Fabrica de procesare a cărnii de la Chitila, Integra, a fost preluată în 2020 de antreprenorul Iulian Sămărescu într-un moment în care unitatea întâmpina probleme economice. Printr-un plan de investiții susținut în plină criză sanitară, cu problemele inerente ale acestei situații excepționale și mai apoi în contextul războiului din Ucraina, antreprenorul a reușit să dezvolte această fabrică, să o modernizeze și prin activitatea de aici să susțină implicit și fermierii români cu care colaborează.

Numai în pielea fermierului să nu fii

În momentul de față, industria de procesare nu cunoaște o perioadă foarte bună. Vânzările au scăzut foarte mult și există în continuare o competiție acerbă cu importurile de carne din Europa. Sunt foarte multe probleme, iar pauperitatea populației își spune din ce în ce mai mult cuvântul. Toate costurile au crescut, mai puțin veniturile oamenilor, spune Iulian Sămărescu.

„Efectivele de animale au scăzut și fermierii nu sunt deloc susținuți în activitatea pe care o desfășoară. Noi colaborăm cu mai mulți fermieri și de-a lungul timpului a intervenit și o relație de prietenie, așa că știu care sunt problemele lor. Costurile de producție sunt foarte mari, iar prețurile de comercializare către noi, procesatorii, nu le acoperă în totalitate investițiile. Și atunci cât să mai fii de bine intenționat în a continua o activitate perdantă? Pe sectorul nostru și-a pus foarte mult amprenta și Pesta Porcină Africană, care a decimat foarte mult efectivele. Numai în pielea fermierului să nu fii. Este greu să produci ceva care îți aduce pierderi, nu are căutare sau se valorifică la prețuri foarte mici. Prețul purcelului mic a depășit 100 de euro. Gândiți-vă la costurile aferente până ajunge un porc de vânzare. În momentul de față fermierii vând cu 9 lei kg în viu, un preț foarte mic.“

„Au devenit societăți cu capital 100% românesc“

Partenerii cu care lucrează antreprenorul din Chitila au fost destul de puternici și au rezistat, dar chiar și așa cinci sau șase dintre ei au renunțat la activitatea lor. Au încercat să repornească fermele de câteva ori, însă PPA a reapărut.

„În Pitești funcționează din 2008 un abator pe care l-am construit cu fonduri europene. La momentul respectiv a fost primul contract semnat pe FEADR. La cinci ani am preluat o altă fabrică de procesare pe care am revigorat-o. De la 20 de angajați acum are 100 de angajați, iar principala activitate este de procesare mezeluri. În 2021 am identificat oportunitatea de a prelua fabrica Integra de la Chitila. Această unitate are o tradiție mai veche și a trecut prin transformări diverse de-a lungul timpului. Oportunitatea a constat în a avea o relație directă cu hipermarketurile. În cadrul lor vânzările de carne au crescut și acesta a fost principalul motiv pentru care am preluat și dezvoltat această societate. Prin achiziționarea acestor două unități, cea de la Pitești și cea de la Chitila, acestea au devenit companii cu capital 100% românesc, dar cu greutățile inerente și cu multă muncă.“

„Este normal să ne susținem până la a avea stegulețul românesc la raftul hipermarketurilor“

În momentul de față fabrica funcționează la o capacitate de 400 de tone de carne pe lună, iar echipa este completată ori de câte ori este nevoie cu tineri tehnologi, ingineri sau muncitori calificați tocmai pentru ca activitatea să se desfășoare în cele mai bune condiții. Animalele sunt sacrificate cu cel mult 24 de ore înainte ca materia primă să ajungă în fabrica de aici. Se preia carnea, se face recepția, ajunge în camerele frigorifige și de aici pornește spre secțiile de procesare, tranșare, produse semifabricate, ambalare etc.

„Materia primă este aproape 100% adusă din România, avem colaborări și cu alte abatoare, în afară de cel de la Pitești, care ne asigură carnea de porc. Pentru carnea de vită, din cauza lipsei efectivelor și a problemelor de aprovizionare, recurgem la colaborări cu alte abatoare. Este normal să ne susținem chiar până la a avea stegulețul românesc la raftul hipermarketurilor și să fim mai mult pentru noi deoarece produsele de import au invadat hipermarketurile. Este o necunoscută cum reușesc cei de afară să vină uneori cu prețuri atât de mici față de cele ale produselor autohtone. Ar trebui implementate niște măsuri de protecție în fața importurilor pentru că astfel piața s-ar așeza, iar prețurile oferite de procesatori ar putea fi mai corecte. Faptul că se dorește ca România să fie dependentă de importurile din Europa nu este o conspirație, este o realitate. Eu aș merge 100% pe carnea românească pentru că are un gust deosebit, mai ales dacă ne referim la carnea de vită. De afară, din Chile, Argentina vin piese foarte scumpe, cu toate că avem carne de foarte bună calitate din producția internă. În ultimii ani, creșterea rasei Black Angus a luat amploare. Este îmbucurător că oamenii încep să caute produsele de calitate.“


  • „Am traversat o perioadă destul de dificilă de la preluarea fabricii Integra, a apărut COVID-ul cu problemele inerente, apoi a început războiul în Ucraina. Aceste situații și-au pus o amprentă negativă asupra activității, dar, prin efortul sustenabil al echipei, reușim să vedem luminița de la capătul tunelului.“
  • „Am continuat cu investițiile și în plină criză pentru că am văzut că nu este în regulă ce se întâmplă. Săptămânal urmărim indici de performanță.“
  • „Companiile pe care le dețin sunt posesoare de credite, iar din cauza creșterii abrupte a ROBOR-ului costurile s-au triplat. Există o ușoară scădere a indicelui ROBOR acum și asta va permite, probabil, scăderea costurilor și, implicit, supraviețuirea noastră și, eventual, dezvoltarea planurilor investiționale.“
  • „România este o țară bogată, dar a fost cârmuită așa cum știm toți. Nici mai mult, nici mai puțin!“

Laura ZMARANDA

România este o țară cu o cultură gastronomică vastă, iar prima carte de bucate a fost publicată în anul 1841 de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Astăzi vă prezentăm o rețetă veche de carne amețită, care merge de minune cu o garnitură de salată de fasole verde. Carne amețită este o rețetă tradițională publicată în anul 1935 în cartea de bucate Carte de bucătărie – 1501 feluri de mâncări, cu prefață semnată de Constantin Bacalbaşa.

Ingrediente

  • un kilogram carne de vită;
  • 250 grame costiță afumată;
  • 2-3 cepe;
  • 2 linguri făină;
  • un cățel de usturoi;
  • un cubuleț de zahăr;
  • 1 litru de vin negru;
  • ciuperci;
  • unt;
  • sare, piper.

Carne amețită. Mod de preparare

Iată rețeta de carne amețită exact așa cum este ea scrisă în cartea din 1935:

„Ia un kilogram de carne de vacă tăiată în bucăți mici, apoi 250 grame costiță afumată le tai în bucăți mai mici. Pui unt într-o cratiță și arunci acolo costița pentru a se rumeni, arunci și carnea și câteva cepi tăiate bucăți. Pui sare, piper, două linguri de făină și amesteci mereu până se rumenește totul. Adaogi buchetul, un cățel de usturoi tocat, o bucățică de zahăr. Pui un litru de vin negru și jumătate litru apă. Acoperi și lași să fiarbă 2 ore. În acest timp treci în unt câteva ciuperci și le arunci în cratița cu carne. Când e gata, scoți grăsimea și buchetul și servești.“

În aceeași carte de bucate este publicată și o posibilă garnitură. Iată cum se face:

Salată de fasole verde

„Cureți fasolea, o speli și o pui la foc în apă sărată. După ce a fiert, o lași să se răcească și o pui în castronul în care o servești. Toarnă-i deasupra o parte din apa în care a fiert, adaogi usturoi pisat și o dregi de oțet și ulei. Totul se amestecă.“

Poftă bună!

Beatrice Alexandra MODIGA

În România regăsim un număr mare de consumatori ai produselor de carne. De aceea ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are atribuția de a asigura cetățenilor produse alimentare de calitate și de a supraveghea respectarea regulilor de către comercianți.

Dr. Alexandru Iuliu Duma, director general al Direcției Generale Control Oficial ANSVSA, informează consumatorii de carne despre importanța respectării regulilor sanitare și subliniază normele de igienă ce trebuie respectate pentru a nu se infecta cu boli transmise prin consumul de alimente.

Rep.: În primul rând v-aș întreba ce schimbări a suferit domeniul în care activați în contextul pandemic SARS-Cov2.

