile pentru a crea entuziasm și a duce la o adoptare rapidă.

Parlamentul European a votat rezoluția propusă de eurodeputatul Norbert Lins (EPP, DE) cu privire la inițiativa „End of Cage Age“.

Dincolo de eforturile de marketing privitoare la politicile care au permis avansarea acestei inițiative, Parlamentul European se concentrează pe problemele care vor surveni prin implementarea sa.

Rezoluția amintește eforturile actuale întreprinse de sectorul zootehnic european, care deja propune cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor la nivel mondial. Agricultorii sunt actori dinamici care încearcă, în măsura mijloacelor lor și a realităților economice, să găsească cele mai bune soluții pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor.

Rezoluția Parlamentului avertizează Comisia despre paradoxurile cheie pe care dezbaterea publică le-a ignorat, începând cu problema importurilor. Răspunsul Parlamentului este clar, condițiile de creștere a animalelor din țările terțe din ziua de azi „nu pot fi verificate în general“!!!

Parlamentul European solicită Comisiei să reevalueze acordurile comerciale deja semnate. Însă, va fi acest lucru fezabil în timp util, dat fiind că avem peste 60 de acorduri bilaterale deja semnate?

Această rezoluție a Parlamentului arată limitele acestei inițiative. Agricultorii sunt pregătiți să realizeze investiții suplimentare, însă nu cu prețul supraviețuirii lor. Răspunsul la această inițiativă va pune probleme majore în termeni de coerență a acțiunii europene. Comisia Europeană va trebui să demonstreze cum putem evita standardele duble în importuri și cum putem proteja în mod eficient micii agricultori, pentru care aceste adaptări vor fi foarte sensibile, precum și modul în care vom menține stabilitatea prețurilor la alimente.

Comisia Europeană trebuie să țină cont de faptul că diferitele sectoare zootehnice au nevoi și condiții economice diverse, în termeni de preț, de producători și investițiile necesare.

Parlamentul European solicită realizarea unei evaluări de impact complete și bazate pe dovezi, cu suficiente fundamente științifice și agronomice, înainte de stabilirea unei date de începere a eliminării cuștilor.

Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Aproximativ 100 de rase locale au dispărut între 2000 și 2014

Stabilirea și susținerea unor programe eficiente de creștere a animalelor sunt încă provocări majore pentru multe țări și, ca urmare, diversitatea animalelor domestice din lume rămâne în pericol. În momentul de față, potrivit FAO, există aproximativ 8.800 de rase de animale din 42 de specii diferite în lume care oferă o diversitate de produse și servicii. Cel mai recent raport al organizației arată că 7.745 de rase de animale din 8.803 s-au dovedit a fi rase locale și 26% dintre acestea sunt expuse riscului de dispariție. Potrivit raportului, intitulat „Starea Biodiversității Mondiale pentru Alimentație și Agricultură 2019“, aproximativ 100 de rase de animale au dispărut între 2000 și 2014. Pentru a limita riscul extincției raselor locale, amenințările la adresa resurselor genetice animale trebuie să fie mai bine identificate și efectele potențiale ale acestora să fie mai bine evaluate. Doar astfel, spun specialiștii, pot fi luate măsuri raportate la realitatea imediată.


Conform DAD-IS, materialul genetic al raselor locale este crioconservat doar într-o proporție foarte mică de 3% și doar aproximativ 1% este folosit pentru reconstituirea populațiilor de rase locale. În februarie 2020, statutul crioconservării era necunoscut pentru aproape 95% din rasele locale din DAD-IS. Pentru a elimina acest deficit de informații, FAO a colaborat cu coordonatorii naționali, iar rezultatul a fost că 58 de țări au furnizat informații cu privire la starea crioconservării populațiilor lor de rase naționale. Această cooperare a crescut numărul țărilor care au furnizat informații despre crioconservare de la 35 la 93.


Ce este DAD-IS și cum funcționează

Sistemul de informații privind diversitatea animalelor domestice (DAD-IS) este un sistem conceput de FAO ca măsură de implementare a Planului global de acțiune pentru resursele genetice animale și care are scopul de a monitoriza populațiile de animale de rasă locale. Programul permite analizarea diversității raselor de animale la nivel național, regional și global, inclusiv statutul raselor în ceea ce privește riscul lor de dispariție prin accesul la o bază de date cu informații și fotografii. În momentul de față în sistem sunt înregistrate peste 15.000 de animale de rasă, din 8.800 de rase, din aproximativ 40 de specii, din 182 de țări.

Coloana vertebrală a DAD-IS este baza globală de date privind resursele genetice animale, în care țările înregistrează informații despre rasele lor de animale, inclusiv date despre dimensiunea și structura populațiilor de rase. Datele sunt introduse în sistem de coordonatorii naționali pentru gestionarea resurselor genetice animale, care sunt nominalizați oficial de guvernele țărilor respective. Fiecare stat care se înregistrează în sistemul DA-IS își asumă întreaga răspundere pentru veridicitatea și calitatea datelor introduse. Practic, DAD-IS este centrul unei rețele globale extinse de sisteme de informații care schimbă date legate de rasele de animale. Un sistem regional (Sistemul european de informații privind diversitatea animalelor de fermă – EFABIS) a fost stabilit în Europa, iar sistemele naționale au fost înființate în mai multe țări europene.

Pe lângă baza de date a raselor, DAD-IS asigură accesul către alte surse web, oferă o serie de instrumente pentru analiza datelor despre populația rasei, prezintă știri despre evenimentele și evoluțiile înregistrate în gestionarea resurselor genetice animale și pune la dispoziția celor interesați informații de contact ale coordonatorilor regionali pentru gestionarea resurselor genetice animale.

