Lumea satului 750x100

update 19 Oct 2020

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna iulie 2020, aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul al II-lea 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 15.471.469,19 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 87 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Crescătorii de animale vor primi ajutoare de stat

În ședința de joi, Guvernul a discutat trei Ordonanțe de Urgență privind acordarea unor ajutoare de stat crescătorilor de animale, informează Hotnews. Guvernul spune că aceste ajutoare sunt acordate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de Hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, din cauza secetei.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

Beneficiarii ajutorului sunt crescătorii din sectorul bovinelor, respectiv întreprinderi individuale și familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum și persoane juridice care desfășoară activitate de creștere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcție de categoriile de porcine.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale și familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul creșterii păsărilor. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În cazul în care valoarea totală a ajutorului calculat depășește plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Hotărâre de Guvern privind reducerea pierderilor și pentru continuarea activității în sectorul apicol. Reglementează acordarea de sprijin financiar în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

  • apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
  • apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
  • apicultori, persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.


Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție și este în valoare de 25 lei/familia de albine.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern se propune acordarea unui sprijin de 25 lei/familie pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, valoare care reprezintă aproximativ 61% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor unice într-o singură tranșă.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

  • să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
  • să aibă familii de albine autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Rezistența bacteriană la antibiotice, o sfidare la adresa crescătorilor de animale

Rezistența bacteriană la antibiotice este proprietatea acestora de a se sustrage efectului bacteriostatic și chiar bactericid al chimioterapicelor antibacteriene (antibioticelor). Această proprietate a bacteriilor este posibilă datorită marii labilități a genomului bacterian, format dintr-un singur cromozom neprotejat de membrana celulară și eventual câteva plasmide. Rezistența se instalează prin mutații permanente ale cromozomului bacterian, schimburi de plasmide sau chiar prin asimilarea unor gene provenite de la bacterii lizate. În cazul multor specii bacteriene, rezistența la anumite clase de antibiotice se instalează rapid, dar există și multe specii bacteriene care au rămas constant sensibile la anumite clase de antibiotice.

Utilizarea antibioticelor în controlul infecțiilor patologice a fost un succes (Mehdi și col., 2018, Hăbeanu și col., 2019).

Antibioticele pot fi utilizate în căi diferite în producția animală: doze subterapeutice pentru stimularea creșterii, doze profilactice pentru prevenirea bolilor, doze terapeutice ca tratament curativ pentru boli (Lander și col., 2012). Cu toate acestea, evidențele medicale sugerează faptul că exagerarea în folosirea antibioticelor generează probleme datorită mai sus menționatei rezistențe bacteriene. Rezistențele pot fi de procentaj redus sau mare la anumite antibiotice sau clase de antibiotice.

Rezistența bacteriilor la antibiotice este o problemă ce trebuie tratată la modul cel mai serios și presupune tehnici de examinare performante pentru caracterizarea cantitativă și calitativă  a rezistenței unei anumite tulpini bacteriene la antibioticele propuse pentru linia întâi a tratamentului (de primă intenție). Dacă nu este luată în considerare această posibilitate, rezultatul tratamentului poate fi extrem de slab, și o prelungire cu complicații variate, importante și chiar exitus. În prezent se fac alerte sanitare pentru tulpinile bacteriene care au dezvoltat în proporții importante rezistența la antibiotice dezvoltate în mod curent într-o regiune. Se mai propune rotația tratamentului la fazele unde este acceptată intervenția. 

La nivelul UE, numărul pacienților infectați cu bacterii rezistente crește. Toate clasele de antimicrobiene utilizate la om au fost folosite și pentru animalele crescute pentru obținerea de produse destinate consumului uman. La animale, antibioticele sunt interzise ca promotori de creștere, dar este acceptată utilizarea acestora în scop curativ în fazele tinere de creștere.

Ca o consecință, cercetările biotehnologice și nutriționale au venit cu o serie de soluții menite să ofere alternative viabile pentru animale. Este cunoscut faptul că bacteriile lactice pot acționa ca agenți fermentativi sau pot coloniza mucoasa intestinală la animale cu efecte pozitive, pot avea rol imunomodulator, fiind capabile să împiedice aderența bacteriilor patogene la celulele intestinale, iar în ultimii ani se folosesc tot mai mult ca probiotice.

Pe aceeași linie, la IBNA Balotești studiile interdisciplinare au condus la obținerea unor aditivi furajeri bazați pe monoculturi de tulpini bacteriene sau asocierea a două tulpini cu efect sinergic probiotic și enzimatic, testați cu succes în hrana purceilor și a puilor de carne în Biobaza experimentală a IBNA Balotești. Efectele s-au reflectat într-o bună stare de sănătate și performanțe la nivelul permis de potențialul genetic.

Rezultatele obținute confirmă faptul că știința modernă are soluții promițătoare chiar pentru viitorul apropiat. Experiența dată de descoperirea și aplicarea acestor soluții va rămâne valabilă pentru situațiile create de patologii emergente determinate de bacterii cu potențial important de dezvoltare a rezistenței la antibiotice.

Dr. ing. Mihaela HĂBEANU

Pandemia de COVID-19: impact direct în buzunarul crescătorilor de animale

Înainte de Sărbătorile Pascale am făcut o vizită prin ţară pentru a afla care este pulsul din fermele crescătorilor de animale, în plină pandemie. De la cei mai optimiști am aflat că nu s-au lăsat depășiți de situație, de aceea au găsit soluții, respectiv livrările la domiciliu. Dar cât a ajuns să fie prețul mieilor și al iezilor în viu sau carcasă la stâne, care a scăzut chiar și cu 50% faţă de anul trecut?... Cel mai bine îi lăsăm pe crescători să vorbească!

„Vindem 100 kg de brânză telemea de oaie şi capră în fiecare zi“

Mihai Baicoianu

Prima oprire a fost la Mihai Băicoianu, din Găgeni, judeţul Prahova, care are un efectiv de cca 400 de capete de oi Țigaie și 120 de capre rasa Carpatină. Acesta spune că a moștenit această fermă de la părinții săi, în urmă cu patru ani, cu toate că pe atunci efectivul era mult mai mic.

Rasa aceasta de oi Țigaie spune că se potrivește zonei de aici, fiind una mixtă de carne-lapte, iar exemplarele sale sunt înscrise în registrul genealogic al rasei Țigaie. „Anul acesta am vândut 150 de miei de vreo trei săptămâni, cu 14 lei/kg în viu, iar pentru cei care vin acasă mai am arvuniți la 20 lei/ kg carcasa. Media mieilor a ieșit în jur de 18 kg în viu. În carcasă am oprit peste 10 kg și au o greutate cuprinsă între 10-18 kg. În total am avut 300 de miei.“

Pe lângă efectivul numeros de oi, acesta are și 100 de capre adulte din rasa Carpatină, care la fel se potrivesc zonei, fiind o rasă mixtă de carne-lapte, și sunt înscrise în Registrul Genealogic la Caprirom, de aproximativ 4 ani. „Prețul la ieduți a fost tot 20 lei/kg, dar sincer au fost cam mici, i-am vândut în viu iubitorilor de animale cu 12 lei/kg. Pentru mine este mult mai rentabil să fac telemea decât să mă chinui cu iezii până în septembrie. La noi în zonă numai telemeaua se caută și în momentul acesta nu mai am stoc, se vând foarte bine, cu 18 lei/kg“, adaugă Mihai Băicoianu.

„Carcasa de miel s-a vândut cu 20-22 lei kilogramul, un preț bun pentru vremurile care sunt“

Iulian Nitoiu

Am rămas tot în Găgeni, județul Prahova, unde am stat de vorbă și cu Iulian Nițoiu, un crescător care în urmă cu aproximativ 12 ani a început de la două vaci și 14 oi; una dintre vaci a fost de la bunicii săi, dar ulterior le-a tot înmulțit, până a ajuns la un efectiv de 30 de animale. „Rasa de vaci este Bălțată Românească alb cu negru, o rasă autohtonă, cu o medie foarte bună de 25-35 litri de lapte; pe lângă acestea avem și un Red Holstein. Pentru marea parte a producției am abonați, iar dintr-o mică parte din lapte fac brânză telemea. Legat de viței, mi i-am format în așa fel încât să-mi fete în perioada de toamnă, să am lactația vacilor pe timp de iarnă, pentru că atunci este mai mult laptele.“

Crescătorul prahovean are și 180 de oi (...), iar la el în staul predomină rasa Țigaie și câteva exemplare de Țurcană. „Am rămas la Țigaie deoarece vreau să ajung la o subvenție mai mare. Cea normală este de 20 lei/animal, la toate oile (...),  pe rase, va fi în jur de 100 lei de oaie și de aceea am zis să achiziționez 5 berbeci de rasă. Țigaia este de fapt o rasă mixtă lapte-carne, bună de lapte, producția medie de lapte fiind de 200 grame până la 1 kg de animal“, mai adaugă Iulian.