Dr. A.I. Duma.: Pandemia Sars-Cov2 a reorientat activitățile unor operatori alimentari astfel încât să răspundă noilor provocări și reguli sanitare. Având în vedere că activitățile au fost restricționate mai ales în domeniul alimentației publice, mulți dintre operatorii care activează în acest domeniu s-au reorientat spre comerțul cu alimente la comandă. Sunt crescători care respectă aceste reguli și crescători care au dificultăți în înțelegerea și respectarea regulilor privind creșterea animalelor. Cred că respectarea regulilor este primordială atunci când vorbim de pesta porcină africană și mă refer, în special, la micii crescători care nu respectă regulile de bază privind sănătatea animalelor. De multe ori, crescătorii care desfășoară activități de comercializare nu respectă regulile de certificare sanitar veterinară, în sensul că animalele vândute nu sunt anterior verificate de către un medic veterinar, iar cumpărătorii nu au siguranța că acestea sunt sănătoase. La respectarea regulilor mai avem foarte mult de muncit.

Rep.: Anul acesta, în contextul pandemic Sars-Cov2, mai putem vedea, ca în anii trecuți, sacrificări de animale și vânzări de produse din carne la marginea drumului, în puncte improvizate?

A.I.D.: În acest sens realizăm o supraveghere împreună cu alte autorități, avem un protocol de colaborare și cu Ministerul Afacerilor Interne. Vom apela, de asemenea, și la autoritățile locale, mă refer la poliția locală, în zonele unde sunt organizate astfel de servicii. Astfel vrem să prevenim orice situație în care se practică  comerțul stradal sau tot felul de situații anormale pe care le-am văzut și în anii precedenți. Ne dorim ca astfel de situații să nu mai existe. Recomandăm consumatorilor să nu apeleze la  aprovizionarea din astfel de surse pentru că au un potențial ridicat de risc pentru sănătatea lor. Aceste produse nu sunt expertizate de un medic veterinar în vederea consumului.

Rep.: Care a fost evoluția pestei porcine, cum s-a manifestat în ultimii ani și care sunt riscurile?

A.I.D.: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor emite săptămânal o actualizare a datelor referitoare la Pesta Porcină. Cert este că numărul de focare se menține la un nivel ridicat. În ultima perioadă au apărut în sectorul de creștere a porcului domestic 12 focare noi și un număr de 47 de focare de cazuri la mistreți. Aceasta evoluează și este diagnosticată atât la porcul mistreț, cât și la porcul domestic. Încă suntem îngrijorați de evoluția acestei boli, iar prin serviciile noastre veterinare teritoriale încercăm să luăm măsuri de limitare a răspândirii și de combatere cât mai precoce. ANSVSA dorește promovarea unui act normativ cu caracter de urgență prin care să implementeze măsuri suplimentare mult mai stricte și mai eficiente pentru pesta porcină. În luna aprilie au fost operate modificări în legislația Uniunii Europene privind modul de gestionare a pestei porcine africane și a intrat în vigoare un nou regulament pentru sănătatea animalelor, regulamentul 2016/429. În acest context considerăm că sunt necesare actualizarea și modificarea tuturor actelor normative pe care le avem, astfel încât să le adaptăm noilor modificări legislative. Este un proces care presupune o implicare totală, nu doar a serviciilor veterinare. Avem sprijinul Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului și dorim să instituim o serie de reguli mult mai clare privind obligațiile crescătorilor de porcine, în scop necomercial sau comercial. Sunt necesare o definire mult mai clară a acestor activități,  un management controlat și respectarea tuturor regulilor de biosecuritate în timpul vânătorii pentru că evoluția pestei porcine africane este destul de mare în mediul silvic, iar în multe situații constituie un factor de risc pentru porcul domestic. În acest sens dorim, împreună cu autoritățile de mediu, să instituim reguli și sigur să obținem progrese mult mai vizibile.

Rep.: Recent, ANSVSA a anunțat că a dat amenzi de peste 1 milion în sectorul alimentar, care au fost principalele cauze?

A.I.D.: În cadrul controalelor realizate în perioada Sărbătorilor Pascale pe care le-am demarat au fost verificate 4.056 de obiective din sectorul alimentar ce desfășoară activități de producție, depozitare și de comercializare. Am verificat 1.404 mijloace de transport de animale vii sau produse alimentare. În urma acestor controale au fost aplicate de către serviciile veterinare teritoriale 269 de sancțiuni contravenționale a căror valoare este de 1.99.135 lei. Au fost aplicate și sancțiuni complementare, în sensul că au fost emise 5 ordonanțe de suspendare temporară a activității unor agenți economici și 8 ordonanțe de încetare a activității pentru nerespectarea normelor sanitare de funcționare.

Rep.: Care ar fi cele mai grave abateri de la respectarea normelor pe care tocmai le-ați sesizat?

A.I.D.: Principalele deficiențe constatate în cadrul acestor controale au fost legate de respectarea normelor de igienă în timpul prelucrării și manipulării produselor alimentare, dar și desfășurarea de activități care nu sunt înregistrate sanitar veterinar conform prevederilor legale, adică a Ordinului 111 din 2008. Au mai fost constatate deficiențe care țin de etichetarea și asigurarea trasabilității produselor alimentare și deficiențe în desfășurarea transporturilor de animale și a produselor alimentare. Au fost identificați agenți economici care desfășurau activități fără ca acestea să fie autorizate pentru transportul specific de animale sau produse alimentare.

Liliana Postica

În ultimii 20 de ani, calitatea și siguranța alimentelor au fost subiectul multor dezbateri în diverse domenii, precum cel alimentar, industrial sau al cercetării. Conceptul de calitate alimentară așa cum este el perceput la ora actuală atât de producători, cât și de consumatori are la bază trei elemente esențiale, acestea fiind nutriționale, sanitare și organoleptice. Pentru a răspunde cerințelor consumatorilor, diferențierea calității produselor alimentare a devenit fundamentală, ceea ce a condus la o creștere a concurenței globale pe piețele alimentare și de producție (Grunert, 2005).

Conform FAOSTAT (2015), la nivel global industria avicolă este una dintre cele mai rapide industrii de creștere a animalelor. Carnea de pasăre reprezintă una dintre cele mai importante surse de proteină pentru populația lumii (Frunză și Pop, 2017), producția sa mondială ajungând la 302 milioane de tone în 2013, cu o disponibilitate variată în întreaga lume, în țările dezvoltate media consumului fiind de 130 g/persoană/zi (FAOSTAT, 2018). Atribute precum profilul bogat în nutrienți, producția sa mare pe piață și la un preț de cost rezonabil fac din carnea de pasăre una dintre preferințele consumatorilor. Se estimează că până în 2030 consumul global al cărnii de pasăre va crește cu 2,5%, respectiv cu 3,4% pe an în țările dezvoltate, depășind cu mult consumul altor tipuri de carne (Li și colab., 2018).

În acest sens, există o presiune foarte mare pentru obținerea unor produse care să răspundă criteriilor de calitate ale consumatorilor. O importanță deosebită revine autorităților de reglementare și domeniului cercetării, care pot corela rezultatele obținute cu producția și procesarea din industria avicolă, iar mai apoi din cea alimentară (Prakash și colab., 2017).

Evaluarea calității cărnii poate fi realizată din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic, microbiologic și toxicologic, prin intermediul unor metode standardizate diferite.

Analiza organoleptică a cărnii se realizează utilizând metode senzoriale în vederea aprecierii următorilor indici de calitate: aspect și culoare, miros și gust, frăgezime, suculență, marmorare și perselare, consistență. Culoarea cărnii poate fi evaluată folosind și colorimetrul, prin măsurarea în spațiul CIELAB a unor parametri precum: L* (luminozitatea), a* (indicele de saturație în verde/roșu), b* (indicele de saturație în albastru/galben) și h* (tonalitatea cromatică). Evaluarea texturii cărnii se realizează utilizând texturometrul, principalii parametri de textură evaluați fiind: fermitatea, elasticitatea, coezivitatea și adezivitatea, iar ca parametri secundari gumozitatea și masticabilitatea.

Stabilirea valorii nutriționale a cărnii poate fi realizată prin metode fizico-chimice care presupun determinarea compoziției chimice primare privind: conținutul de substanță uscată, substanță organică (SO), proteină brută (PB), grăsime brută (GB), celuloză brută (Cel), cenușă (Cen), substanțe extractive neazotate (SEN), pH, macroelemente minerale (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu).

Pentru stabilirea unui profil nutrițional cât mai elocvent, după evaluarea compoziției chimice primare a produsului alimentar de origine animală, proba supusă analizei este caracterizată din punctul de vedere al conținutului de micronutrienți: substanţe minerale (cupru, fier, mangan, zinc și altele), vitamine, profilul de aminoacizi (AA) și acizi grași (AG), conținutul de colesterol.