Ponderea raselor locale în ultimul deceniu

Primele informații concrete despre diversitatea raselor locale au apărut în anii imediat următori realizării primului Raport de stat legat de resursele genetice animale pentru alimentație și agricultură din lume și după adoptarea Planului de acțiune pentru resursele genetice animale în 2007. Atunci a existat în sistemul DAD-IS o raportare importantă de nume de rase noi, dar, cu toate acestea, actualizările furnizate de țări cu privire la dimensiunea populațiilor raselor nou introduse au fost puține. Ca urmare, a rezultat o proporție semnificativ crescută de rase locale cu starea riscului necunoscut, de la 54% în 2007 la 70% în 2008. Situația s-a îmbunătățit ușor de atunci, proporția raselor locale necunoscute (inclusiv rasele dispărute) scăzând la 61% în 2018. Alte categorii de risc au rămas relativ stabile în timp.

În 2018 a fost raportat un total global de 8.803 de rase, comparativ cu 8.822 în 2016 și 8.774 în 2014. Din acestea, 7.745 sunt rase locale (comparativ cu 7.761 în 2016 și 7.718 în 2014) și 1.058 sunt rase transfrontaliere, comparativ cu 1.061 în 2016 și 1.056 în 2014. Dintre rasele transfrontaliere, 511 – comparativ cu 499 în 2016 și 510 în 201 – sunt rase transfrontaliere regionale (raportate într-o singură regiune) și 547 (comparativ cu 562 în 2016 și 546 în 2014) sunt rase internaționale transfrontaliere (raportate în mai multe decât o regiune). În prezent, 600 de rase – comparativ cu 643 în 2016 și 647 în 201 – sunt clasificate ca dispărute, dintre care 6 sunt rase transfrontaliere (comparativ cu 4 în 2016 și 4 în 2014). Anul de dispariție este necunoscut pentru majoritatea acestor rase. Dintre speciile aviare, găinile înregistrează cel mai mare număr de rase expuse riscului pe o scară globală. Proporția raselor aviare cu risc necunoscut este chiar mai mare decât pentru speciile de mamifere.


De ce este importantă menținerea raselor locale de animale?

Multe rase au caracteristici unice care le permite existența în regiuni unde alte rase nu se pot adapta. Practic, în aceste regiuni unde diversitatea raselor este limitată de condițiile pedo-climatice oamenii depind exclusiv de rasele locale.


Proporția raselor locale cu statut cunoscut a crescut la nivel global la 49% în 2020. În februarie 2021, proporțiile raselor locale cu material genetic insuficient și suficient pentru reconstituirea rasei în caz de dispariție sunt estimate la 6,2% (474 rase) și 2,6% (203 rase).

(D.Z.)

CE va propune eliminarea treptată a cuștilor pentru animalele de fermă

O serie de animale crescute la ferme nu vor mai avea nevoie de cuști, anunță Comisia Europeană care va veni cu o propunere legislativă până în 2023. Anunțul vine în urma unei inițiativei cetățenești europene susținute de peste un milion de oameni.

Aplicarea măsurilor ar putea începe din 2027 și vizează într-o primă etapă eliminarea treptată a cuștilor, urmând ca apoi acestea să fie interzise.

Vor fi vizate, în mod special:

  • animalele care fac deja obiectul legislației: găinile ouătoare, scroafele și vițeii;
  • alte animale menționate în ICE: iepuri, puicuțe, găini ouătoare pentru reproducere, pui de reproducție pentru puii de carne, prepelițe, rațe și gâște. Pentru aceste animale, Comisia a solicitat deja EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) să completeze dovezile științifice existente în vederea stabilirii condițiilor necesare pentru interzicerea cuștilor.

Comisia s-a angajat deja să propună o revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, inclusiv în ceea ce privește transportul și creșterea, legislație care face în prezent obiectul unei verificări a adecvării care urmează să se încheie în vara anului 2022.

„Un sistem alimentar durabil este indisolubil legat de respectarea unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor. Mulțumită cetățenilor noștri, Comisia își va spori și mai mult ambițiile în această privință și va elimina treptat utilizarea sistemelor de cuști pentru fermele de animale”, a spus Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

Această propunere este inclusă în procesul de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator”, proces care se află în desfășurare.

Fermierii vor primi stimulente și sprijin pentru modernizarea unităților, astfel încât acestea să țină mai mult seama de bunăstarea animalelor și să corespundă noilor standarde

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: https://romania.representation.ec.europa.eu

Anca Lăpușneanu

Cum se transformă zootehnia mondială

Lumea se transformă prin cerințele tot mai ridicate pe care le avansează. Schimbarea nu mai este o alegere, ci o necesitate care se impune gradual în toate domeniile de activitate. Zootehnia nu face abstracție de la această regulă. Doar că metamorfoza trebuie să cuprindă în plinătatea ei pe fiecare dintre cei care contribuie la realizarea producției de hrană, indiferent de dimensiunea pe care aceștia o au. Organizația pentru Alimentație și Agricultură și Banca Mondială au implementat un proiect care va îmbunătăți considerabil, în special, viața micilor producători de lapte din Kazahstan. Zootehnia mondială se adaptează noilor reguli de joc, iar informațiile care vin din această sferă sunt importante în egală măsură și pentru producătorii români.