Fătările din ferma sa au început la sfârșitul lui ianuarie-începutul lunii februarie,și în momentul când am ajuns noi la fermă, mai avea în jur de 10 oițe care se pregăteau de fătat. „130 de miei au fost dați la 20-22 lei/kg carcasa, nu știu exact, că nu s-a rupt încă prețul, dar pot spune că este un preț bun pentru vremurile care sunt (...). Cumpărătorii optează pentru o greutate de peste 15-20 kg carcasa, dar sunt și care cer între 10-12 kg; cu toate acestea, mai rămân și pentru toamnă în jur de 50 de miele pe care deja le-am și crutaliat pentru ținere.“

Din partea autorităților nu prea este înțelegere

Marius Traian Mindirigiu

Am lăsat Prahova şi am ajuns în comuna Dumeşti, satul Hoiseşti, din judeţul Iaşi, unde tânărul Marius Traian Mindirigiu împreună cu fratele său Radu se ocupă de mici cu creşterea animalelor. În anul 2012 au început cu 50 de oi, iar acum au ajuns la un efectiv de 400 de capete, rasa Țurcană cu varietatea Oacheşă. Cei doi tineri spun că produsele ajung la clienţii formaţi în timp sau la samsari, în lipsă de cumpărători. În schimb, acum ca niciodată se confruntă cu mari probleme din cauza coronavirusului. Dacă la începutul anului se preconiza un preț bunicel, odată cu această pandemie preţul a scăzut considerabil, ceea ce este dezastruos pentru crescători.

Radu fratele lui Marius Traian Mindirigiu

Tânărul mai adaugă că din partea autorităților nu este înțelegere mai deloc, astfel încât cumpărătorul a fost descurajat să mai vină la producător să-și achiziționeze brânza și carnea de miel în perioada Paștelui, când ar trebui să crească vânzările. „Acum ca niciodată mă confrunt cu foarte mari probleme din cauza coronavirusului. Anul a început foarte bine, se spunea că o să fie prețuri de 15 lei/kg în viu, dar se pare că odată cu această epidemie s-a năruit totul, prețul a scăzut, încetul cu încetul, la 8-9 lei/kg, și ceea ce m-a descurajat și mai mult este faptul că am văzut zilele acestea un anunț de 6,6 lei/kg, ceea ce este dezastruos pentru noi, crescătorii de oi. Problema este foarte gravă, mai ales cu această interdicție, în care mulți oameni nu se pot deplasa să-și ia un miel. La piață suntem iar restricționați (...); din partea autorităților nu prea este înțelegere, astfel omul este descurajat să mai vină la mine, la producător, să-și ia o bucată de brânză și un miel, preferă să renunțe să cumpere cu un preț bun, în jur de 400 lei, cât fac produsele mele, decât să-și ia o amendă de 2.000 lei cel puțin“, specifică ieşeanul.

„Piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele“

Rahela Vulcu 2 a

Probleme în fermă sunt și la tânăra Rahela Vulcu din Luduş, județul Mureş, care împreună cu familia sa se ocupă de o fermă de 500 de oi și câteva vaci. Aceasta precizează că este greu în această perioadă ca un producător să-și comercializeze produsele lactate. De altfel, numărul de miei vânduți a fost unul redus și s-a realizat doar pe comandă, cu livrări la domiciliu. „Din păcate, din cauza pandemiei noi nu putem comercializa produsele lactate deoarece oamenii sunt speriați de acest virus. O parte din miei i-am vândut, o altă parte i-am distribuit la domiciliu, iar restul sunt pe săivan. Ne bucurăm tare mult că piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele.“

În continuare, am tras o fugă să îl cunoaştem şi pe Alex Adobriţei, un tânăr crescător în vârstă de 26 de ani din Dulceşti, judeţul Neamţ, care în urmă cu 7 ani, împreună cu părinţii, a achiziţionat câteva capre. În prezent, întregul efectiv este considerabil, cu tot cu prăsilă şi ţapi de reproducţie. Rasa este Carpatină şi se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă deoarece valorifică foarte bine pășunea, ne mărturisește crescătorul. „În plină pandemie vânzările au scăzut undeva la 50%, iar prețul iezilor a început de la 15 lei/kg în viu și 25 lei/kg carcasa. Rasa Carpatină, din punctul meu de vedere, se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă și în același timp valorifică foarte bine pășunea. În momentul de față produc lapte, caș, urdă, telemea și iezi pentru consum. În prezent, facem trecerea caprelor de la perioada de stabulație la perioada de pășunat și administrăm caprelor tratamente de parazitare internă și externă. Sperăm ca anul acesta să se îndrepte lucrurile și să fie mult mai bine.“

Livrările la domiciliu: soluţia salvatoare

Familia Lucan

Ultima oprire a fost la Mariana şi Petrică Lucan care locuiesc în satul Tămăşasa, comuna Mărtineşti, la 8 km de Orăştie, și sunt alți doi crescători afectați de pandemie și de restricțiile care au fost impuse. Aceștea se ocupă de aproximativ 4 ani de o micuţă fermă de 17 bovine şi cca 110 oi, iar la un astfel de efectiv de animale producţia de lapte pe zi ajunge deseori să fie de 200 de litri, din care fac telemea şi brânză dulce. „Din păcate, în această perioadă de pandemie numărul cumpărătorilor a început să scadă, dar acest lucru a fost compensat cu livrările la domiciliu. Momentan animalele sunt pe stabulație, urmând să fie scoase curând la pășune. Perioada prin care trecem ne afectează și pe noi, ca producători. Produsele le vindem pe piață, iar aici a trebuit să fie sporite măsurile de siguranță; noi am început să folosim PET-uri și caserole noi, de unică folosință, pentru produsele noastre.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Cercetarea zootehnică, direct în fermă

Ca urmare a remarcabilelor rezultate obţinute de către cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriţie Animală – IBNA Baloteşti în activitatea specifică domeniului – nutriţie animală, dar şi a îndelungatei experienţe a specialiştilor de aici în ceea ce priveşte ameliorarea animalelor de reproducţie – rasă pură – respectiva entitate ştiinţifică şi de cercetare a fost acreditată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie prin decizia nr. 774, din 17 decembrie 2019, în vederea evaluării genetice a animalelor de reproducţie.

Este încă o dovadă a recunoaşterii calităţii muncii de cercetare zootehnică pusă în slujba crescătorilor de animale, categorie care, asemenea unor semeni ai lor, din păcate puţini, ar trebui să „cupleze“ mai mult la ceea ce înseamnă progres, competitivitate, performanţă şi, evident, profitabilitate.

Aşadar… să profităm de ceea ce încă avem la dispoziţie, de cercetare şi cercetători ale căror rezultate sunt recunoscute la nivel mondial.

Ion BANU

Măsurile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de animale în perioadele caniculare

 Proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic asociat perioadei de vară.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului.

Prevederi aplicabile târgurilor în care se comercializează animale:

– Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării, trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite.

–  Trebuie asigurată aprovizionarea regulată cu apă și furaje, precum și existența unor surse alternative de alimentare cu apă.

Cel mai mare risc pentru animale, pe timp de caniculă, este lipsa apei, care duce la deshidratarea animalului şi poate provoca suferinţă şi chiar moarte.

Animalele tinere, cele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apă potabilă.

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

  • vaci - lapte / 38 - 52 litri
  • bovine / 38 litri
  • cai / 20 - 45 litri
  • porci / 4 - 11.5 litri
  • ovine / 6 litri
  • păsări - curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

Primăvara și recomandările medicului veterinar pentru crescătorii de animale

Mai bine să prevenim!

Principalele acţiuni de sezon care se recomandă crescătorilor de animale în sezonul de primavară sunt cele care țin de prevenție, știind că este mai ușor să prevenim apariția unor îmbolnăviri decât să le tratăm. În primul rând, deparazitarea internă şi externă a tuturor animalelor din gospodărie, inclusiv a câinilor și pisicilor, este o acţiune importantă atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru sănătatea omului şi protecţia mediului înconjurător. Se ştie că animalele parazitate elimină, odată cu fecalele, şi ouă de paraziţi, contaminând păşunile. Acestea vor fi ingerate de alte animale scoase la păşunat şi, accidental, de către oameni. Orice animal parazitat are un răspuns imun necorespunzător în urma unei vaccinări, iar bolile parazitare, chiar dacă nu produc întotdeauna mortalităţi, afectează negativ producţiile.