O altă componentă esențială în stabilirea calității nutriționale a unui produs alimentar de origine animală este determinarea stabilității oxidative a acestuia, prin evaluarea parametrilor primari de degradare ai lipidelor: indice de peroxid, diene și triene conjugate, respectiv a parametrilor secundari, reprezentați de valorile p-anisidinei și cele ale substanțelor reactive ale acidului tiobarbituric (TBARS).

Pentru stabilirea conformității probei supuse analizei cu normele sanitare-veterinare în vigoare este necesară o analiză microbiologică bazată pe determinarea mai multor elemente: numărul total de germeni, prezența salmonelelor, bacteriilor coliforme și a Escherichia coli, prezența bacteriilor din genul Proteus, numărul de stafilococi și cel de bacili Cereus. Acești agenţi de contaminare din carne pot afecta produsul finit sau procesul de fabricaţie. Analiza toxicologică a cărnii presupune determinarea germenilor patogeni, organismelor modificate genetic (OMG) și a reziduurilor.

Nutriția animală joacă un rol important în procesul de creștere a păsărilor și, prin urmare, de nutriție depinde într-o mare măsură și calitatea cărnii. Importanța nutriției animale pentru obținerea unor alimente de calitate face necesară identificarea permanentă de soluții inovative care să răspundă cerințelor consumatorilor. În continuare, succesul industriei avicole depinde de factori precum îmbunătățirea performanțelor de producție și caracteristicile carcasei, reducerea depunerii de grăsime la broilerii în creștere și îmbunătățirea calității produselor oferite consumatorilor. Pentru aceasta este nevoie de o nutriție echilibrată în procesul de creștere a păsărilor (Ibrahim și colab., 2018).

Raluca Turcu (CS), Margareta Olteanu (CS I), Arabela Untea (CS I)

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Potrivit legislației europene* si naționale** prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

  • gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
  • colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
  • organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
  • eliberarea atestatelor pentru această calificare;
  • administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

* Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

* Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

** Ordonanța Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

Primăria municipiului Vaslui, prin Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare, a organizat în perioada 28-30 septembrie, în Piața Traian din municipiul Vaslui, o nouă ediție a Târgului de Toamnă, prilej de a sărbători munca producătorilor agricoli și roadele acestora.

În cele trei zile, organizatorii evenimentului au reușit să aducă peste 48 de producători legume- fructe, procesatori din carne și lapte, din Vaslui și din alte patru județe (Iași, Neamț, Sibiu, Suceava), precum și agenți economici, furnizori de servicii de alimentație publică: „Evenimentul este menit să susțină și să promoveze fermierii din întreg județul Vaslui, dar și din țară, calitatea produselor oferite de aceștia fiind apreciată de vasluienii, care au venit în Piața Traian, în cele trei zile ale evenimentului. Ne dorim ca, de la an la an, tot mai mulți producători locali să ne fie alături, nouă revenindu-ne datoria de a păstra condițiile europene pentru comercializarea produselor“, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

 

La Iași există o „Fabrică de Fum“ la propriu care „împachetează fum de cea mai bună calitate în ambalaje comestibile din carne“. Aceasta este o afacere de familie, căreia i-au pus bazele doi antreprenori curajoși, Paul Gabriel Ioan și Marius Lungu, stimulați de dorința de a oferi ieșenilor produse care păstrează gustul tradițional, cât mai natural, prin care să reînvie savoarea preparatelor din gospodăria bunicilor. Până acum cei doi au scos două tone și jumătate lunar… și se lucrează la foc continuu!

Fumul din carne

În anul 2017 au deschis această fabrică, iar locația este pe amplasamentul unei foste fabrici de prelucrare a cărnii, complet renovată și extinsă: „Anul trecut, dintr-o idee a cumnatului meu, care are peste 20 de ani de experiență în domeniul gastronomic, ca bucătar-șef, am dezvoltat rețetele specialităților afumate, apoi le-am testat…, au fost bune și astfel am început o investiție într-o hală închiriată. Am început cu un număr de șapte produse, iar în prezent avem unsprezece; trei produse se atestează în acest moment, respectiv: slăninuța afumată, ceafa coaptă și afumată, pastramă. În viitorul apropiat vrem să dezvoltăm o serie de produse din carne de pasăre, respectiv pui și curcan.

Investiția a ajuns la 70.000 de euro, cu fonduri proprii, iar de profit cred că o să vorbim cam într-un an și jumătate deoarece mai este nevoie de ceva investiții și de dezvoltat pe partea de desfacere. Ne-am gândit la o afacere la care nu s-a gândit nimeni, de fapt să nu vindem carnea, să vindem fumul din carne. Astfel, am încercat în pungi, recipiente de plastic și am rămas la varianta clasică, în carne..., la care a ieșit cel mai bine“, ne-a precizat Paul Gabriel Ioan, director vânzări.

Produsele conțin 100% carne

Marius Lungu este administratorul, dar și directorul de producție, având o experiență de peste 20 de ani în domeniul alimentației publice, cu formare în domeniu, pe post de bucătar-șef și manager. De altfel, acesta se mândrește cu rețetele sale de afumare a cărnii, pe care le-a perfecționat de-a lungul timpului, fiind totodată „vinovatul“ pentru cele mai savuroase produse din carne afumată pe care ni le oferă: pastramă afumată de purcel, coaste marinate, mușchiuleț montana, ceafă de porc, piept de porc și slăninuță.

Obiectivul celor doi este respectarea calității produselor, a prospețimii, savoarei, siguranței alimentare și protecția mediului înconjurător. De altfel, materia primă proaspătă, pe care o achiziționează de la abatoare locale autorizate, condimentele de cea mai bună calitate, naturale, sunt doar câteva dintre punctele-cheie pe care se bazează succesul acestei afaceri.

„Fabrica de Fum“ are toate autorizațiile și respectă cu strictețe normele impuse de Uniunea Europeană în ceea ce privește dotările secției, fluxul de producție și distribuția produselor. De altfel, producția se realizează în condiții maxime de igienă, hala fiind dotată cu camere frigorifice noi, cu echipamente de ultimă generație. Produsele au în spate analizele unui laborator specializat, fiind etichetate corespunzător. Acestea pot fi livrate atât vrac, cât și în ambalaj vidat pentru un termen de valabilitate mai mare, precum și pentru păstrarea aspectului comercial. De altfel, prin tratamentele aplicate produsele își păstrează un timp îndelungat culoarea și prospețimea: „Respectăm cele mai înalte standarde de calitate, fiind de altfel cele care sunt impuse de normele europene. Tot ce se face aici este aprobat de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSV) deoarece producem la cele mai înalte standarde. Practic, sunt produse tradiționale, cu gust autentic tradi­țional, produse în regimul cel mai strict de curățenie“, a adăugatul dl Paul.

…fumul natural, sare și condimente

Planurile de viitor ale „Fabricii de fum“ includ creșterea și dezvoltarea afacerii. Managerii își doresc să ducă mai departe tradiția, să o adapteze continuu la tendințele actuale. Pe primul plan va sta întotdeauna calitatea, care va fi întotdeauna aceeași: „Noi încercăm să păstrăm ce e tradițional, iar ca să păstrezi acest gust nu trebuie să ai adaosuri nefirești, respectiv amelioratori și conservanți. De aceea folosim doar fumul natural, din lemn, sare și condimente. De asemenea, condimentele sunt atent selecționate, fiind cele mai bune de pe piață. Materia primă este de la abatoare mari din țară și lucrăm cu carne produsă în România deoarece zicem noi că se simte la gust.