Collect Mobile, aplicația care pune în legătură directă procesatorii cu micii fermieri

În cadrul vastelor granițe ale Kazahstanului, cea de-a noua cea mai mare țară din lume, aproximativ două milioane de familii își câștigă existența din sectorul produselor lactate. Fermierii mici care dețin mai puțin de cinci vaci produc 80% din laptele crud al țării. Industria lactatelor din Kazahstan are un potențial semnificativ de creștere, dar se confruntă în continuare cu multe provocări. Țara este membră a Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU) din 2015. Ca atare, pentru a rămâne competitivi, fermierii trebuie să poată furniza companiilor interne lapte crud care îndeplinește standarde riguroase de siguranță alimentară ale EAEU. Dar Kazahstanul este vast, iar centrele de colectare a laptelui sunt rare. Distanțele față de fabricile de lapte pot fi de sute de kilometri, ducând la costuri ridicate de transport, riscuri de alterare și dificultăți în respectarea standardelor industriei laptelui. În plus, producătorii și procesatorii de lapte nu sunt adesea în contact direct, ceea ce face dificilă coordonarea colectării. Aici intervine aplicația Collect Mobile. Pe dispozitivele Android echipate cu GPS procesatorii de lapte pot folosi aplicația dezvoltată de FAO din suita OpenForis pentru a efectua sondaje la fața locului și pentru a localiza furnizori actuali și potențiali de lapte crud răspândiți în întreaga țară, o sarcină realizată odată cu stiloul pe hârtie. Aplicația ajută, de asemenea, la optimizarea rutelor de colectare pentru a reduce costurile de transport și a prognoza necesarul de capacitate pentru rezervoarele de răcire și transportul frigorific. Procesatorii primesc informații exacte despre sursele existente de lapte crud, inclusiv volumul, disponibilitatea sezonieră și potențialul de creștere al fiecărui furnizor. Collect Mobile promovează interacțiunea directă între procesatori și fermierii mici și le permite companiilor lactate să ofere sfaturi specifice cu privire la diverse subiecte, de la o igienă îmbunătățită a laptelui la managementul fermei. Acest lucru ajută fermele mai mici să respecte standardele de siguranță alimentară și, de asemenea, să își dezvolte afacerile. De asemenea, asistă companiile lactate să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la gestionarea lanțului de aprovizionare și investițiile în extindere.

Smart Milk – un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor

Collect Mobile nu este singura inovație introdusă în cadrul acestei inițiative FAO și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Datele colectate folosind aplicația au arătat care sunt lacunele din industrie. Cu sprijinul FAO și BERD, Uniunea Dairy din Kazahstan, o asociație industrială a procesatorilor de lapte, a lansat portalul Smart Milk, un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor.

Prin intermediul acestui portal, fermierii, colectorii și procesatorii de lapte și chiar consumatorii au cunoștințe și îndrumări la îndemână – de la tutoriale video și un manual al fermierului la o serie de animații și postere, fiecare oferind mesaje simple și directe relevante pentru diferitele etape ale producției, de la menținerea sănătoasă a vacilor, dezinfectarea corectă a spațiilor de lucru până la înțelegerea importanței consumului de lapte sigur. Erkyn Tazhibaev, președintele unei cooperative de fermieri din regiunea Karaganda din centrul Kazahstanului, spune că aceste eforturi încep să dea roade. „Ne-am instruit membrii, am distribuit videoclipurile pe rețelele de socializare și am plasat afișe în centrele de colectare a laptelui. Acum se pune mult mai mult accent pe îngrijirea corespunzătoare a animalelor și pe siguranța alimentelor. Cred că în curând vom vedea rezultate bune prin randamente mai mari de lapte și o calitate mai bună a laptelui.“ Victoria Suleimenova a crescut într-o familie cu tradiție în creșterea animalelor și spune că și-a trăit întreaga viață în sat și a crezut că știe totul despre vaci. „După ce am citit manualul, mi-am dat seama că fac unele greșeli. Mi-am dat seama că îmi pot face afacerea mai profitabilă prin introducerea unor rase noi precum Simmental și prin modificări mici în modul în care hrănesc și am grijă de vacile mele.“


Prin inovațiile susținute de FAO și Banca Mondială, fermierii își îmbunătățesc producția datorită cunoștințelor și sfaturilor tehnice ușor accesibile și își pot crește veniturile prin vânzări stabile către companiile de prelucrare. Procesatorii câștigă eficiență în gestionarea lanțului de aprovizionare, iar consumatorului final i se oferă un produs mai sigur. Potrivit lui Vladimir Kozhevnikov, director executiv al Uniunii lactate din Kazahstan, obiectivul este îmbunătățirea „siguranței alimentare, eficienței economice și, în cele din urmă, competitivității a industriei lactate din țara noastră.“ Acesta spune că se investește mult efort pentru a sprijini micii fermieri în dezvoltarea lor și că pe cei mai mulți dintre ei cunoașterea îi poate ajuta să devină mai profitabili.


(D.Z.)

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, astfel:

  • diferențele aferente serviciilor prestate pentru lunile noiembrie și decembrie 2020, pentru specia taurine în sumă de 3.837.011,97 lei, pentru un număr de 63 solicitanți;
  • cererile de plată aferente serviciilor prestate pentru lunile ianuarie - martie și trimestrul I 2021, în sumă de 19.784.935,41 lei, pentru un număr de 143 solicitanți.

Suma totală autorizată la plată este de 23.621.947,38 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 206 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Un europarlamentar român face apel ca interzicerea creșterii animalelor în cuști să nu fie decontată de fermieri

Joi, 10 iunie, a fost dezbătută în Plenul Parlamentului European inițiativa cetățenească intitulată „Să punem capăt erei cuștii”. Propunerea de rezoluție a fost formulată de Norbert Lins, președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European și are ca obiectiv interzicere totală a utilizării cuștilor în vederea creșterii animalelor de fermă până în 2027. În cadrul discuțiilor, eurodeputata Carmen Avram a ținut o alocuțiune de la tribuna Parlamentului în care, alături de susținerea pentru acest demers, a atras atenția că, fără suport adecvat din partea factorilor decizionali, o astfel de tranziție ar putea afecta financiar domeniul zootehniei.
 