Cum facem deparazitare

Acţiunea de deparazitare se face la toate animalele din gospodărie în acelaşi timp, de cel puţin 4 ori pe an, începând din primăvară, cu două săptămâni înainte de scoaterea animalelor la păşunat, cu următoarele produse: pentru cabaline, suspensii orale de ECVIROM și ECVIROM I; pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine), suspensiile orale de FASCIOCID, ROMBENDAZOL 2,5%, ROMBENDAZOL 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau soluţiile injectabile ROMAVERMECTIN PLUS și ROMIVERMECTIN.

Pentru porcine se recomandă ROMOXIBENDAZOL comprimate şi pulvis și ROMIVERMECTIN, soluţie injectabilă.

La păsări se administrează ROMBENDAZOL F comprimate, iar pentru deparazitarea externă şi a cuibarelor se folosește produsul ROMPARATOX.

Pentru deparazitarea internă a câinilor şi pisicilor se recomandă PARACAN, TOTAL şi ROMBENDAZOL SUPER sub formă de comprimate, iar pentru cea externă, PARAKILL.

În afară de acestea, este neapărat nevoie să se aplice măsuri de profilaxie generală prin acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care au drept scop distrugerea agenţilor patogeni ai bolilor transmisibile (virusuri, bacterii, ciuperci) şi a vectorilor acestora (insecte şi rozătoare).

Astfel, concomitent cu deparazitarea animalelor, pentru a se evita noi infestări ale acestora cu paraziți trebuie să se facă şi deparazitarea adăposturilor, inclusiv a ustensilelor folosite la animale, cu ROMPARASECT 5%.

Pentru că în perioada de primăvară poate să apară miodistrofia mieilor, o boală de nutriție cauzată de hiposelenoză și hipovitaminoza E, continuare a carenţelor de la oaia gestantă, recomandăm ROMSELEVIT injectabil la miei.

Vaccinări obligatorii...

În afară de aceste acţiuni pe care pot să le facă gospodarii, există acţiuni sanitar-veterinare cuprinse în PROGRAMUL STRATEGIC de care sunt responsabili medicii veterinari concesionari şi acțiuni pe care le efectuează medicul veterinar la solicitarea crescătorului de animale.

Gospodarii trebuie să cunoască faptul că primăvara vaccinarea la animale este obligatorie pentru pseudopesta aviară și antrax.

...contra pseudopestei aviare

Vaccinarea se face la speciile de păsări receptive la virus (găini, curci, bibilici, fazani, prepeliţe, porumbei). Vaccinarea se poate face cu produse româneşti foarte eficiente, precum: AVIPESTISOTA, AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC.

...contra antraxului (cărbune, dalac sau buba neagră)

Vaccinarea se face la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi la cabaline cu vaccinul Carboromvac.

Dintre acţiunile efectuate la solicitarea crescătorului de animale, menţionăm: vaccinarea oilor şi a caprelor contra agalaxiei contagioase (răsfugul alb) cu AGALAXIN sau cu AGALAXIN FORTE, care previne și mamita gangrenoasă (răsfugul negru), vaccinarea contra rujetului la porcine, cu ERYROMVAC.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company S.A.

Obligaţiile şi responsabilităţiile crescătorilor de animale privind supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om

Rentabilitatea creşterii animalelor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă legislaţia cu referire la asigurarea condiţiilor de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare, etc), respectarea legislației privind mişcarea animalelor în judeţ, pe teritoriul naţional şi în activitatea de import-export, precum și a normelor de protecţie sanitară veterinară, obligații care însumate generează, acestora, un status de sănătate corespunzător.

În context, starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ, condiție ce impune responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţiilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare, pentru promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • respectarea legislației privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitară veterinară a exploataţiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale cu animale şi păsări vii crescute în scop economic;
  • să solicite și să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în proprietate şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcările de efective survenite în exploataţie;
  • să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • să solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi, cu acţiunile sanitare veterinare efectuate și documentele de mişcare şi de certificare a stării de sănătate, necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor;
  • mișcarea animalelor să se efectueze numai cu aprobarea medicului veterinar cu mijloace de transport autorizate, dezinfectate și care să fie dotate cu echipamente  de confort  corespunzătoare speciei și categoriei de animale;
  • în timpul mişcării animalelor, deţinătorii acestora sunt obligați să aibă asupra lor următoarele documente:
    • cartea de exploataţie,
    • formularul de mişcare,
    • cartea de sănătate a animalului,
    • paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline)
    • certificatul de sănătate şi documentul privind informaţile pentru lanţul alimentar, în cazul mişcării către abator.
  • să solicite, să colaboreze și să spijine medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică și de necesitate, etc.
  • să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • să respecte legislaţia privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
  • să efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia, deratizarea şi demuştizare în adăposturi cu produse omologate și cu unităţi şi personal de specialitate;
  • să colecteze cadavrele şi deşeurile animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan;
  • să respecte legislația privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat;
  • pentru a-şi valorifica legal producţia primară, sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare, să solicite DSVSA judeţeană, documentul de înregistrare pentru vânzare directă, sau, după caz, de vânzare cu amănuntul;
  • să valorifice produsele alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în zonele de depozitare şi expunere;

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală, sau prin diferite forme de suvenţii.

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare, în baza responsabilităţilor ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret şi eficient, oferă crescătorilor de animale o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecţia animalelor şi a mediului, siguranţa alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la:

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creşterii acestora în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecţie şi bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale, identificarea şi înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilităţi pentru obţinerea de suvenţii sau alte ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, recoltarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • spijin în implementarea normelor sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale. prin evaluări şi controale programate;
  • monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) şi a  produselor biologice;
  • Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa rezidiilor, din materii prime, şi din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;
  • dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate, prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitărilor acestora, de asemenea monitorizează, verifică şi controlează modul în care sunt respectate obligaţiile privind prevenirea apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire la animalele din proprietate şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.               

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

„Runc Mold“ din Moldoviţa vrea să rezolve problemele crescătorilor de animale

Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ din Moldoviţa, judeţul Suceava, înfiinţată în 2016, a adresat recent rugămintea organismelor de decizie politică şi administrativă de la nivel naţional, inclusiv Ministerului Agriculturii, să studieze mai multe propuneri pentru emiterea unor acte normative, Hotărâri de Guvern şi Ordine de Ministru pentru materializarea prevederilor Legii Muntelui în beneficiul gospodăriilor ţărăneşti din zona montană.

Crescătorii de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă

Preşedintele interimar al cooperativei, Alexandru Crăiuţ, un cunoscut crescător de animale din zonă, susţine că marea majoritate a crescătorilor de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă. Domnia sa consideră că este necesar un program destinat gospodăriilor izolate, situate la altitudini înalte, unde locuitorii acestor zone duc o viaţă grea din cauza accesului dificil la acestea, constrângerilor naturale, iernilor lungi şi geroase, lipsei energiei electrice. Motivaţia unui astfel de program a plecat de la datele statistice ale INS care arată că în 1990 efectivul de taurine era de 5.321.000 capete, în 2005 de 2.935.533 capete, iar în 2017 de  2.012.284 capete, de la faptul că 40% din gospodăriile populaţiei deţin 1-2 capete vaci cu lapte, marea majoritate a acestora regăsindu-se în zonele montane, şi de la concluziile întrunirii miniştrilor Agriculturii din UE de la Luxemburg, în care s-a acreditat ideea reducerii bugetului pentru agricultură pentru următorul exerciţiu bugetar 2021-2027.

Piaţa, asocierea şi subvenţiile pot dezvolta zootehnia în zona montană

„Având în vedere prevederile Legii Muntelui nr. 197/2018 şi normele acesteia de implementare şi preluarea din ianuarie 2019 a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de România, printre priorităţile principale va fi şi negocierea bugetului agriculturii pentru Exerciţiul bugetar 2021-2027; trebuie să se insiste pentru a nu se reduce subvenţiile, în special plăţile directe, sprijinul complementar şi înverzirea şi să se acorde prioritate gospodăriilor îndepărtate din zona de munte.