Diferența dintre noi și ceilalți este că încercăm să respectăm cât mai bine rețetele moștenite din moși-strămoși, tocmai din acest motiv se și atestează produsele noastre tradiționale. Perspectivele de viitor ni le va oferi piața, practic acum este o orientare spre o alimentație sănătoasă și zicem că viitorul sună bine! Problema este că, dacă nu ai o alimentație sănătoasă, te îmbolnăvești! Practic, cel mai important în sănătate este ceea ce mănânci, or pe piață în momentul actual sunt foarte multe alimente cu un gust foarte bun, dar care sunt obținute pe cale chimică și deci, dacă nu ești atent, la bătrânețe vei plăti un preț mult prea mare. Deja se vede deoarece după anii ’90 a apărut industrializarea puternică în domeniul acesta și, dacă ne uităm puțin în jur la numărul de farmacii, ne dăm seama că îmbolnăvirea populației este din ce în ce mai mare“, a încheiat Paul Gabriel Ioan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Nu au fost puține știrile care anunțau consumatorii că au fost găsite la comercializare, spre exemplu, produse din carne congelată, cu o vechime de câțiva ani sau că pentru a vinde totuși marfa expirată s-au folosit tot felul de metode pentru a păstra aparența prospețimii. În contextul acesta, ce spuneți, nu ar fi ideal ca în fiecare magazin sau măcar în cele mai mari dintre ele să existe un aparat care să ne arate pe loc cât de proaspete sunt produsele din carne? Deocamdată nu avem fizic așa ceva. Dar proiectul acestui aparat există. A fost conceput de o echipă de cercetători ai Centrului 3NanoSAE – Universitatea București – condusă de profesorul universitar Ioan Stamatin. Din lipsa fondurilor, proiectul cercetătorilor s-a încheiat în 2015 fără a fi scos practic un prototip. Aparatul a rămas doar schițat pe hârtie, nu a fost dezvoltat și ca urmare nu a ajuns la consumatori. Cine ar fi avut interesul, în afară de cercetătorii care l-au creat, să promoveze un astfel de aparat care să ne spună nouă, consumatorilor, că produsele pe care le cumpărăm sunt proaspete? Nimeni, se pare. De fapt, ar putea fi chiar incomod pentru unii să existe acest aparat. Mă întreb câte astfel de proiecte au rămas „îngropate“ și dacă scopul real al îngropării lor este lipsa banilor. Sau poate că este premeditată această situație?

Eficient, ieftin și cu rezultate pe loc

Proiectul aparatului care măsoară prospețimea produselor are o istorie de șase ani și a fost realizat în colaborare cu Institutul Optoelectronica. Inițial scopul aparatului a fost acela de a recunoaște bancnotele aflate sub incidența radiațiilor ultraviolete. Ulterior proiectul a deraiat de la direcția stabilită anterior pentru că cercetătorii și-au propus o altă miză. „Am continuat să îmbunătățim aparatul pentru că ne interesa cum putem avea la nivelul consumatorului un instrument pe care acesta să îl folosească pentru a testa la raft prospețimea produselor din carne sau a vegetalelor. Ne-am chinuit să înțelegem ce tip de instrument putem concepe în acest scop. Trebuia să fie ușor de folosit de către consumator și să fie ieftin. Există la ora actuală în lume aparate similare, dar foarte complexe și scumpe. Acestea fac investigații microbiologice, analize spec­trale etc. Dar rezultatele lor sunt uneori tardive, chiar și la o săptămână. Și noi voiam să realizăm un aparat care să îți spună pe loc dacă produsul este în regulă, iar rezultatul să fie ușor de interpretat de absolut oricine.“

Principiu de funcționare

Profesorul Ioan Stamatin spune că, pentru a pune în funcțiune acest aparat, echipa sa a trebuit să combine o serie de principii din domenii diferite precum analiza spectrală, tehnologia sateliților și cartografierea solurilor. În final, a fost conceput un aparat cu un principiu de funcționare relativ simplu, și anume răspunsul diferit al materiei la diferite lungimi de undă a radiațiilor. Fiecare tip de materie organică – este valabil pentru textura cărnii și vegetalelor, dar și pentru microorganismele care se pot dezvolta în timp –, sub acțiunea diferitelor lungimi de undă a radiațiilor electromagnetice, are o reflectanță diferită. „Ochiul uman nu poate să distingă, spre exemplu, când se iluminează cu infraroșu, dar o cameră de înaltă perfor­manță, cu rezoluție înaltă, cu multe frame-uri pe secundă poate lua amprenta radiației reflectate de către fiecare element dintr-un material și microfloră. Cu acest aparat iluminăm practic prin diferite lungimi de undă și după aceea, printr-un software, recompunem imaginea sau înlăturăm anumite lungimi de undă din poze. Această recompunere a imaginilor îți permite ție, consumatorul, să distingi imediat, prin puncte luminoase diferite, că microorganismele sunt dezvoltate peste limită, spre exemplu. Avertizarea este afișată și pe ecran sub forma unui mesaj de genul „nivel critic“.

p 42 NBI carne

Util pentru producători, distribuitori și consumatori

„Deși nu am inventat o tehnologie nouă, am conceput totuși un aparat care se prefigura ca o necesitate pentru consumator, în special. Acest dispozitiv cu anumite lungimi de undă, personalizat pe categorii de produse – pui, vită, porc, pește, curcan etc. – oferea oamenilor șansa de a controla singuri prospețimea produselor pe care le cumpără de la raft. Dacă, spre exemplu, consumatorul a cumpărat pește, apasă butonul pește și selectează astfel lungimile de undă. Aparatul îi dă pe loc răspunsul despre gradul de prospețime. Sunt situații în care carnea pare foarte proaspătă și când o iluminezi constați că există microfloră, nedezvoltată încă până la limita patologiei, dar peste limita acceptată de agențiile sanitar-veterinare.“

Această metodă de investigare nu este exclusivă pentru cumpărători. Este la fel de utilă și pentru producători și distribuitori.

„Orice fruct, orice carne, indiferent de gradul de prospețime, au microflora lor inițială. De aceea se spune că produsul are un anumit termen de valabilitate pentru că, indiferent de modul de ambalare, microflora se dezvoltă. Imaginile făcute astăzi vor arăta o anumită microfloră, iar după câteva zile va fi o altă arie a microflorei. Raportul celor două imagini arată practic gradul de degradare a produsului respectiv. Și atunci ne-am propus să găsim o soluție pentru a identifica eventualele probleme apărute pe lanțul trasabilității produselor din carne.“

Identificarea problemelor apărute pe lanțul trasabilității

Cu ajutorul acestui aparat prima verificare poate fi făcută chiar la producător, înainte ca produsele să plece către comercializare. Se înregistrează niște imagini, niște rezultate și avem practic punctul zero al istoriei trasabilității acelui produs. Având aceste prime imagini, ulterior se poate identifica cu ușurință dacă în timpul transportului s-a întâmplat ceva, dacă produsul a fost dezghețat de mai multe ori sau spălat de mai multe ori. Prin acest sistem de iluminare spectrală specifică unor tipuri de lungimi de undă consumatorul poate afla dacă legumele și fructele au fost tratate cu substanțe chimice și dacă sunt necesare mai multe spălări sau dacă este nevoie să fie îndepărtată coaja, spre exemplu.

„Toate concluziile proiectului nostru au condus către faptul că această tehnologie este fezabilă. De aceea, corect ar fi ca proiectele noastre să fie evaluate, să se stabilească dacă sunt de perspectivă și să ni se acorde fonduri încă trei ani pentru a scoate un prototip. Prețul aparatului depinde de camera spectrală folosită, dar prototipul gândit de noi ar costa cca 8.000 de euro“.

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Recent, rețeaua de magazine Kaufland România a inaugurat Raftul Românesc – zona special amenajată în magazine în care sunt expuse separat produsele din carne de porc românească. Totul pentru a încuraja clienții să opteze pentru produse autohtone și a susține astfel economia locală. Raftul Românesc face parte din primul program național pentru carne românească, care ajunge astfel la peste 800 de porci preluați în fiecare zi pentru a aproviziona magazinele din întreaga țară cu carne de porc de proveniență locală. Astfel, Kaufland ajunge în anul 2018 la peste 200.000 de porci preluați pe an, cantitate care crește treptat, obiectivul asumat pentru 2020 fiind de 300.000 de porci/an.

„Avem obiectivul ca programul de creșterea efectivelor de animale şi cel de susținerea reproducției la suine să se desfășoare timp de 8 ani. Este prevăzut în Programul de Guvernare pentru a susține produsele deficitare. Mie, ca ministru, îmi vine misiunea să îl pun în practică. Noi avem o ţintă, în opt ani, şi sperăm să atingem acest obiectiv în etapele pe care le vom desfășura, dar dacă vom avea un succes mai devreme, cu atât mai bine. Programul derulat cu Cooperativa Agricolă „Ţara Mea“ este un proiect început anul trecut şi nu are termen, dar are însă nişte obiective de atins: să ajungă ca cel puţin 60% din consumul fiecărui magazin din acest lanţ să fie asigurat din carnea produsă în România. Cel puţin 60%, dar asta nu ne opreşte deloc să ajungem la 100%“, a precizat Petre Daea, la lansarea Raftului Românesc cu produse din carne de porc în lanţurile de magazine Kaufland.

Bogdan PANȚURU

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) solicită marilor lanțuri de magazine să revizuiască prețurile de la raft pentru a crește consumul cât și prețul oferit producătorilor.