Renunțarea la utilizarea cuștilor în zootehnie este din perspectiva europarlamentarei românce un pas către o guvernare responsabilă și un act de respect față de bunăstarea animalelor, însă acest lucru implică și o serie de provocări ce privesc finanțarea producției și competitivității crescătorilor de animale. Din acest motiv, Carmen Avram a cerut ca, măcar de această dată, Comisia Europeană să vină cu un studiu de impact privind aplicarea reformei „Fără cuști”, astfel încât crescătorii de animale să știe la ce să se aștepte:

„Inițiativa cetățenească «End the Cage Age» (Sfârșitul erei cuștilor) e o premieră în istoria Uniunii Europene, prin cei 1.5 milioane de semnatari preocupați nu doar de ce mănâncă, ci mai ales de modul în care hrana ajunge la ei. Această inițiativă e și un pas firesc în contextul Green Deal, în care bunăstarea animalelor ocupă un loc prioritar pe agenda Parlamentului European și a Comisiei pentru Agricultură.

Prin eliminarea cuștilor, atunci când se poate și numai pe baza dovezilor științifice, zootehnia europeană, care deja îndeplinește cele mai înalte standarde din lume, face încă un pas spre o eră guvernată de responsabilitate și respect față de bunăstarea animalelor.

Trebuie doar să avem grijă ca această eră să nu fie decontată de fermier, care a mai făcut recent investiții și care are nevoie, în continuare, de sprijin ca să nu fie afectată competitivitatea sectorului și, cu atât mai puțin, să nu se pună presiune pe buzunarul consumatorului european. Iar rolul nostru este acela de a echipa corespunzător agricultorii europeni - aliații noștri - pentru a livra așa cum ne-au obișnuit, la cele mai înalte standarde. Doar așa putem duce agricultura europeană la următorul nivel, fără să afectăm securitatea alimentară a Uniunii Europene și dreptul fundamental al cetățenilor la mâncare proaspătă, sănătoasă, care respectă bunăstarea animalelor, dar și la prețuri corecte și accesibile.

«End the Cage Age» nu trebuie să devină un atac voit sau accidental la adresa zootehniei europene și la tradițiile culinare ale bătrânului continent. De aceea, sper că, măcar de această dată, pe lângă comunicarea sa, Comisia Europeană va pune pe masă și un studiu de impact, pentru a-i ajuta pe fermieri să-și calibreze business-ul.” a precizat eurodeputata în intervenția sa.

Actuala directivă privind protecția animalelor de crescătorie ce datează din 1998 a stabilit standarde generale de protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână, piele, blană sau alte scopuri - inclusiv pești, reptile și amfibieni - și se bazează pe Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă din 1978. După numeroase modificări, apărute de-a lungul timpului, în prezent, Comisia Europeană analizează revizuirea legislației europene în ceea ce privește bunăstarea animalelor.

Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni

Adrian Daniel Mirică este un fermier tânăr din localitatea Bătrâni, județul Prahova, care a reușit să facă față cu brio noilor provocări apărute în sectorul zootehnic. Acesta spune că a moștenit meseria de crescător de animale, iar cu multă trudă a reușit să pună pe picioare de la zero o fermă mixtă de animale, cu toate că lipsa forței de muncă predomină în zonă.

Pasiune moștenită de la bunici

„Îmi plac foarte mult animalele și moștenesc această pasiune de la bunici, respectiv de la tatăl meu. Practic, de când mă știu am crescut printre animale. Când aveam 10 ani tatăl meu a renunțat la ele și mi-a spus că nu merită: «Nici nu mai avem cu cine lucra, doar bătaie de cap foarte mare!», tot îmi spunea. Dar după câțiva ani mi-am luat inima în dinți! Am început să iau de la bunicul meu câte o căpriță, până am ajuns la un efectiv de 150 de capre în anul 2019, iar în prezent am redus efectivul la doar 60 de capete, tot din lipsa forței de muncă. În schimb, am ajuns la aproximativ 200 de oi, 10 vaci mature și 7 vițele. Tatăl meu nu s-a împotrivit, ba din contră m-a încurajat să ajung la un astfel de efectiv. Am pornit de la zero, dar le-am înmulțit foarte repede“, mărturisește crescătorul.

satul Batrani Prahova

După absolvirea liceului... direct la stână!

Adrian ne spune că, de când a terminat liceul, a ales să se ocupe doar de creșterea animalelor, iar pentru el şi familia lui a fost cea mai bună decizie luată. „Ele înseamnă foarte mult pentru mine, cu toate că este tare greu, nu aș renunța cu ușurință la ele. Am început în anul 2015 mai în forță, în jur de 30 de capre; practic de atunci am început intens înmulțirea animalelor. Am rasa Carpatină românească la capre, de care sunt foarte mulțumit. De această rasă m-am îndrăgostit încă de la părinții mei. I-am studiat toate caracteristicile, este rezistentă și se adaptează foarte repede. Cât despre oi pot spune că am ales Țigaie românească pentru că la fel este rezistentă, însă doresc mai mult de la acestea; de aceea am încercat metisarea cu Carabașa. Iar Bălțata românească pe negru am ales-o pentru simplul fapt că îmi place, se adaptează ușor. La acestea, sistemul de furajare este manual pe timpul stabulației.“

O astfel de investiție este destul de costisitoare, dar mai grea este întreținerea lor, mai specifică acesta. „Pe cei care doresc să înceapă o astfel de afacere îi sfătuiesc să se apuce doar dacă pot oferi timp și putere de muncă. Nu știu cum va evolua ferma aceasta peste 5 ani, dar îmi doresc să fie de trei ori mai bine decât acum și mă refer la animale mai multe, sisteme moderne, utilaje, totul cât mai mecanizat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru serviciile prestate în luna noiembrie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna decembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 717.250,41 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 25 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna octombrie, aferente serviciilor prestate în luna septembrie și trimestrul al III-lea 2020.