Deosebit de importante pentru dezvoltarea agriculturii din zonele montane care sunt vitregite de natură şi de alţi factori perturbători sunt: Piaţa – crearea unei pieţe de desfacere a produselor ce se obţin în gospodăriile ţărăneşti, sprijinită de autorităţile admi­nistrative teritoriale şi de structurile agricole de la nivel judeţean; Asocierea – specialişti din structurile agricole judeţene să fie repartizaţi pe localităţile montane mai îndepărtate de reşedinţa de judeţ pentru a explica avantajele asocierii, mai ales în cooperativele agricole sau grupurile de producători, asociaţiile având doar carac­ter de reprezentare. Numai în aceste condiţii micii fermieri vor putea valorifica la preţuri mai avantajoase carnea şi laptele, evitându-se intermediarii care păcălesc fermierii oferindu-le preţuri derizorii, care nu acoperă cheltuielile de producţie; Finanţarea – Acordarea de subvenţii pe cap de animal: bovină, ovină, caprină, diferenţiată în funcţie de zona izolată, la înălţimi de peste 600 m altitudine, unde condiţiile de muncă sunt mai grele, calitatea solului este mai săracă şi, evident, producţiile pe pajişti (fâneţe + păşuni) sunt mai scăzute“, a precizat Alexandru Crăiuţ.

Ajutoare de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rase superioare

Pentru încurajarea creşterii vacilor de lapte, care în ultimii ani înregistrează un regres, fermierii din Moldoviţa consideră că trebuie acordat un ajutor de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rasele ce se pretează zonei montane, cum ar fi: Pinzgau de Transilvania, Brună de Maramureş sau Bălţată românească. O alternativă la vaca de lapte din zona montană ar fi Angus, rasă care valorifică superior păşunea, nu este pretenţioasă, înregistrează repede spor în greutate, rezistă la temperaturi mai scăzute, iar oasele reprezintă doar 20-25% din greutatea animalului. Există desfacere la această categorie de bovină, dar preţul de achiziţionare a tineretului este foarte ridicat, fiind necesară acordarea unor ajutoare sub formă de subvenţii sau ajutor de minimis, din moment ce preţul de achiziţie pentru abatorizare este la fel pentru toate taurinele.

Micile fabrici de prelucrare a laptelui, o necesitate în zonele montane

„Pentru închiderea cercului şi pentru crearea de noi locuri de muncă în comunele din zonele montane este necesară, în localităţile cu număr mare de animale, acordarea de stimulente financiare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru construirea de mici fabrici de prelucrare a laptelui la care să fie ataşat şi un punct de sacrificare de bovine, cu livrarea cărnii în carcasă. Pentru realizarea unei astfel de fabrici pe Submăsura 4.2 fondurile de la UE sunt de 50-70% din valoarea totală a proiectului, cofinanţarea de 30% neputând fi suportată de cei 30-50 de membri cooperatori, care nu dispun de surse financiare pentru realizarea unor astfel de obiective. Propunem asigurarea sumei ce reprezintă cofinanţarea din bugetul de stat sau printr-un credit garantat de guvern pe termen lung şi cu dobândă mică“, ne-a declarat Alexandru Crăiuţ.

Cursuri gratuite pentru cei care depun proiecte

Micii fermieri înscrişi în Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ solicită ca AFIR să organizeze dezbateri la nivel judeţean privind procedurile şi condiţionalităţile din ghidu­ri la Submăsurile 6.1 – Instalarea tinerilor la sate şi 6.3 – Sprijin pentru micii fermieri. Pentru formarea profesională a celor ce depun proiecte la Submăsurile 6.1 şi 6.3 se doreşte ca prin Ordin de Ministru să fie organizate cursuri de scurtă durată, pe centre de comună, avându-se în vedere distanţele mari dintre comunele îndepărtate şi reşedinţele de judeţ. „Dorim să se elimine prevederea ca la depunerea proiectelor tinerii să aibă exploataţii pe numele lor doi ani, transferul exploataţiei să se facă la un notar public, reducându-se timpul de aşteptare, iar pentru demonstrarea folosirii unui grajd să se ia în considerare adeverinţele eliberate de primării“, a mai spus Alexandru Crăiuţ.

Valoarea zootehnică a bovinelor este dată de însămânţările artificiale

Şi în ceea ce priveşte rasele animalelor sunt mari probleme în zona montană din Suceava în urma desfiinţării centrelor de însămânţări artificiale.

crescatori animale Alexandru Craiut„Avem în unele localităţi un mozaic de rase, animale cu producţie scăzută. Până la modificarea Legii educaţiei şi existenţa unei programe şcolare specifice zonelor montane, pe lângă Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul Tehnologic «Ion Nistor» din Vicovu de Sus şi Grupul Şcolar «Vasile Cocea» Moldoviţa ar trebui să se organizeze cursuri de 1 an pentru formarea tehnicienilor, respectiv a operatorilor pentru însămânţări artificiale pentru absolvenţii de liceu. Materialul seminal de mare valoare zootehnică  ar trebui să fie subvenţionat timp de 1 până la 3 ani, iar sprijinul financiar pe cap de vacă (Programul 5-10 capete) să se acorde numai în condiţiile în care se face dovada scrisă că monta vacii s-a realizat prin operator autorizat.

Nu ne interesează doar numărul de vaci, ci în primul rând calitatea acestora, respectiv rasa de la care să se poată obţine produşi, viţei, precum şi cantităţi mai mari de lapte de bună calitate“, consideră Alexandru Crăiuţ.

Silviu BUCULEI

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 01.10.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.225.111 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 27 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

APIA anunță recalcularea cuantumului stabilit inițial pe cap de animal pentru anumite scheme din sectorul zootehnic

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că alocarea financiară aferentă Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane euro, iar alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane euro. Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor din sectorul zootehnic, Agenția a acordat în premieră, începând cu data de 16 octombrie 2017, plăți în avans și pentru Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), pentru beneficiarii crescători de animale. Suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane euro.

Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, conform datelor de mai jos:

Denumire scheme APIA

Cuantum
2017

SPRIJINUL CUPLAT ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

vaci de lapte

442.0754 euro/cap

bivolițe de lapte

187.6676 euro/cap

taurine din rase de carne și metișii acestora

519.9658 euro/cap

ovine/caprine

25.0200 euro/cap

AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORII ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte

22.1885 euro/tonă

ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne

88.6852 euro/cap

ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine

5.2407 euro/cap

Precizăm că în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistem și astfel a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării in plafonul financiar alocat României.

Astfel, s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal, numai pentru următoarele scheme:

Denumire scheme APIA

Cuantum 2018

SPRIJINUL CUPLAT ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

vaci de lapte

401.1809 euro/cap

bivolițe de lapte

173.9233 euro/cap

taurine din rase de carne și metișii acestora

446.5667 euro/cap

AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORIII

ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne

86.3629 euro/cap

Sursa: apia.org.ro

Obligaţiile crescătorilor de animale în perioadele caniculare

Obligaţiile crescătorilor de animale în perioadele caniculare

Întrucât urmează o perioadă cu temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor a transmis în teritoriu o serie de recomandări privind îngrijirea animalelor, în special în zilele caniculare. Astfel, proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic asociat perioadei de vară.

Prevederi aplicabile fermierilor

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune sau alte activităţi de povară nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00-18.00, dacă temperatura la umbră depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la apariția unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutra­lizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile.

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului.

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp.

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, vârstă şi stare fiziologică.

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi.

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului.

Prevederi aplicabile târgurilor în care se comercializează animale:

– Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite.

– Trebuie asigurată aprovizionarea regulată cu apă și furaje, precum și existența unor surse alternative de alimentare cu apă. Cel mai mare risc pentru animale, pe timp de caniculă, este lipsa apei, care duce la deshidratarea animalului şi poate provoca suferinţă şi chiar moarte. Animalele tinere, cele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apă potabilă

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE/Categorie de animale/Cantitate de apă recomandată

  • vaci-lapte / 38-52 litri;
  • bovine / 38 litri;
  • cai / 20-45 litri;
  • porci / 4-11.5 litri;
  • ovine / 6 litri;
  • păsări-curte / 0,5 litri.

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 32-33

Primăvara și recomandările medicului veterinar pentru crescătorii de animale

Principalele acţiuni de sezon care se recomandă crescătorilor de animale în sezonul de primăvară sunt cele care țin de prevenție, știind că este mai ușor să prevenim apariția unor îmbolnăviri decât să le tratăm. În primul rând, deparazitarea internă şi externă a tuturor animalelor din gospodărie, inclusiv a câinilor și pisicilor, este o acţiune importantă atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru sănătatea omului şi protecţia mediului înconjurător. Se ştie că animalele parazitate eli­mină, odată cu fecalele, şi ouă de paraziţi, contaminând păşunile. Acestea vor fi ingerate de alte animale scoase la păşunat şi, accidental, de către oameni. Orice animal parazitat are un răspuns imun necorespunzător în urma unei vaccinări, iar bolile parazitare, chiar dacă nu produc întotdeauna mortalităţi, afectează negativ producţiile.