În urma informațiilor apărute în presă, fermierii sunt astăzi îndreptățiți să vă comunice punctual situația reală din piață:

  • În ultimele 30 de zile prețul oferit fermierilor de către marile lanțuri de magazine (care dețin monopolul cu 60% din segmentul de vânzare produse alimentare al României) a devenit derizoriu.
  • Astăzi producătorii au ajuns să vândă carnea de pasăre  la 4-5 lei/kg, iar la raft cumpărătorul să scoată aproape dublu din buzunar!
  • Prețul cărnii de porc la poarta fermei a scăzut sub 5 lei/kg, iar presa ne informează astăzi de prețuri  în creștere .

“Este inadmisibil ca în luna ianuarie 2018 prețul să fie mai mare față de luna decembrie 2017 - lună în care de regulă cererea se dublează! Acest lucru ne îngrijorează ca asociație și solicităm sprijinul autorităților competente pentru a verifica aceste informații apărute în presă, privind explozia prețurilor de la raft. Creșterea de preț nu se datorează unei creșteri din partea fermierilor, ci este o creștere speculativă pe care membrii ACEBOP nu o înțeleg, deoarece în această perioadă consumul de carne este scăzut” - a declarat dr. Mary Pană, președintele ACEBOP.

Aurel Placinschi este unul dintre cei mai importanți fermieri din nord-estul țării, cunoscut în branșă mai ales datorită devotamentului pe care îl acordă sectorului agricol. Având o amplă experiență în spate, la începutul anilor 2000 a înființat ferma zootehnică de la Tigănași care astăzi a ajuns la peste 800 de bovine, de lapte și carne, deocamdată. Spun deocamdată pentru că fermierul ia în serios în calcul să renunțe la creșterea efectivului pentru carne. Motivul? Prețul.

Peste 6.000 de litri de lapte livrați zilnic

Înainte de a intra în zona privată a agriculturii, domnul Placinschi a activat în cadrul CAP-ul din Țigănași, unde la un moment dat conducea o fermă de vaci, însă, așa cum s-a întâmplat în mai multe zone din țară, după anii ’90 efectivul de animale a scăzut, iar acest lucru l-a motivat să-și înființeze propria fermă. A început prin a cumpăra 10 vaci de lapte, urmând o dezvoltare treptată prin achiziționarea altor animale de la fermele din zonă care erau în impas.

„Am selectat cele mai bune animale de la fermele din zonă, am mizat și mizăm în continuare doar pe material seminal de calitate importat din SUA de la cei mai buni tauri din lume, pot spune chiar din top 10. Apreciez că a fost o creștere foarte bună, iar în acest moment avem aproximativ 230 de vaci cu lapte și livrăm aproximativ 6.400 de litri zilnic. Avem vaci din rase pure, Holstein, Bălţată Românească, dar şi câteva Brune pentru că îmbunătăţesc calitatea laptelui şi dau producţii foarte bune, 28-30 litri de lapte/zi“, a declarat fermierul.

Pentru ca producţia de lapte să fie constantă, iar fluxul de vânzare a laptelui să nu fie afectat, fătările sunt controlate pe tot parcursul anului. Nu mai puţin de 7,5 de hectare sunt dedicate fermei zootehnice, fiecare viţel având spaţiul lui, în timp ce vacile de lapte stau în grajduri separate de cele pentru carne.

Cum mai toate începuturile sunt dificile, ferma de la Țigănași şi-a început activitatea cu o sală de muls 2x5 achiziționată la mâna a doua. În timp, lucrurile s-au schimbat, iar în acest moment este implementat un sistem 2 x 14, tip brăduț, de ale cărui rezultate agricultorul este mulțumit „Am ales acest sistem pentru că putem observa mult mai bine procesul, suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute, de durata mulsului şi a calităţii laptelui. Cred că o vom putea menţine încă mult timp de acum încolo, urmează să o mai modernizăm, să punem şi un calculator“, a menționat Placinschi.

Buna evoluție a fermei zootehnice este dată și de faptul că furajarea animalelor este asigurată din propria producție vegetală, ceea ce înseamnă costuri de întreținere mai mici. Timp de 6 luni animalele stau în stabulaţie pe pat de paie care este valorificat ulterior. În ceea ce priveşte managementul dejecţiilor, acestea sunt depozitate pe o platformă betonată, de unde toamna sunt preluate şi încorporate sub brazdă.

Fiecare zi este identică cu cealaltă la o fermă zootehnică. La Ţigănaşi activitatea începe la 4 dimineaţa, atunci când se face inventarierea pentru a vedea ce s-a întâmplat peste noapte, apoi începe mulsul, care durează până la ora 7, când se trece la furajarea animalelor. La ora 16:00 se începe cel de-al doilea proces de mulgere, după care se reia fluxul. Întrebat dacă este mulţumit de acest sector agricol, domnul Placinschi a răspuns afirmativ, însă cu precizarea că ar fi loc şi de mai bine: „Noi lucrăm de aproximativ 6 ani cu aceeaşi firmă de prelucrare şi avem o relaţie de colaborare foarte bună. Cred că un preţ cu 10% mai mult la preţul/litru de lapte ne-ar ajuta să fim profitabili şi ne-am putea dezvolta mai bine. S-a tot vorbit de eliminarea cotelor de lapte şi cum i-a afectat acest lucru pe fermieri. Este cert că la nivel european a scăzut preţul laptelui şi da, ne afectează şi pe noi, crescătorii de animale, dar nu suntem pe pierdere pentru că ne asigurăm singuri furajele, terenurile sunt apropiate fermei şi nu avem cheltuieli deosebite cu producerea furajelor“, a mai completat agricultorul.

Vacile de carne, o alternativă care nu rentează

Nu în urmă cu foarte mult timp, domnul Placinschi s-a gândit la o soluţie pentru ca vacile care dădeau mai puţin lapte sau care nu erau cele mai bune la montă să ajute ferma cu cât mai mult posibil. „În ultimii 5 ani am început să însămânţăm vaci de lapte mai puţin productive cu rase de carne. Acum am ajuns să avem 100 de animale, dintre care 40% mame, apoi juninci şi viţele, metis, generaţia a doua sau a treia din cam toate rasele de carne. După mai multe încercări, am constatat faptul că cea mai bună alegere este Angusul, o rasă bună, cu fătare uşoară, cu creştere rapidă şi care valorifică foarte bine orice tip de furaje. Rasele de carne se îngrijesc mai uşor; de regulă, cine poate să le ţină pe păşune este ideal atât pentru crescător, pentru că nu îl costă mare lucru, cât şi pentru animale pentru că le place păşunea şi cresc uşor. Pentru noi a reprezentat o alternativă deoarece putem valorifica şi furajele cu o calitate mai slabă pentru că la vaca de lapte trebuie să dăm furaje de foarte bună calitate, iar ceea ce rămâne de acolo reutilizăm în furajarea vacilor de carne“, a declarat fermierul ieşean.

Întrebat care dintre rase este mai ren­tabilă, Aurel Placinschi a răspuns că vrea să rămână la creşterea vacilor de lapte şi că trebuie să se decidă cât de curând dacă va continua şi dezvoltarea fermei de vaci de carne sau va renunţa la creşterea lor: „Nu suntem foarte mulţumiţi de preţul acordat la ora actuală pentru vacile de carne. Să luam o situaţie: dacă pornim cu o vacă cu viţel mic, peste un an vom vinde acel viţel şi vom avea deja un altul, aşadar hrănim două capete. Vindem unul, dar nu cu un preţ care să acopere în întregime costurile. La fermă avem spaţiu pentru aproximativ 800 de capete; efectivul de vaci de lapte va creşte în perioada următoare, aşa că în câteva luni trebuie să decidem dacă extindem ferma de carne, ceea ce ar însemna că trebuie să mai facem o construcţie nouă pentru iarnă.“

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Contracte de peste 12 milioane de euro estimate pe perioada târgului

Fuziunea dintre cele doua târguri INDAGRA FOOD şi CARNEXPO a atras un număr important de vizitatori specializaţi, ceea ce a generat discuţii de business în toate stand-urile companiilor participante. Obiectivul organizatorilor de a transforma acest eveniment în cea mai importantă platformă de promovare pentru producătorii români şi investitorii străini interesaţi de piaţa agro-alimentară românescă a fost atins, expozanţii declarându-se încântaţi de contactele şi negocierile realizate pe perioada târgului. Organizatorii au estimat contracte în valoare de peste 12 milioane de euro, negociate la târgul CARNEXPO şi materializate imediat după încheierea evenimentului.