Suma totală autorizată  la plată este  de  6.376.237 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 82 de solicitanți care au accesat această  formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Termenul de aplicare pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor a fost prelungit cu 6 luni

Termenul de aplicare pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor a fost prelungit cu 6 luni, mai exact până la data de 31 iunie 2021, potrivit unei Hotărâri aprobate în data de 23 noiembrie pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1179/2014.  

Potrivit alin.(4) al art.51 din  Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare, „la încheierea perioadei de valabilitate a prezentului regulament, orice schemă de ajutoare exceptată în temeiul acestuia rămâne în continuare exceptată pe durata unei perioade de adaptare de şase luni”.

Reamintim că Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014, cu modificările și completările ulterioare, reglementează o schemă de ajutor de stat, ce are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi a costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Acest ajutor este furnizat sub formă de servicii subvenţionate crescătorilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine şi ecvine.

Schema de ajutor de stat se implementează de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi reţeaua sa teritorială, potrivit unui comunicat transmis de MADR. 

Totodată, se mai arată în comunicatul MADR, suma alocată pentru 2020 este de maximum 65 milioane lei, aferentă unui număr de aproximativ 30.000 beneficiari. În ceea ce privește anul 2021, solicitanții depun cererile inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în perioada 1-15 decembrie 2020. După aprobarea bugetului pe anul viitor, suma pentru plata ajutoarelor de stat pentru anul 2021 se va aproba prin Hotărâre a Guvernului.

A lăsat roba de avocat pentru zootehnie

Alin Nicușor Rusu are 31 de ani și este din satul Felmer, comuna Șoarș, județul Brașov. Povestea fermei lui a început acum mai bine de zece ani.

După terminarea studiilor din cadrul Facultății de Drept din Sibiu a decis, surprinzător pentru colegii săi, să se apuce serios de creșterea animalelor, de zootehnie. Această hotărâre a fost luată după o discuție purtată cu tatăl său. Începutul drumului a fost un pic mai anevoios deoarece mentalitatea lui nu era pe placul tatălui său. Alin era pus mereu pe investiții, sume mari, ceea ce părintele critica mai mereu. Au existat mereu discuții, dar într-un final, Alin reușea să își convingă tatăl. Ani la rând, toți banii din fermă au fost reinvestiți.

A reușit să achiziționeze câteva utilaje din străinătate cu bani mulți și, treptat, a fost crescut și numărul de animale.


„Avem undeva la 80 de capete bovine, rasa Bălțată Românească, Bălțată Neagră și undeva la 1.500 de ovine, oi mame, 800 dintre ele fiind rasă Țigaie Bucălaie, 700 Țurcan Oacheșă și 200 de miei. Laptele obținut de la ele este procesat, merge la produs finit, se obțin produse lactate precum telemea de vacă, telemea de oaie, telemea mixtă, caș de oaie, caș de vacă, urdă, cașcaval, burduf, telemea veche și o valorificăm pe piața din Făgărași, unde avem un magazin“, spune Alin Nicușor Rusu. Sunt de 30 de ani pe piață, iar mama sa este cea care se ocupă de magazin și vinde produsele. Este o afacere de familie și se gândesc, pe parcurs, să modernizeze cât mai mult ferma.


Afacere clădită fără fonduri europene

parc utilaje agricole fonduri europene

Alin Nicușor Rusu a folosit doar banii obținuți prin vânzarea altor terenuri și locuințe. A încercat să acceseze și niște fonduri pe  Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, a mers cu dosarul până aproape de final, unde s-a împotmolit și a renunțat. „M-au trimis de la o ușă la alta, așa că am decis să clădesc afacerea încet și sigur. Când aveam bani, investeam“, povestește tânărul fermier.

Când a venit la tatăl lui ca să preia afacerea a găsit undeva la 300 de oi. Atunci tatăl voia să se retragă, neavând niciun alt sprijin. Alin Nicușor Rusu a început să lucreze 10-12 ore pe zi, dar ”greul” era ”plăcut”, fiind și o pasiune ereditară. Bunicii fiind ciobani de meserie, la fel și tatăl lui, tânărul a simțit că este responsabil să poarte tradiția mai departe.

Din ferma proprie a păstrat tineret ovin, dar a mai și cumpărat din țară. Când vindea primăvara și toamna mieii, toți banii pe care îi obținea îi reinvestea. Cumpăra alte oi, alte bovine și așa numărul de animale creștea.

Vindea cu 11 lei kg de miel în viu și viței de aproape 200 kg îi dădea la 3.000 lei. De precizat că, pe partea de animale de carne lucrează cu câțiva exportatori care de ani de zile vin la ei și cumpără. Este o înțelegere bazată pe încredere.

Sprijinul statului, benefic

crescator de animale

Sprijinul statului este unul benefic pentru el. A primit subvențiile de la statul român și de la Uniunea Europeană pe teren și pe cap de animal.

La capitolul pășune stă însă mai prost pentru că are teren în proprietate privată și teren luat în arendă de la cetățenii comunei. Este un pic mai greu pentru că nu mai există teren în zona unde are ferma și mai toți fermierii vor teren.

Se confruntă cu lipsa personalului, a forței de muncă. De aceea, a închis cu un gard 100 ha spațiul ovinelor, pentru a-și simplifica munca și ele, practic, se păzezesc singure vara. Așadar, nu mai au nevoie de personal, doar la muls vin oameni care să-l ajute. „La ovine, mulsul nu se face mecanizat, se face anual, și acolo este nevoie de personal“, ne spune fermierul. Deși a crezut că la bovine e mai ușor, a întâmpinat aceleași probleme ca și la ovine, lipsa oamenilor. Totuși, se poate considera o afacere mai simplă doar pentru că se poate lucra mecanizat. Se poate pune gardul electric și nu mai este nevoie de om.