Cum facem deparazitarea

Acţiunea de deparazitare se face la toate animalele din gospodărie în acelaşi timp, de cel puţin 4 ori pe an, începând din primăvară, cu două săptămâni înainte de scoaterea animalelor la păşunat, cu următoarele produse: pentru cabaline, suspensii orale de ECVIROM și ECVIROM I; pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine), suspensiile orale de FASCIOCID, ROMBEN­DAZOL 2,5%, ROMBENDAZOL 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau soluţiile injectabile ROMAVERMECTIN PLUS și ROMIVERMECTIN.

Pentru porcine se recomandă ROMOXIBEN­DAZOL comprimate, pulvis și ROMIVERMECTIN, soluţie injectabilă.

La păsări se administrează ROMBENDAZOL F comprimate, iar pentru deparazitarea externă şi a cuibarelor se folosește produsul ROMPARATOX.

Pentru deparazitarea internă a câinilor şi pisicilor se recomandă PARACAN, TOTAL şi ROMBENDAZOL SUPER sub formă de comprimate, iar pentru cea externă, PARAKILL.

În afară de acestea, este neapărat nevoie să se aplice măsuri de profilaxie generală prin acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care au drept scop distrugerea agenţilor patogeni ai bolilor transmisibile (virusuri, bacterii, ciuperci) şi a vectorilor acestora (insecte şi rozătoare).

Astfel, concomitent cu deparazitarea animalelor, pentru a se evita noi infestări ale acestora cu paraziți, trebuie să se facă şi deparazitarea adăposturilor, inclusiv a ustensilelor folosite la animale, cu ROMPARASECT 5%.

Pentru că în perioada de primăvară poate să apară miodistrofia mieilor, o boală de nutriție cauzată de hiposelenoză și hipovitaminoza E, continuare a carenţelor de la oaia gestantă, recomandăm ROMSELEVIT injectabil la miei.

Vaccinări obligatorii...

În afară de aceste acţiuni pe care pot să le facă gospodarii, există acţiuni sanitar-veterinare cuprinse în PROGRAMUL STRATEGIC de care sunt responsabili medicii veterinari concesionari şi acțiuni pe care le efectuează medicul veterinar la solicitarea crescătorului de animale.

Gospodarii trebuie să cunoască faptul că, primăvara, vaccinarea la animale este obligatorie pentru pseudopesta aviară și antrax.

...contra pseudopestei aviare

Vaccinarea se face la speciile de păsări receptive la virus (găini, curci, bibilici, fazani, prepeliţe, porumbei). Vaccinarea se poate face cu produse româneşti foarte eficiente, precum: AVIPESTISOTA, AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC.

...contra antraxului (cărbune, dalac sau buba neagră)

Vaccinarea se face la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi la cabaline, cu vaccinul Carboromvac.

Dintre acţiunile efectuate la solicitarea crescătorului de animale menţionăm: vaccinarea oilor şi a caprelor contra agalaxiei contagioase (răsfugul alb) cu AGALAXIN sau cu AGALAXIN FORTE, care previne și mamita gangrenoasă (răsfugul negru), vaccinarea contra rujetului la porcine, cu ERYROMVAC.

romavermectin 2 romavermectin 1

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company SA

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 30

„Fără adeverință, crescătorii de animale nu înțeleg rolul asocierii“

Asociația Crescătorilor de Animale, Păsări și a Producătorilor Agricoli „Pleșuva“ – Comarnic a fost înființată în anul 2009, la inițiativa crescătorilor de păsări, porumbei și iepuri din zonă. Între timp s-au alăturat și crescătorii de ovine și bovine. Anul trecut, asociația a avut 800 de membri, dar trendul nu pare a se păstra pentru 2017, după cum ne-a precizat președinta asociației, doamna Carmen Oancea.

Cotizație modică, plătitori puțini

Una dintre cerințele pe care fermierii le aveau de îndeplinit atunci când depuneau dosarele la APIA pentru a primi subvenția era o adeverință prin care se atesta faptul că sunt crescători de animale. Aceasta a fost momentul în care majoritatea crescătorilor de animale s-au înscris în diverse forme organizatorice deoarece o astfel de adeverință era emisă doar de asociațiile de profil. „În momentul în care această cerință a fost eliminată, nu au mai văzut necesitatea asocierii, practic îi leagă doar o hârtie, și nu avantajele de a sta într-o asociație care să îi reprezinte, să îi informeze și așa mai departe“, a declarat Carmen Oancea. Aceasta a completat faptul că activitatea Asociației Pleșuva - Comarnic are de suferit în aceste condiții pentru că mai mulți membri nu și-au plătit cotizația pentru anul 2016, chiar dacă este vorba despre suma modică de 40 de lei. Alte dezavantaje sunt date de faptul că, neavând mulți membri cotizanți, asociațiile nu mai pot face parte din diferite federații, nu pot participa la ședințe, deci nu mai pot reprezenta interesele comune atunci când se impune acest lucru.

Organizatoarea expoziției naționale

Trecând peste această nemulțumire, doamna Oancea ne-a vorbit despre activitatea asociației în 2016, cel mai important obiectiv fiind dat de participarea la expozițiile de profil. „Am încheiat anul 2016 cu bune și rele. Bune datorită faptului că am reușit să organizăm diferire expoziții de animale. Prima a fost organizată în localitatea Băicoi, în luna februarie, unde au participat crescători de păsări, iepuri și porumbei din localitate. Au fost 26 de participanți care au expus 1.300 de animale. În cadrul evenimentului au fost organizate și concursuri, unele animale obținând titluri de campioni locali. Cea de a 2-a expoziție a asociației a avut loc în cadrul Festivalului Cașcavelei din Valea Doftanei. Aici au fost expuse vaci, oi, păsări, porumbei, păuni și fazani, iar crescătorii prezenți au fost doar locuitori ai comunei Valea Doftanei. Cea de a 3-a participare importantă a fost în cadrul festivalului oierilor de la Bran, unde am expus rase pure și, ca noutate, vaci din rasa Texel deoarece de curând avem un astfel de crescător în județ. Penultima a fost participarea la IndAgra, în cadrul căreia au fost prezente anul acesta și bovine pe lângă standul de păsări deja cunoscut în cadrul evenimentului. Ultima participare a fost la Expoziția Națională a României desfășurată în decembrie la Caransebeș, unde am câștigat 9 titluri de campioni naționali la diverse rase de păsări, iepuri și porumbei“, a completat președinta asociației.

În ceea ce privește obiectivele pentru noul an, doamna Oancea a precizat faptul că își dorește o implicare mai mare în cadrul expozițiilor la care au participat crescătorii de animale în 2016, iar cea mai mare provocare va fi organizarea Expoziției Naționale de păsări de curte, porumbei, iepuri și animale exotice. În acest moment nu sunt cunoscute prea multe detalii cu privire la datele expoziției, însă cel mai probabil va fi organizată în orașul Ploiești.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 46

Alexandru Teședan, crescător de animale - „Niciodată nu voi face altceva“

Creșterea vacilor este una dintre ocupațiile tradiționale ale fermierilor. Așadar, să auzi despre câte o nouă fermă de vaci nu este un lucru de mirare. Chiar și fermierii arădeni sunt surprinşi când află despre un tânăr născut și crescut în oraș, la bloc, că se apucă de zootehnie. În cele ce urmează vă prezentăm povestea lui Alexandru Teședean (foto), un tânăr fermier care și-a urmat o dragoste descoperită în copilărie.

Alexandru Tedesan crescator de animale

Vițica salvată de la tăiere

„M-am născut și am crescut la bloc, în oraș. La țară mergeam doar la sfârșit de săptămână și, mai târziu, în vacanțe, la bunici“, își începe Alexandru Teședean povestea. „Cândva, într-o toamnă, pe când eram mic, bunicii mei au cumpărat o vițică, cu intenția să o taie de Sărbători. Numai că eu m-am atașat tare mult de ea și sufeream mult de tot la gândul că va fi sacrificată. Așa că am început să mă rog și de părinți, și de bunici să n-o taie. Și uite așa am avut prima mea vacă“, își amintește tânărul fermier. Vițica a devenit junincă, apoi vacă în toată regula. Urmașele ei au deve­nit nucleul fermei cu care Alexandru, care, între timp, și-a făcut studiile în domeniu, și-a început activitatea.