În perioada 28 octombrie – 1 noiembrie 2015, un număr de peste 170 de companii şi aproximativ 65 de mii de vizitatori din peste 27 de ţări au fost prezenţi în cadrul centrului expoziţional Romexpo, unde s-a desfăşurat târgul INDAGRA FOOD & CARNEXPO, dar şi alte evenimente importante pentru agricultura şi industria alimentară din România. 

“Feedback-ul din partea companiilor prezente în acest an la CARNEXPO a fost unul pozitiv, cu atât mai mult cu cât unii expozanţi au reuşit să încheie contracte încă din prima zi. Ne-am bucurat că au fost alături de noi un număr foarte mare de vizitatori profesionişti, din ţară şi din străinătate, care au adus plus valoare târgului CARNEXPO. Ne dorim ca în 2017, când organizăm cea de-a patra ediţie CARNEXPO, să reuşim să dezvoltăm relaţiile de business dintre companiile româneşti şi cele străine, precum şi atragerea unui număr tot mai mare de expozanţi pe toate sectorarele industriei cărnii şi domeniile conexe. Întotdeauna este loc pentru mai bine, de aceea urmăm exemplul târgurilor internaţionale şi îmbunătăţim în permanenţă serviciile pe care le oferim partenerilor noştri” a declarat Eugen Capra, director general CARNEXPO.

CARNEXPO 2015 a arătat încă o data potenţialul industriei cărnii din România şi faptul că este într-o continua schimbare, prin investiţii importante în tehnologii de ultimă generaţie şi standarde de producşie şi de calitate foarte exigente. Abatoarele şi fabricile de mezeluri din România sunt printre cele mai bine dotate unităţi de producţie din Europa, iar produsele româneşti câştigă teren în competiţia acerbă de pe piata europeană. Liderii industriei cărnii din România au fost prezenţi în cadrul târgului INDAGRA FOOD & CARNEXPO 2015 şi au anunţat pentru perioada următoare lansări de produse noi în piaţa locală, investiţii în extinderea capacităţilor de producţie şi abordarea pieţelor externe cu mai multă încredere. 

Producătorii din industria cărnii şi-au dorit un eveniment complet, axat pe promovarea tuturor segmentelor de baza, începand de la zootehnie, abatorizare, procesare, materii prime, echipamente, utilaje şi nu în ultimul rand, retail şi HoReCa. Cu alte cuvinte, un produs agro-industrial INTEGRAT. CARNEXPO 2015 a preluat mesajul industriei si l-a transformat într-un  bun prilej prin care să arătăm tuturor că România este un partener de încredere la nivel european, iar produsele procesate româneşti sunt competitive pe piaţa agro-alimentară internaţională.

În 2015, CARNEXPO, cel mai mare târg dedicat industriei cărnii şi zootehniei din Sud-Estul Europei a fuzionat cu INDAGRA FOOD, târgul internaţional pentru industria alimentară. INDAGRA FOOD este un eveniment care se desfăşoară în fiecare an sub patronajul Romexpo, în timp ce CARNEXPO are loc o dată la doi ani, organizat de revista de specialitate INDUSTRA CARNII.RO. Cele două târguri se vor reuni din nou în 2017.

Decizia de reducerea TVA la carne va fi luată numai după ce se vor vedea efectele produse de această măsură la pâine și pe tot lanțul, iar acest lucru se va întâmpla, probabil, pe parcursul anului 2014, undeva în august-septembrie, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, prezent în fosta vatră a satului Rubla, din județul Brăila.

 "Dacă efectul de reducere a TVA la pâine se va resimți, în sensul de a salva locurile de muncă, de oferi un mediu concurențial corect, de a salva societățile respective, de a avea încasări la bugetul de stat și de a se ieftini produsele, abia în momentul acela ne gândim și la extinderea măsurii de reducere a TVA și la alte produse. Următorul produs, din rațiuni economice și din calculele făcute la minister, este carnea, după aceea ne gândim la legume-fructe, la lapte și în alte sectoare în care evaziunea a ajuns la cote alarmante. Credem că prin două acțiuni care vin în același timp, respectiv reducerea fiscalității și întărirea controlului, putem să combatem evaziunea și putem să avem efectele pe care le-am amintit", a spus Constantin.

Întrebat când estimează că va fi redusă TVA la carne, șeful MADR a menționat că într-un an de zile, cel mai probabil, august — septembrie 2014.

"Dacă știți acordul și scrisoarea cu FMI, acolo se spune pe parcursul anului 2014. Este bine că avem un termen, nu atât de restrictiv, pentru a avea timp să se implementeze această măsură. Cred că, după un an de zile, undeva august — septembrie 2014, vom face evaluarea și vom lua o decizie dacă vom extinde. Dacă măsura va avea succes, la pâine și pe tot lanțul, FMI nu va mai cere măsuri de garanții suplimentare, să creștem taxele în altă parte", a adăugat ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că, potrivit statisticilor oficiale, prețul pâinii a scăzut, în medie, cu 11,5% după reducerea TVA la 9%.

"Mă bucur că zilele acestea există anumite statistici, prezentate chiar de INS, care arată că prețul la pâine a scăzut cu un procent de 11,5%, în medie, ceea ce este un lucru foarte bun. Cei care au semnat un acord de bună voie cu MADR s-au ținut de cuvânt și prețul a scăzut exact cu diferența de TVA. Este primul efect benefic. Îmi doresc, în continuare, ca instituțiile de control să lucreze în același ritm. În luna septembrie au fost mult mai multe controale decât în trecut, au fost foarte multe sancțiuni, au fost foarte multe mijloace de transport indisponibilizate, foarte multe amenzi și prejudicii foarte mari descoperite", a explicat șeful MADR.

În ceea ce privește reducerea evaziunii în sectorul de legume și fructe, Constantin a afirmat că se are în vedere modificarea legislației pentru eliberarea certificatului de producător.

"Ne gândim la înlocuirea acestuia cu un atestat de producător și mai departe cu un carnet al producătorului care să însoțească marfa. Cred că aceste măsuri și această legislație nouă poate să combată evaziunea fiscală și în acest sector", a adăugat oficialul Ministerului Agriculturii.

Evaziunea fiscală în sectorul cărnii este estimată la 230 de milioane de euro, după ce TVA a fost majorată la 24% la mijlocul anului 2010.

Reprezentanții MADR au afirmat recent că odată cu introducerea TVA de 24% au 'dispărut' subit zeci de mii de tone de carne și produse din carne, pe care le regăsim în economia subterană. Se apreciază că numai la carne de porc au dispărut 71.000 de tone în economia subterană la nivelul anilor 2011 și 2012, ceea ce a condus la neîncasarea la bugetul național a 30 de milioane de euro.

AGERPRES

Poliția Română a coordonat, în ultimele două zile, o acțiune la nivel național, pe linia combaterii evaziunii fiscale și a fraudelor intracomunitare în domeniul importurilor și comercializării de carne și produse din carne congelate, fiind aplicate amenzi de aproape un milion de lei.

Controalele, desfășurate în perioada 25-26 septembrie, au vizat descoperirea ilegalităților comise cu ocazia efectuării importurilor/operațiunilor intracomunitare și comercializării acestor produse pe teritoriul României. Au fost efectuate controale la agenții economici din marile complexe comerciale și din 10 complexe comerciale en-gross din București și județul Ilfov, în vederea stabilirii operațiunilor și circuitelor comerciale derulate de societățile comerciale.

S-a avut în vedere identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor care se sustrag de la plata taxelor aferente către bugetul de stat, prin desfășurarea de operațiuni de achiziție intracomunitară/import, fără evidențierea activităților comerciale.

Astfel, au fost verificate 889 de societăți comerciale, fiind constatate 80 de infracțiuni, dintre care 60 de evaziune fiscală.

Prejudiciul total cauzat prin aceste ilegalități a fost estimat la 6.820.631 de lei.

În această perioadă, au fost monitorizate și transporturile cu aceste categorii de produse, polițiști de investigarea fraudelor și poliție rutieră instituind filtre pe principalele căi de acces în Capitală, cât și în județele Ilfov, Arad, Bihor, Giurgiu și Călărași.

Au fost identificate, în vederea confiscării, 117.948 kg de mărfuri din categoria carne și produse din carne congelate, precum și alte mărfuri, în valoare totală de 576.860 de lei, a căror proveniență legală nu a putut fi justificată, nefiind înregistrate în evidențele contabile ale societăților verificate.

Mărfurile au fost indisponibilizate, continuându-se cercetările în vederea stabilirii legalității operațiilor comerciale desfășurate.