Pe viitor, speră să reușească să ridice un grajd din schelet metalic pentru bovine, cu o stabulație liberă, pentru ca animalul să se plimbe, să fie relaxat...

În privința sectorului ovin are aceeași dorință: să ridice un adăpost unde să țină mieii pe timp de vară, în stabulație, pentru îngrășare.

Hrana pentru animale o procură ei, au undeva la 30 ha de lucernă, plus alte 150 ha de fâneață. Dar de asta se ocupă familia toată: cosesc, adună, balotează. Tot în planul de viitor este și o sală de muls, tot pentru bovine și achiziția de noi utilaje, mai performante. 

Anca LĂPUȘNEANU

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna septembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna august 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 1.227.828,99 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 27 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Ferma Duroc și strategia „de la fermă la furculiţă“

Încă de la vârsta de 3 ani, Fitero Liviu, un tânăr de 31 ani născut în Oradea, judeţul Bihor, poate spune că şi-a găsit calea în viaţă, îndrăgind şi îngrijind toate animalele de prin ograda bunicilor. Dar, din 2010 a prins drag de rasa de porci Duroc, pe care o consideră câştigătoare, mai ales că doreşte să aplice strategia „de la fermă la furculiţă“ şi să înfiinţeze o carmangerie cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc.

„Întreaga viaţă mi se învârtea în jurul animalelor, bunicii şi părinţii mei crescând porci şi vaci în sistem gospodăresc. Cum rodul nu cade niciodată prea departe de pom, din anul 2008 am început să iau în serios această minunată ramură a agriculturii şi am pus bazele unei crescătorii de porci, iar de la an la an am încercat să mă dezvolt în acest sens“, spune tânărul.

Având o foarte bună colaborare cu unii fermieri din Ungaria, aceştia fiind membrii unei asociaţii de crescători de rasă pură, Liviu a reuşit să aducă rasa Duroc şi în ţara noastră, dar nu orice fel de Duroc, ci cu provenienţă USA (New Jersey), vechea şi autentica linie de Duroc. „Din 2010 cresc această rasă în sistem liber şi semi-liber. Aceşti porci nu ştiu ce înseamnă «detenţia», ei s-au născut, au crescut şi îşi duc veacul în totală libertate, după bunul plac. Acest mediu de creştere, din punctul meu de vedere, este cel mai benefic pentru animale deoarece pot să facă mereu ceea ce ele doresc, ligamentele şi încheieturile devin mult mai puternice, dimensiunile suinelor crescute în acest sistem vor fi mult mai mari faţă de cele crescute în sistem închis, din pământ îşi iau porţia necesară de săruri şi minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase; pentru că nu au «vieţuitoare» (paraziţi) pe ele sistemul lor imunitar fiind astfel extrem de puternic neavând nevoie aproape niciodată pe tot parcursul vieţii de tratamente, iar eu urmăresc în mod deosebit bunăstarea animalelor“, adaugă acesta.

Proiect nou, strategie nouă: „de la fermă la furculiţă“

Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanţare, însă datorită faptului că fermierul îşi doreşte atingerea celor mai înalte standarde, anul viitor va aplica pentru a atrage fonduri europene prin submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din PNDR. „Prin obiectivul principal al acestui proiect se urmăreşte îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor. Îmi doresc de asemenea să se finanţeze: construirea sau modernizarea fermei, precum şi asigurarea utilităţilor în vederea condiţiilor de mediu; procesarea produselor obţinute la nivelul fermei, aceasta cuprinzând echipamentele necesare pentru vânzarea produselor procesate, inclusiv depozitare şi răcire. Scopul principal este acela de aplicare a strategiei «de la fermă la furculiţă» (Farm to Fork); existenţa unui teren cu o suprafaţă suficientă pentru a obţine hrana necesară animalelor din ferma proprie, o zonă de procesare şi magazine sau chiar restaurante în care se vor vinde produsele obţinute. Aşadar, am în plan şi înfiinţarea unei carmangerii cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece ţintesc spre zona bio“, mărturiseşte orădeanul.

Porcul din rasa Duroc este unul docil, cu un temperament calm, iar prolificitatea este mai mult decât mulţumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înţărcaţi/scroafă, specifică micul crescător. „Pe parcursul anilor am avut plăcerea de a lucra cu aproape toate rasele mari de porci, însă aceasta este câştigătoare pentru mine. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroşi deoarece au capacitatea de a îmbunătăţi calităţile oricărei rase, fiind folosiţi de marile ferme tocmai pentru că au capacitatea de a transmite foarte bine calitaţile unice ale acestei rase.“

Nou concept: lot de porci la „expoziţie“

porci

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial de către gurmanzi şi nu numai, aceasta fiind una marmorată, suculentă, iar inserţiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni, specifică Liviu. „Acest aspect îl voi scoate în evidenţă şi în proiectul meu de viitor şi sunt convins că va avea succes în rândul românilor de pretutindeni deoarece voi pune la dispoziţia tuturor un nou concept în ceea ce înseamnă carne de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va urma a fi sacrificat şi îşi vor putea alege părţile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la «expoziţie», iar cumpărătorul îşi va putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau şi un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuţi după exemplul fermierilor americani, chiar de unde izvorăşte acest minunat porc, Duroc-ul. Porcii vor creşte în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creştere se vor regăsi în calităţile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele şi toate elementele nocive, totul fiind controlat de supremul arbitru, şi anume de natură şi de voinţa porcului. Porcii nu vor fi scoşi la licitaţie la 6 luni, ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior faţă de cel al unui porc de 5-6 luni îndopat cu fel şi fel de lucruri care nu au tocmai cea mai pozitivă influenţă asupra sănătăţii acestuia, prin urmare nocive şi pentru consumatorul final. Un porc liber să se plimbe, să mănânce după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerţul autohton nu este pe măsura preţului plătit şi cu toţii tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă şi poate mai avea acces şi la o păşune unde făcea mişcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmaşii noştri să consume o carne sănătoasă şi să aduc zâmbetul pe buzele tuturor în momentul în care vor gusta carnea rezultată din porcul Duroc.“