În anul 2009 a hotărât că e vremea să ia lucrurile în serios și să facă din vaci mai mult decât o pasiune: o afacere. Prin urmare, a cumpărat unul dintre grajdurile fostului IAS Curtici. Era doar un adăpost vetust, construit la standardele de acum mai bine de 50 de ani. Ca atare, a trebuit modernizat. Încet – încet a apărut o sală de muls, iar apoi s-au amenajat boxe individuale pentru fiecare animal. Apoi alte și alte modernizări, care s-au constituit în pași înceți, dar siguri spre asigurarea condițiilor pentru obținerea unui lapte de calitate superioară. „De categoria A“, cum îi place tânărului fermier să spună.

„A fost greu, dar nu imposibil“

În paralel a crescut și efectivul de vite. La ora actuală stăpânește 200 de capete din rasele Holstein, Bălțată Românească și Brună. Mare parte dintre ele au fost achiziționate ca juninci de la Stațiunea de Cercetări Arad. În felul acesta fermierul a considerat că are o garanție asupra calității animalelor.

În ceea ce privește banii necesari, Alexandru Teședean a trebuit să își facă încă de foarte tânăr temele la capitolul „obținere de fonduri“. A investit toți banii pe care i-a obținut pentru dezvoltare. O parte din bani i-a împrumutat, o parte i-a obținut și din fonduri europene. „A fost foarte greu, dar până la urmă s-a văzut că nu este imposibil“, povestește el. A reușit să obțină 40.000 de euro, suma maximă ce putea fi acordată ca ajutor pentru instalarea Măsurii 1.1.2. Cu banii respectivi a cumpărat, în primul rând, o presă de balotat. „Aveam mare nevoie de utilajul acela. Nu aveam cu ce balota fânul și era foarte scump să închiriem de la cineva. Pe de altă parte, nu puteam lăsa furajele nebalotate“, ne povestește zâmbind. De altfel, este aceeași presă pe care o folosește și astăzi.

Restul banilor au fost folosiți pentru câteva modernizări ale grajdului.

Vaca Holstein

Problemele tânărului fermier

Deși se ocupă cu zootehnia, unul dintre ofurile sale cele mai mari este faptul că deține pământ puțin. Parcă ar fi un personaj desprins din operele lui Rebreanu sau Coșbuc. „La ora actuală dețin doar 60 de hectare de teren. Este o suprafață foarte mică raportat la vitele pe care le am. Acesta este unul dintre punctele sensibile. De fapt, unul dintre principalele obiective pe care le am este să mai achiziționez niște terenuri. Nu neapărat în Curtici, unde nu se mai găsește, cât în comunele învecinate. Îmi doresc să îmi pot asigura necesarul de furaje din producție pro­prie“, ne împărtășește Alexandru Teședean ambițiile sale.

Pe lângă lipsa pământului, o altă problemă care îi dă bătăi de cap tânărului, ca și tuturor producătorilor din România și chiar din Europa, este prețul scăzut al laptelui. „Fabricile nu ne plătesc nici măcar prețul de producție. Mai ales în ultimul an, când a fost secetă, iar furajele au fost scumpe, prețul oferit nu acoperea nici măcar costul hranei animalelor. Ce să mai spunem de alte cheltuieli?“

Un sistem de desfacere modern

Pentru că și-a dat seama că nu se poate trăi din banii obținuți prin vânzarea la procesatori, tânărul fermier a căutat alternative. Și nu i-a fost prea greu să le găsească. La ora actuală, întreaga producție a fermei este vândută prin intermediul a patru automate de distribuire a laptelui, aflate în Arad.

„Aparatele se află în zonele cele mai circulate din oraș. Este foarte adevărat că vânzările fluctuează foarte mult, în funcție de sezon. Vara scad destul de mult. În schimb, din septembrie până în aprilie, cantitățile distribuite sunt mai mult decât mulțumitoare. Ba chiar s-a întâmplat ca în luna decembrie, spre Sărbători, atunci când cererea atinge maximul, să nu mai avem suficient lapte“, povestește el. Concret, în cifre, media de vânzare pe un aparat, în perioada septembrie – aprilie, este de 200 – 210 litri/zi. Recordul de vânzări însă a fost de 350 litri/zi/aparat. Asta în condițiile în care producția medie a fermei este de aproximativ 1.000 litri/zi.

Viitorul prin ochii lui Alexandru Teședean

L-am întrebat pe Alexandru Teședean cum privește viitorul și ce are de gând în continuare. Deși eram deja convins de pasiunea cu care își desfășoară activitatea, ca și de optimismul său nețărmurit, totuși răspunsul său m-a surprins: „Niciodată nu voi face altceva și, indiferent ce-ar fi și ce s-ar întâmpla, voi face doar asta. Mă gândesc ca într-un timp destul de scurt să ajung la o fermă de 2.000, apoi de 3.000 de capete.“

Însă deocamdată este silit să-și adapteze ambițiile la rigorile realității. Pe termen scurt, respectiv pentru anul viitor, obiectivele sunt ceva mai modeste. Primul, și poate cel mai important, să mărească zestrea fermei la 300 de animale. Și, legat de aceasta, să crească numărul automatelor de vânzare a laptelui la opt.

„Mașina pe care o am poate aproviziona opt aparate. Nu e păcat să circule pe jumătate goală?“, mă întreabă, șugubăț.

Un alt lucru, la care deja lucrează, este linia proprie de procesare a laptelui. Nu mi-a dezvăluit prea multe despre surpriza pe care o pregătește în curând (atât cât îi vor permite fondurile), dar este vorba, în primul rând, despre o linie de pasteurizare.

Reflectând la discuția pe care am avut-o cu Alexandru Teședean și la realizările sale, mi-am amintit o altă discuție, purtată nu cu prea mult timp înainte. La momentul respectiv, dl Ioan Martin, directorul Direcției Agricole a Județului Arad, avertiza: „Sunt fermieri tineri în județ, care știu și pot să facă treabă. Dar dacă Statul nu se va implica să îi sprijine acum, cu fonduri, prin diferite măsuri, există riscul foarte mare ca ei să dea greș și nu va mai veni nimeni în locul lor! De aceea ei trebuie ajutați acum, până să nu fie prea târziu!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 34-35

Ajutor de minimis pentru crescătorii de animale

În şedinţa Guvernului din 5 octombrie 2016 a fost aprobată, printr-o Hotărâre, schema “Ajutor de minimis pentru achizitionarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne”. Valoarea totală a schemei este de 18.150.000 lei şi se asigură integral de la bugetul de stat.

Beneficiarii acestei măsuri pot fi crescătorii de bovine/bubaline, după cum urmează:

  • persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
  • persoane fizice care deţin atestat de producător emis potrivit prevederilor Legii nr. 145/2014;
  • persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu personalitate juridică constituite conform legii.

În privința condițiilor de eligibilitate, beneficiarii trebuie să deţină:

  1. a.minimum 3 capete şi maximum 10 capete de vaci / beneficiaridentificate şi înregistrate în RNE, în vederea achiziționării de juninci din rase de taurine de lapte sau carneminimum 1 cap şi maximum 10 capete bivoliţe pe beneficiar identificate şi înregistrate în RNE, în vederea achiziţionării de juninci din specia bubaline;
  2. b.minimum 40 capete de vaci şi/sau viţele şi/sau juninci pe beneficiar, cu excepţia celor din localităţile din zona montană, prevăzute în „Ghid-informativ-MMC-zone-eligibile.xlsx” pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020, care trebuie să deţină minimum 10 capete de vaci şi/sau viţele şi/sau juninci pe beneficiar, pentru achiziţionarea de tauri de reproducţie din rase specializate de carne

Totodată, beneficiarii:

  1. a.se obligă prin angajament scris să menţină în exploataţie animalele de reproducţie din rase specializate achiziţionate, pe o perioadă de minimum 3 ani începând cu data la care sprijinul financiar a fost acordat;
  2. b.se obligă prin angajament scris să înscrie în Registrul Genealogic animalele de reproducţie din rase specializate achiziţionate;

RASELE de taurine de carne și de lapte care se pot achiziţiona sunt:

a) juninci rase de carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Aubrac;

b) juninci rase de lapte: Bălţată cu Negru Românească, Bălțată Românească, Holstein, Red Holstein, Brună, Jersey, Simmental, Montbeliarde;

c) tauri din rase de carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Aubrac, Simmental American

d) bubaline: Bivol Românesc

Cererile se depun de la data publicării prezentei hotărâri până la data de 11 noiembrie 2016, la direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti pe a cărui rază teritorială se află exploataţia înregistrată sau exploataţia cu cel mai mare număr de animale.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CALCULUL PENTRU NUMĂRUL MAXIM DE ANIMALE ACHIZIŢIONATE:

  • numărul maxim de juninci din rase de taurine sau juninci din specia bubaline pentru care se acordă ajutor de minimis este de 10 capete/beneficiar;
  • achiziţia de tauri de reproducţie se realizează respectând proporţia de un taur la 40 de capete vaci şi/sau viţele şi/sau juninci deţinute de beneficiar;
  • numărul maxim de tauri care poate fi achiziţionat de un beneficiar, trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 200 capete vaci/şi sau/viţele şi/sau juninci.