Au fost aplicate 1.031 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 927.091 de lei.AGERPRES

Fermierii şi procesatorii din România au nevoie urgentă de laboratoare noi şi performante pentru analiza produselor deoarece cele existente sunt insuficiente şi depăşite moral şi fizic. Din acest motiv, analizele sunt făcute în majoritatea cazurilor „din burtă“, susţin fermierii. Când vine vorba de export, însă, se cer o sumedenie de teste – pe relaţia cu Israelul, de exemplu –, care ajung să coste chiar şi 25 de euro pe cap de animal. Un preţ astronomic, pe care mulţi nu şi-l pot permite.

Este nevoie de laboratoare neutre

Cu dotările actuale, numai în sectorul lactatelor am avea nevoie de şapte ani ca să facem analizele necesare pentru o singură săptămână, susţin crescătorii de animale.

„Avem nevoie urgentă de laboratoare independente acreditate care să facă toate analizele necesare, pentru că, doar cu laboratoarele care funcţionează astăzi, am avea nevoie de ani de zile ca să acoperim necesarul de analize doar pentru o săptămână. Cu dotarea actuală şi cu randamentul de câteva analize pe oră am avea nevoie de şapte ani numai pentru analizele pe lapte. Acum rezultatele analizelor se trec din burtă“, a declarat Cristian Lungu, preşedintele onorific al Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte (AFUAL).

Chiar şi rezultatele analizelor realizate cu adevărat sunt discutabile pentru că reflectă, de cele mai multe ori, doar interesele procesatorilor.

„Majoritatea laboratoarelor de acum sunt de uzinaj, aparţin procesatorilor, aşa că rezultatele sunt inter­pretate în favoarea lor, iar producătorii iau de bune rezultatele acestora. Interesul e al meu să fac analizele ca să dau lapte la procesator. Nu am niciun interes să mi le facă procesatorul. Avem mare nevoie de nişte laboratoare neutre“, a mai spus Lungu.

Există însă şi câteva excepţii de laboratoare independente, precum cel al Romvac, de exemplu.

„Avem un laborator dotat pentru diagnostic în cel mai scurt timp pe care l-am dotat cu kit-uri pentru detecţia antibioticelor, micotoxinelor etc. Realizăm analize complexe ale laptelui şi vrem să ne extindem în acest sector. Investim anual cam 150.000 de euro în kit-uri pentru noi seturi de analize. Vrem să devenim o interfaţă între producător şi procesator, aşa cum se întâmplă în străinătate“, a declarat Constantin Chiurciu, directorul general Romvac, cel mai mare producător local de vaccinuri şi medicamente de uz veterinar.

Rezultatele, după o lună

O altă problemă în acest moment este intervalul foarte mare de timp în care se realizează analizele, fapt care face ca rezultatele să nu mai aibă nicio relevanţă.

„La noi rezultatele analizelor se dau după o lună, în timp ce în străinătate ai rezultatele după 2-3 zile. Vă daţi seama că nu mai au nicio relevanţă aceste analize, iar în cazul în care ai ceva probleme nu poţi să iei la timp măsurile necesare“, a precizat reprezentantul AFUAL.

Un alt neajuns care contribuie la alterarea rezultatelor constă chiar în modalitatea de prelevare a probelor.

„Acum aduce, pur şi simplu, producătorul proba la analiză, în loc să mergem noi să prelevăm probe aleatoriu. Nu există facilităţi la nivel naţional care să realizeze teste în timp util, ci doar după câteva săptămâni“, a mai spus Chiurciu.

Preţuri prohibitive

Infrastructura precară conduce la preţuri nerealiste pentru fermierii români, de câteva ori mai mari decât în Occident.

„Gândiţi-vă că nu cu mult timp în urmă o analiză mă costa 180 de lei. Acum s-a mai redus preţul, până la 43 de lei. În Bavaria, de exemplu, o analiză costă doar un euro“, a continuat preşedintele AFUAL.

La rândul său, directorul general Romvac crede că, dacă analizele nu ar mai fi făcute din „burtă“, în acest moment sistemul s-ar bloca.

„Micii producători nu vor putea să susţină analizele dacă vor fi făcute în mod real. De exemplu, numai analiza pentru micotoxină costă peste 100 de lei“, a punctat directorul general Romvac.

Un laborator performant, între 1,5 şi 3 mil. euro

La nivel naţional funcţionează, potrivit preşedintelui AFUAL, 49 de laboratoare, câte unul în fiecare judeţ şi restul în Bucureşti. Există şi câteva laboratoare neutre precum Pactolact (Militari), laboratorul Săftica, IBNA Baloteşti şi Romvac.

Investiţia într-un laborator nou, cu dotări de ultimă oră, variază, potrivit specialiştilor din sector, între 1,5 şi 3 milioane de euro, în funcţie de numărul şi complexitatea analizelor efectuate.

Caz concret: multe teste şi mult prea scumpe

Membrii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România au solicitat recent ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, rediscutarea certificării exportului de ovine către Israel pentru că setul de analize costă foarte mult, iar unele boli sunt deja eradicate sau pur şi simplu nu se întâlnesc la noi.

„Dacă am putea face toate aceste teste am trece de 25 de euro pe cap de animal, ceea ce este foarte mult, e un preţ astronomic“, afirmă Cristian Nicolae Ana, un fermier din Mizil care exportă tineret taurin.

Autorităţile sanitar-veterinare din România au întocmit de comun acord cu cele din Israel un model de certificat sanitar-veterinar care prevede realizarea unei serii de investigaţii medicale pentru animalele destinate exportului. În prezent, însă, în România nu se pot realiza în totalitate seturile de analize, din diferite motive, precum lipsa kit-urilor de diagnostic sau lipsa de protocoale pentru efectuarea diferitelor teste (de exemplu, tuberculinarea oilor).

Membrii asociaţiei au cerut întocmirea de urgenţă de către ANSVSA a unor protocoale pentru efectuarea unor teste cum ar fi tuberculinarea la ovine, solicitând de asemenea ca autoritatea să aibă în vedere metode de determinare a bolilor specificate în certificate, de exemplu virusul Schamalemberg.

Crescătorii mai solicită DSVSA-urilor judeţene să cumpere kituri sau medii de diagnostic pentru depistarea agenţilor bacterieni sau virali la care se face referire în certificate. De asemenea, ei vor să se stabilească un preţ accesibil pentru aceste investigaţii, eventual o parte din valoarea acestora să fie subvenţionată de către stat.

Marius ŞERBAN

Timp de două zile, sectoarele lapte şi carne au fost atent radiografiate, analizate şi comentate de toţi cei implicaţi, mai mult sau mai puţin, în cele două industrii. Deşi evenimentul a oferit ocazia dialogului în vederea soluţionării unor probleme, acestea sunt departe de a fi rezolvate.

Eveniment interactiv pentru industria laptelui şi a cărnii

Cea de-a doua ediţie a Conferinţei Internaţionale Meat & Milk a creat cadrul unui dialog benefic între jucătorii implicaţi în sectoarele de carne şi lapte. La eveniment au participat atât fermieri, procesatori, retail-eri, reprezentanţi ai industriilor conexe, cât şi ai instituţiilor din domeniu (ANSVSA, APIA, ANPC, MADR). Conform organizatorilor, în cele două zile petrecute la Braşov participanţii la conferinţă au avut ocazia să aducă în discuţie cele mai arzătoare subiecte ale celor două sectoare – carne şi lapte. „S-au creat dialoguri, s-au realizat up-date-uri informative mulţumită prezentărilor făcute de unele companii şi, nu în ultimul rând, s-au legat noi colaborări“, a declarat Claudia Bocean, director general al agenţiei infoAliment şi al revistelor Fabrica de Lapte şi Fabrica de Carne, în calitate de organizator al evenimentului. Invitaţii au participat la workshop-uri tematice organizate separat pentru fiecare dintre domeniile vizate, au avut ocazia de a cunoaşte ultimele produse şi servicii ale companiilor expozante în cadrul secţiunii „innovation“ şi au efectuat vizite de documentare în unităţi de producţie şi procesare în cadrul programului „infoTrip“, ocazie cu care s-au consolidat relaţiile de socializare.

Cum se câştigă încrederea consumatorului?

Unul dintre subiectele interesante care au stârnit controverse, dar care a deschis larg şi poarta dialogului între participanţi a fost subiectul intitulat „Cum menţinem încrederea pe lanţul de producţie şi desfacere?“. Elementele-cheie care pot câştiga încrederea consumatorului au fost analizate, definite şi regândite atât de producătorii de carne, cât şi de vânzători. În cadrul acestui workshop am aflat că „transparenţa este pentru consumatori, dar niciodată nu este deplină, pentru că nu este de dorit nicăieri sau că există foarte puţine firme care ar avea curajul să meargă pe transparenţă completă şi în general sunt firme mici“, după cum susţine Sorin Minea, acţionarul companiei Angst şi preşedintele Romalimenta.