„Pentru mine zootehnia este o artă, iar arta reprezintă frumosul. Astfel, ceea ce se întâmplă în cadrul fermei nu este o simplă afacere, nu cresc porci de dragul profitului. Porcul meu are o poveste, fiecare purcel care pleacă din ferma mea duce cu el o parte din sufletul meu pentru că eu particip activ de la aducerea pe lume a tuturor purceilor până la vânzarea acestora. Fiecare «mamă» (scroafă) pe care o deţin în acest moment a fost selectată de mine încă din «generaţia de aur», am crescut împreună, am trecut împreună prin multe schimbări, am câte un nume pentru fiecare dintre ele şi le tratez ca pe cea mai de preţ avuţie“ - Fitero Liviu.


Beatrice Alexandra MODIGA

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna iulie 2020, aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul al II-lea 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 15.471.469,19 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 87 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020, aferente serviciilor prestate în luna decembrie și trimestrul IV a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 3.178.951 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 52 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om

Rentabilitatea creşterii animalelor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă legislaţia cu referire la asigurarea condiţiile de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare etc.), respectarea legislației privind mişcarea animalelor în judeţ, pe teritoriul naţional şi în activitatea de import-export, precum și a normelor de protecţie sanitară veterinară. Astfel, toate aceste obligații însumate generează animalelor un status de sănătate corespunzător, după cum se arată într-un document dat publicității de către Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.

Politici esențiale

În acest context, starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ, condiție ce impune responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare. De aceea, se impune promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • respectarea legislației privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitară veterinară a exploataţiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale cu animale şi păsări vii crescute în scop economic;
  • să solicite și să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în proprietate şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcările de efective survenite în exploataţie;
  • să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • să solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi cu acţiunile sanitare veterinare efectuate și documentele de mişcare şi certificare a stării de sănătate, necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor;
  • mișcarea animalelor să se efectueze numai cu aprobarea medicului veterinar cu mijloace de transport autorizate, dezinfectate și care să fie dotate cu echipamente de confort corespunzătoare speciei și categoriei de animale;
  • în timpul mişcării animalelor, deţinătorii acestora sunt obligați să aibă asupra lor următoarele documente:
  • cartea de exploataţie;
  • formularul de mişcare;
  • cartea de sănătate a animalului;
  • paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline);
  • certificatul de sănătate şi documentul privind informaţiile pentru lanţul alimentar în cazul mişcării către abator;
  • să solicite, să colaboreze și să sprijine medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică și de necesitate etc.;
  • să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • să respecte legislaţia privind gestionarea câinilor, pisicilor și a altor animale de companie care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
  • să efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia, deratizarea şi demuştizarea în adăposturi cu produse omologate și cu unităţi şi personal de specialitate;
  • să colecteze cadavrele şi deşeurile animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan;
  • să respecte legislația privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat;
  • pentru a-şi valorifica legal producţia primară sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare să solicite DSVSA judeţeană documentul de înregistrare pentru vânzare directă sau, după caz, de vânzare cu amănuntul;
  • să valorifice produsele alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar-veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în zonele de depozitare şi expunere.

Servicii specializate

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale a unui sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală sau prin diferite forme de subvenţii, se mai arată în comunicat.

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii nr. 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza responsabilităţilor ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret şi eficient oferă crescătorilor de animale o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora ori acțiuni obligatorii stabilite la nivel național și local, cu referire la:

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creşterii acestora în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecţie şi bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale, identificarea şi înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilităţi pentru obţinerea de subvenţii sau a altor ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, recoltarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • sprijin în implementarea normelor sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale prin evaluări şi controale programate;
  • monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) şi a produselor biologice;
  • întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, a unor examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa reziduurilor din materii prime şi din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;

- dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate, prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social sau direct.


Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, monitorizează, verifică şi controlează modul cum sunt respectate obligaţiile privind prevenirea apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire la animalele din proprietate şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Ferma Apa Neagră - animale şi păsări crescute organic

Situată în satul Nisipoasa de Plopu, judeţul Prahova, Ferma Apa Neagră este una de familie, înfiinţată de către Constantin şi Andrei Alexa, tată şi fiu. Principalul obiect de activitate este creşterea şi îngrăşarea animalelor după metode 100% tradiţionale şi ecologice.