CUANTUMUL sprijinului financiar este de:

a) maximum 5.000 lei/cap junincă din rasă de taurine de lapte;

b) maximum 6.000 lei/cap junincă din rasă de taurine de carne,

c) maximum 4.500 lei/cap junincă din specia bubaline;

d) maximum 8.000 lei/cap de taur de reproducţie din rase de carne.

Pășunatul de iarnă și implicațiile lui

În ultimele luni, crescătorii de animale oieri au luat poziție după apariția Legii nr. 149/2015, care modifică și completează Legea fondului cinegetic nr. 407/2006 prin care la art. 37 se precizează: „În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice se interzice lăsarea animalelor sau pășunatul în fondul forestier, dar și pășunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie și 24 aprilie“.

Această lege a vânătorii privind pășunatul repetă și întărește de fapt OUG 34/2013 și HG 78/2015 privind Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente, unde sunt precizări clare privind momentul începerii pășunatului rațional după 23 aprilie (Sf. Gheorghe) până la 26 octombrie (Sf. Dumitru), cu 3-4 săptămâni înainte de înghețul la sol, când încetează pășunatul și pajiștea „se odihnește“ până în următorul sezon de vegetație.

Se poate afirma că a trecut vremea marii transhumanțe tradiționale, cu întreținerea fără întrerupere a oilor pe pajiștile permanente, într-o continuă mișcare de la munte unde vărau, până în zone mai joase și calde unde iernau cu resurse naturale abundente, nevalorificate până atunci. Dacă la munte văratul se încadrează în limite, cât de cât normale, datorită stratului permanent de zăpadă, la deal și câmpie se poate „pășuna“ aproape tot anul sau la întâmplare, chiar și în ferestrele iernii.

Din cele prezentate rezultă că pajiștile permanente majoritar subvenționate din fonduri europene prin APIA trebuie ocrotite de efectul distrugător al pășunatului haiducesc de iarnă pentru conservarea biodiversității covorului ierbos, a productivității și confortului animalelor și îngrijitorilor acestora. Crescătorii de oi vor trebui să-și dimensioneze efectivele în funcție de posibilitățile concrete de întreținere prin pășunat peste vară și cu furaje în stabulație peste iarnă, nu să hălăduiască cu animalele lor în căutare de hrană gratuită pe terenurile altora.

Nicăieri în țările europene nu se practică acest sistem anacronic de pășunat cu animalele întreg anul și mai ales pe timp de iarnă. A sosit momentul să ne aliniem la normele UE de protecție a mediului și de valorificare eficientă și durabilă a resurselor furajere din patrimoniul nostru pastoral, dacă dorim să ne înscriem pe viitor și noi în Civilizația Pajiștilor.

În actualele condiții, pășunatul în sezonul rece pe pajiștile permanente produce numeroase daune, din care le enumerăm pe cele zece mai importante: reducerea producției de iarbă cu 30-50% în anul următor; rărirea covorului ierbos și declanșarea proceselor erozionale ale solului pe pajiștile situate pe pante; colmatarea cu deponii a albiilor râurilor și a lacurilor de acumulare din cauza eroziunii; pășunatul nerațional tot anul duce la dispariția plantelor bune furajere și la înmulțirea buruienilor; pășunatul pe terenuri umede distruge structura solului și înrăutățește regimul aerohidric al plantelor, facilitând invazia unor buruieni ca bărboasă (Botriochloa iscaenum), părul porcului (Nardus stricta), târsa (Deschampsia caespitosa), pipirigul (Juncus sp.), rogozuri (Carex sp.) și altele; scăderea biodiversității covorului ierbos pentru care se acordă subvenții de la Uniunea Europeană; disconfortul animalelor produs de înfometare, frig, ger, ploaie, zăpadă, umezeală, noroaie etc.; disconfortul uman produs de sezonul rece, petrecut pe câmpuri în aer liber, indiferent de starea vremii; înlesnirea producerii fraudei „pe patru picioare“ prin pășunat cereale, rapiță și alte culturi de toamnă pentru hrănirea cu orice preț a animalelor; pășunatul cu oile până la refuz și epuizarea plantelor bune furajere pe suprafețele rezervate vacilor de lapte și alte multe neajunsuri.

Teodor MARUȘCA

ACEBOP: Situația declanșată în rândul crescătorilor și exportatorilor de rumegătoare după anunțul de ridicare a restricțiilor ESB

Ca urmare a informării ANSVSA privind ridicarea restrictiilor comerciale in direcția ESB din 12 decembrie 2015, fermierii români au fost bucuroși și au trecut rapid la realizarea de contracte cu parteneri din țări terțe, urmând să inceapă livrările de animale in luna ianuarie 2016.

La pregătirea livrărilor, fermierii au aflat consternați că ridicarea restricțiilor din 8 decembrie 2015 notificată oficial de A.N.S.V.S.A. in 12.12.2015, nu a fost definitivată și că nu pot livra animalele deja contractate. Fermierii și comercianții vor plăti, se pare, penalități contractuale, dacă situația nu se clarifică de urgență.

Din acest motiv au contactat ACEBOP, care a solicitat răspuns urgent la nivelul organizațiilor europene.

Mai jos răspunsul primit de la Bruxelles:

În urma unui raport primit de OIE din partea delegatului României la OIE privind confirmarea unui caz de ESB atipic în Chinteni județul Cluj, "statutul de risc neglijabil pentru ESB" al României a fost suspendat la 27 iunie 2014.

În conformitate cu Rezoluția nr 15 din a 83-a Sesiune Generală a OIE-"Proceduri pentru țările membre pentru recunoașterea oficială și menținerea statutului anumitor boli ale animalelor sau statutul de risc de encefalopatie spongiformă bovină și pentru aprobarea programelor de control oficiale naționale", comisia științifică pentru bolile animalelor are autoritatea de a recunoaște, fără consultarea ulterioară a Adunării Mondiale a OIE, că o țară membră a recâștigat statutul de boală recunoscută anterior, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Codului Terestru al OIE.

Bazat pe modificarea capitolului 11.4. a Codului terestru, modificare adoptată de OIE cu ocazia Adunării Mondiale a Delegatilor din mai 2015, cu privire la documentația depusă de către România și în conformitate cu Rezoluția nr 15 din a 83-a sesiune Generală a OIE,

Comisia științifică a concluzionat că România îndeplinește cerințele Codului Terestru și poate să-și recâștige statutul anterior de țară cu "risc neglijabil de ESB"- recomandare făcută de OIE in 8 decembrie 2015.

O decizie a Comisiei de modificare a Deciziei 2007/453 / CE în ceea ce privește statutul ESB al României va fi publicată în martie 2016: România va părăsi lista “țărilor sau regiunilor cu un risc controlat de ESB" și va fi inclusă din nou în lista țărilor sau regiunilor cu un risc neglijabil de ESB".

Recomandarea OIE din 8 decembrie 2015 și următoarea decizie a Comisiei UE așteptată să apară in martie 2016, ar trebui să ajute România să scape de restricțiile comerciale pentru exportul de rumegătoare către țările terțe și România ar trebui să facă demersuri mai ales către Libia și Turcia.

Cu toate acestea, ridicarea restricțiilor nu este automată - au specificat experți de la Bruxelles.

Decizia așteptată in luna martie 2016 ar trebui să faciliteze și livrările de vite românești către celelalte state membre datorită punerii în aplicare a » listei SRM scurte » pentru aceste bovine - în momentul sacrificării lor în statele membre de destinație -, în conformitate cu Regulamentul UE (UE) nr. 1162/2015, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 999/2001, și arborele de decizie pus la dispoziția statelor membre, de punere in aplicare a Regulamentului UE nr. 1162/2015.

ACEBOP face apel, in numele membrilor, la sprijinul de urgență al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Domnului Ministru Achim Irimescu, pentru deblocarea situației create și evitarea posibilății de executare silită și faliment a fermierilor și exportatorilor români de rumegătoare.

Preţul laptelui îi descurajează pe crescătorii de animale

O parte dintre crescătorii de vaci din judeţul Suceava au ajuns în situaţia disperată de a nu mai avea ce face cu laptele din gospodării şi din ferme după ce unul dintre cei mai mari procesatori din judeţ nu a mai prelungit contractele de colectare a laptelui. Alţi procesatori oferă preţuri mici şi au restanţe foarte mari.