Creşterea şi îngrăşarea animalelor după metode ecologice

Constantin Alexa

Ferma Apa Neagră de care se ocupă cei doi se numeşte în acest fel după firul de apă ce coboară din pădurea de anini pe care o înconjoară şi care, datorită pigmenţilor secretaţi de arbori, o colorează într-o nuanţă de maro deschis. Povestea amenajamentului pastoral care se află pe o suprafaţă de cca 35 de hectare începe în urmă cu 2 ani, când familia Alexa a închiriat păşunea de la marginea satului Nisipoasa din comuna Plopu. Beneficiind de sprijinul dezinteresat şi cu toată deschiderea din partea primarului şi a Consiliului Local, cei doi au reuşit să dezţelenească întreaga suprafaţă aflată într-o vizibilă stare de degradare, să decolmateze şi să lărgească firul de apă, dar şi să-l transforme într-o salbă de mici heleşteie cu apă curată şi populate cu peşti şi, foarte important, să împrejmuiască întreaga locaţie cu gard special pentru animale sălbatice, ne spune tânărul. „Am crescut între ele, le-am apreciat întotdeauna importanţa şi am rămas până astăzi cu această pasiune. Am început în urmă cu 4 ani, în zona Dărmăneşti - Valea Uzului, judeţul Bacău, cu un efectiv de 40 de mioare din rasa Ţigaie; am achiziţionat 5 berbeci dintr-o rasă de carne proveniţi şi certificaţi din Franţa şi în prezent în cele două locaţii (Plopu şi Dărmăneşti) am un efectiv de 700 de animale, majoritatea provenind din produşi proprii, prin încrucişări şi metisări, astfel încât să pot ajunge la o rasă de carne de cea mai bună calitate („gustul cărnii româneşti“) greu de egalat şi comparată cu produsele de acelaşi gen de import inodore şi insipide“, ne spune Constantin Alexa.

Familia Alexa cultivă în regim propriu 10 ha de porumb, 10 ha de lucernă şi borceag şi 15 ha de fâneaţă, toate aceste suprafeţe nefiind erbicidate sau fertilizate cu substanţe chimice. De altfel, completarea necesarului de furaje se face prin achiziţionarea directă de la mici producători locali, cu deosebire în ceea ce privește paiele de grâu, orz, ovăz etc., mai precizează Andrei. „Sistemul de furajare are un mare „secret“ – furaje naturale din lucerniera proprie netratată, neerbicidată şi fertilizată doar cu gunoi de grajd, dintre care borceag (ovăz şi mazăre furajeră) cultivat în aceleaşi condiţii, iar grâul şi porumbul achiziţionat din gospodăriile ţărăneşti şi din producţia noastră. Toate cele de mai sus sunt măcinate cu moara proprie; uruiala rezultată este produsă pentru maximum două zile, iar în raţiile pe care le dăm animalelor se adaugă (doar pentru femelele cu miei de lapte) ţărâţe de grâu pentru stimularea lactaţiei. Acelaşi tip de boabe şi seminţe naturale le folosim în hrana celor peste 300 de galinacee, furajarea acestora fiind completată cu seminţe de floarea-soarelui şi chiar lucernă uscată. Un astfel sistem de furajare este valabil şi pentru cei cca 30 de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna pentru care deţin certificare de rasă pură înregistrate la Registrul Genealogic. Atât porcii cât şi păsările sunt crescute în regim de semilibertate, în aer liber, în ţarcuri de câteva mii de metri pătraţi“, ne spune Constantin Alexa.

Fără boxe metalice sau împrejmuiri de tip industrial

La Ferma Apa Neagră cei doi au investit în cinci adăposturi caracteristice fiecărei specii de animale sau păsări, cu o suprafaţă totală de cca 1.000 m2, toate construite din material de cea mai bună calitate, protejate împotriva oricărui tip de dăunători, dotate cu instalaţii electrice de iluminat şi alimentate prin adăpători automate, din cele două puţuri cu apă potabilă, forate fiecare la adâncimea de 100 m.

Gustul şi aroma cărnii de acasă

adapost ovine

Gama de produse pe care cei doi le livrează, cu respectarea normelor în vigoare din domeniu, sunt diverse, pentru toate gusturile, iar începând cu anul acesta produsele se vor diversifica. „Avem carne de berbecuţ şi ovine mature, exclusiv din rasa românească Ţigaie şi metişi proveniţi din această rasă; carne de porc exclusiv din rasele Mangaliţa şi Bazna; carne de pasăre (preponderant cocoşi) din rase de găini româneşti crescute în regim de „gospodărie ţărănească“ şi provenite din eclozarea ouălelor obţinute în fermă. Începând cu jumătatea anului curent vom pune la dispoziţia clienţilor, din producţie proprie, carne de iepure, de fazan şi de raţă provenită de la animale şi păsări crescute în mod natural în condiţii de semilibertate“, mai specifică crescătorul.

Ţinta? Normalitatea!

Andrei Alexa

Nişa de piaţă există, trebuie doar pasiune şi seriozitate, iar planurile de viitor ale familiei Alexa au o singură direcţie: „normalitatea“. „Noi credem cu tărie că proiectul nostru va readuce în cotidianul multor oameni o sursă de alimentaţie care nu provine dintr-o industrie, ci dintr-o gospodărie.

Mai mult decât atât, ne dorim ca în viitor să aducem cât mai mulţi tineri şi copii în vizită la Ferma Apa Neagră pentru a le arăta natura în toată splendoarea ei. Ferma noastră a luat viaţă în sânul unei familii şi aşa va continua. Planurile pe termen scurt sunt să terminăm construcţiile pentru adăpostirea animalelor şi să optimizăm parametrii de funcţionare a fermei. În ceea ce priveşte planurile pe termen lung, acestea sunt legate în special de atingerea capacităţii maxime de producţie. Nu ne grăbim. Nu vrem să păcălim natura şi clienţii. Investiţia este pe măsura proiectului. Aşa cum am spus şi mai sus, investiţiile trebuie făcute responsabil şi cu o documentaţie serioasă în prealabil. Cei care îşi doresc să investească într-un astfel de proiect trebuie să ştie că sunt o sumedenie de factori care influnţează funcţionarea şi, în final, producţia, iar pentru a depăşi aceste momente au nevoie de pregătire şi resurse. Dacă există persoane dornice să investească în aşa ceva suntem mai mult decât bucuroşi să îi primim în gospodăria noastră şi să le împărtăşim din experienţele noastre“, încheie Andrei Alexa.

Beatrice Alexandra MODIGA

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna decembrie 2019, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 1.324.799 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 25 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Abonează-te la acest feed RSS