Proprietarii fermelor mici de vaci din aproape tot judeţul Suceava se află de la sfârşitul anului trecut într-o situaţie dificilă după ce marii procesatori au redus preţul oferit pe litrul de lapte, de la 1,5 lei per litru, pentru livrarea a peste 500 de litri pe zi, în octom­brie 2014, la 1,1 - 1,2 lei pe litru în luna martie 2015. Mai mult decât atât, unul dintre marii procesatori, Rarăul, a anunţat că, începând cu data de 1 aprilie, nu mai preia lapte de la toţi producătorii. Alţi proprietari de animale au de primit bani de la micii procesatori pentru cantităţi de lapte deja livrate. Disperarea oamenilor a dus, la începutul lunii aprilie, la blocarea unei autoutilitare ce transportă laptele colectat de o societate. Abia după ce a primit promisiunea administratorului societăţii că le va plăti laptele livrat, maşina şi-a putut continua drumul.

Fermieri disperaţi

Există fermieri care au investit sume mari. Au făcut credite şi ar putea intra în faliment ca urmare a preţului mic oferit de procesatori pentru laptele românesc. Dacă nu vom mai avea cui vinde laptele ne vedem nevoiţi să îl aruncăm, cum s-a mai întâmplat în alte localităţi din ţară“, ne-a spus unul dintre fermieri, care, de frică să nu fie tăiat de pe lista la colectare, preferă să nu-şi dea numele.

Conform reprezentanţilor Albalact, (societate care a preluat procesatoul Rarăul din Câmpulung Moldovenesc), posibilitatea de a nu mai prelungi contractele de preluare a laptelui crud începând cu luna aprilie a fost determinată de faptul că societatea a încetat colaborarea cu un client pentru un produs de marcă privată. Situaţia este temporară, fluctuaţii în zona de producţie existând în fiecare an.

Propunere: subvenţionarea laptelui în perioade de criză

Mai mulţi crescători de bovine i-au expus ministrului Agriculturii, Daniel Constantin problema şi au cerut o intervenţie pentru limitarea importului şi axarea pe produsul autohton, una dintre variantele vehiculate fiind ca crescătorii de bovine să primească o subvenţie pe litrul de lapte, în perioadele de criză.

Asocierea a rezolvat una dintre probleme

Un număr de 10 fermieri din Salcea, Dumbrăveni şi Bursuceni - Vereşti, care au un efectiv mare de animale s-au asociat şi au semnat un contract pe un an de zile cu o firmă din judeţul Botoşani, care le preia laptele după 1 aprilie, dar la preţul de 1,1 lei/litru. În aceste condiţii nu mai poate fi vorba de investiţii şi nici de profit. Singura şansă este ca asociaţia să poată accesa fonduri în care cofinanţarea să fie foarte mică cu care să achiziţioneze o cisternă de capacitate mare, pentru a livra mai uşor cei 7.000 de litri de lapte obţinuţi în fiecare zi. Dus la poarta fabricii şi într-o cantitate destul de mare, fermierii speră să poată negocia un preţ mai bun pe litrul de lapte.

Magazinele producătorilor, o soluţie pentru valorificare

Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava, a infirmat zvonurile conform cărora în judeţul Suceava oamenii ar arunca laptele sau că ar fi o criză de supraproducţie a acestui produs.

„Ca să produci un litru de lapte trebuie să hrăneşti acel animal şi oamenii vând acel lapte chiar şi pentru acel un leu şi ceva. Procesatorii au scăzut preţul la lapte. Aşa cum tot spun mereu, ca să obţină un preţ bun fermierii trebuie să se asocieze, să fie constituiţi într-o cooperativă, în care să facă procesare şi prelucrare, pentru a creşte plus valoarea produsului pe care ei îl obţin. Dacă vinzi materia primă, neprocesată, afacerea nu este rentabilă. Trăim într-un sistem capitalist, nu mai trăim în regimul în care noi muncim şi altcineva decide ce facem cu marfa. Cei care au anticipat acest moment sau au dorit să câştige mai bine din ferme s-au asociat şi au făcut mici făbricuţe de procesare şi vând în diferite magazine. Dacă vor să obţină profit, asociaţii sau cooperatorii să pună mână de la mână şi să facă în reşedinţa de judeţ magazine ale producătorului în care să-şi vândă produsul lor finit. Nu cred că cetăţeanul din oraş nu ar veni să cumpere marfă din judeţul lui. În momentul în care în magazine îşi valorifică propria marfă aduc plus valoare“, ne-a declarat ing. Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava.

Silviu BUCULEI

Recomandări pentru crescătorii de animale în sezonul de primăvară

Importanța prevenției

Principalele acţiuni de sezon care se recomandă crescătorilor de animale în sezonul de primăvară sunt cele care țin de prevenție, știind că este mai ușor să prevenim apariția unor îmbolnăviri decât să le tratăm. În primul rând, deparazitarea internă şi externă a tuturor animalelor din gospodărie, inclusiv a câinilor și pisicilor, este o acţiune importantă atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru sănătatea omului şi protecţia mediului înconjurător. Se ştie că animalele parazitate elimină, odată cu fecalele, şi ouă de paraziţi, contaminând păşunile. Acestea vor fi ingerate de alte animale scoase la păşunat şi, accidental, de către oameni. Orice animal parazitat are un răspuns imun necorespunzător în urma unei vaccinări, iar bolile parazitare, chiar dacă nu produc întotdeauna mortalităţi, afectează negativ producţiile.

Ce folosim pentru deparazitare

Acţiunea de deparazitare se face la toate animalele din gospodărie în acelaşi timp, de cel puţin 4 ori pe an, începând din primăvară, cu două săptămâni înainte de scoaterea animalelor la păşunat, cu următoarele produse: pentru cabaline, suspensii orale de ECVIROM și ECVIROM I; pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine), suspensiile orale de FASCIOCID, ROMBENDAZOL 2,5%, ROMBENDAZOL 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau soluţiile injectabile ROMAVERMECTIN PLUS și ROMIVERMECTIN.

Pentru porcine se recomandă ROMOXIBENDAZOL, comprimate şi pulvis, și ROMIVERMECTIN, soluţie injectabilă.

La păsări se administrează ROMBENDAZOL F comprimate, iar pentru deparazitarea externă şi a cuibarelor se folosește produsul ROMPARATOX.

Pentru deparazitarea internă a câinilor şi pisicilor se recomandă PARACAN, TOTAL şi ROMBENDAZOL SUPER sub formă de comprimate, iar pentru cea externă, PARAKILL.

În afară de acestea, este neapărat nevoie să se aplice măsuri de profilaxie generală prin acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care au drept scop distrugerea agenţilor patogeni ai bolilor transmisibile (virusuri, bacterii, ciuperci) şi a vectorilor acestora (insecte şi rozătoare).

Astfel, concomitent cu deparazitarea animalelor, pentru a se evita noi infestări ale acestora cu paraziți, trebuie să se facă şi deparazitarea adăposturilor, inclusiv a ustensilelor folosite la animale, cu ROMPARASECT 5%.

Pentru că în perioada de primăvară poate apărea miodistrofia mieilor, o boală de nutriție cauzată de hiposelenoză și hipovitaminoza E, continuare a carenţelor de la oaia gestantă, recomandăm ROMSELEVIT injectabil la miei.

Vaccinări obligatorii...

În afară de aceste acţiuni pe care le pot face gospodarii, există acţiuni sanitar-veterinare cuprinse în PROGRAMUL STRATEGIC de care sunt responsabili medicii veterinari concesionari şi acțiuni pe care le efectuează medicul veterinar la solicitarea crescătorului de animale.

Gospodarii trebuie să cunoască faptul că, primăvara, vaccinarea la animale este obligatorie pentru pseudopesta aviară și antrax.

... contra pseudopestei aviare

Vaccinarea se face la speciile de păsări receptive la virus (găini, curci, bibilici, fazani, prepeliţe, porumbei). Vaccinarea se poate face cu produse româneşti foarte eficiente precum: AVIPESTISOTA, AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC.

... contra antraxului (cărbune, dalac sau buba neagră)

Vaccinarea se face la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi la cabaline, cu vaccinul Carboromvac.

Dintre acţiunile efectuate la solicitarea crescătorului de animale menţionăm: vaccinarea oilor şi a caprelor contra agalaxiei contagioase (răsfugul alb) cu AGALAXIN sau cu AGALAXIN FORTE, care previne și mamita gangrenoasă (răsfugul negru), vaccinarea contra rujetului la porcine, cu ERYROMVAC.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale, Romvac Company SA

Abonează-te la acest feed RSS