Problema cărnii de cal şi virulenţa cu care România a fost atacată în această poveste a subliniat încă o dată importanţa trasabilităţii. Deşi termenul este relativ nou pentru români, am reuşit să demonstrăm că avem o trasabilitate mai bună decât englezii, consideraţi cei mai buni la acest capitol. „Aceasta pentru că trasabilitatea este făcută de oameni, iar aceştia vor să facă bani. În clipa în care vrei să faci bani s-ar putea să faci şi greşeli. Deci, trasabilitatea este pentru oameni corecţi. Aţi văzut că atunci când a fost problema cu carnea de cal România a putut proba trasabilitatea produselor, pe când francezii nu prea“, apreciază Sorin Minea.

Siguranţa alimentară nu are legătură cu încrederea, ci cu îmbolnăvirea

Afirmaţia îi aparţine tot domnului Sorin Minea, unul dintre producătorii de mezeluri din România. În opinia dumnealui, „orice poate fi sigur, dacă nu e toxic. Un aliment este sigur dacă este consumat în cantitate optimă şi când este nevoie“. Cu alte cuvinte, consumatorul român ar trebui să-şi schimbe obiceiurile de cumpărare pe ideea că ingredientele considerate nocive (saramura injectată forţat în mezeluri, polifosfaţii, înlocuitorii de zahăr şi conservanţii), consumate în cantităţi mici, nu dăunează sănătăţii. Noroc că există şi noţiunea de securitate alimentară definită de UE ca dreptul fiecărui cetăţean de a mânca ce doreşte. Problema este că „dacă nu eşti de meserie, informaţia de pe etichetă nu îţi foloseşte la nimic“. Argumentele în acest sens sunt aduse de Sorin Minea, care spune că trebuie să ştii la ce se raportează procentul de apă din mezeluri. „Dacă raportaţi apa la substanţa uscată informaţia este falsă. Carnea are o umiditate de 50-60%, iar grăsimea între 3 şi 5 %. Se spune că la parizer procentul de apă este de 60%. Dacă acest procent este raportat la carne parizerul acela este de nota 10. Dacă în schimb bagi adaos de apă şi raportezi apa la total substanţă uscată, 60% s-ar putea ca la carne să fie raportat 120%“. În ceea ce priveşte celelalte ingrediente problemă, producătorul explică că de sute de ani în mezeluri se adaugă zahăr pentru grăbirea reacţiei, iar salpetru, nitriţii şi nitraţii sunt necesari pentru conservarea produselor din carne, la fel cum mezelurile fără polifosfaţi nu ar avea niciun gust. Deşi s-a făcut campanie contra E-urilor, procesatorii de carne consideră că aceasta nu a făcut altceva decât să distrugă industria alimentară românească, fără să aducă vreun câştig. Ba mai mult, se pare că suntem un neam de ipocriţi care una susţinem şi alta facem. „Noi am încercat să aducem pe piaţă produse fără conservanţi, am trecut produsul printr-o presiune de 5.000 de atmosfere, pentru a distruge tot ce este bacterie sau virus, dar vă spun că volumele de vânzări sunt atât de mici, încât aproape că nu îmi vine să le mai fac. Inclin să cred că cererea de produse fără conservanţi este doar la nivel declarativ“, a comentat Radu Timiş, preşedintele Cris-Tim şi vicepreşedintele ARC.

Confuzie între produsele de tradiţie şi produsele tradiţionale

Deşi la nivelul Ministerului Agriculturii se specifică clar că în produsele tradiţionale nu au ce căuta aditivii, producătorii industriali de mezeluri susţin că, la un control mai amănunţit, s-ar scoate cu uşurinţă la iveală produse etichetate drept realizate după procedee tradiţionale, dar care sunt realizate industrial, aşadar falsuri. „Produsul tradiţional este o mică şmecherie. La noi, pentru a se obţine o derogare la producţie s-a inventat un nou termen – produs tradiţional. Un termen incorect. Nu cred că există parizer sau crenvurşti tradiţionali, acestea sunt produse industriale, sunt de tradiţie, dar nu sunt tradiţionale“, apreciază Minea.

Un alt aspect care ţine de încredere şi care derutează de multe ori consumatorul este reclama repetată obsesiv în care suntem îndemnaţi să cumpărăm în funcţie de preţ, ca şi când brand-ul produselor nu ar avea nicio importanţă. Acest lucru îi intrigă mai ales pe marii producători de mezeluri, care se străduiesc de ani buni să se menţină pe piaţă, avându-i mereu în coastă pe cei care fac concurenţă neloială cu produse de proastă calitate, la preţuri mici. „După opinia mea, a cumpăra în funcţie de preţ, fără a ţine cont de brand, este total greşit. La ora actuală, singurul care ar putea da siguranţă şi încredere consumatorului este brand-ul“, consideră Sorin Minea. Din acest punct de vedere ar trebui mers pe două direcţii: explicarea consumatorului în primul rând cum să mănânce, nu ce să mănânce şi apoi atragerea atenţiei acestuia că are nevoie de o anumită cantitate zilnică din toate tipurile de produse pentru a avea o alimentaţie completă. Recomandarea onestă a celor implicaţi în industria de procesare a fost să cumpărăm puţin, strictul necesar pentru 1-2 zile şi să alegem produsele în funcţie de preferinţe şi nu de preţ. „Problema consumului artificial care duce la risipă şi aruncarea unor cantităţi enorme de mâncare este deja dezbătută în alte ţări europene la nivel guvernamental, iar noua educaţie alimentară este impusă încă de la şcoala primară“, a declarat Florin Căpăţână, reprezentantul unui lanţ de supermarketuri din România.

În altă ordine de idei, retail-erii susţin că ar dori o colaborare cu producătorii români de fructe şi legume, însă, nefiind organizaţi, nu au putere de decizie şi nici capacitatea de a asigura un flux constant de produse. „Anul acesta am străbătut 68.000 km prin ţară căutând producători de fructe şi legume pe care să-i atragem să lucreze cu noi şi am încheiat contracte doar cu 3, pentru că nu sunt organizaţi“, susţine Florin Căpăţână.

Ca o radiografie a celor două sectoare, fabricile mari şi carnea ar putea fi declarate ultimul samurai în procesare pentru că sunt singurele care nu s-au transformat în multinaţionale în proporţie de peste 50%, cum sunt laptele, pâinea, produse cu termen de valabilitate mare, materii prime care rezistă la depozitare, cu reţete clasice, uşor de manipulat şi cu adaosuri comerciale mari. Carnea rămâne un produs sensibil, cu adaos comercial mic, cu viteză de depreciere uriaşă şi neatractiv pentru multinaţionale, care ar putea fi numărate pe degete în acest sector.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Conferinta Meat&Milk- Eficienta, Trend, Adaptabilitate- coordonate ale profitului in 2013, 26-27 iunie, Poiana Brasov, Hotel Alpin.


Caracterul interactiv al evenimentului este unul dintre punctele forte care a determinat înscrierea a nu mai putin de 165 de firme din sectoarele de carne si lapte, pentru a participa la eveniment.

Temele propuse în cadrul sesiunilor de discutii libere, din cadrul workshop-urilor, vizeaza cele mai acute și actuale probleme care îi preocupa pe fermierii, procesatorii și specialiștii români dar și straini, probleme la care se vor cauta solutii împreuna cu invitati de prestigiu.

Titlurile discutiilor libere, pentru sectorul de carne, sunt:
"Cum mentinem încrederea pe lantul de productie si desfacere" (26 iunie, speaker-i principali Sorin Minea - Romalimenta/Angst si Florin Capatana - Carrefour);

"ANSVSA - Un partener al industriei, un aparator al sanatatii publice" (26 iunie, speaker principal - Reprezentant ANSVSA);

"Piata neagra si evaziunea, cancerul sectorului de carne" (27 iunie, speaker-i principali: Sorin Minea, Ioan Ladosi - Presedinte APCPR, reprezentati ANSVSA și ANPC).

Titlurile discutiilor libere, pentru sectorul de lapte, sunt:
"Este brandul de firma coplesit de brandul privat?" (26 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru - Presedinte APRIL, reprezentanti retail);

"Impactul abandonarii cotei, sub influenta prabusirii preturilor" (26 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru, Viorica Dancila - Comisia pentru Agricultura a Parlamentului European, Vasile Dreve - Consilier MADR pe probleme de afaceri externe);

"Înfiintarea OIPA, adaptarea la realitatea pietei interne si internationale" (27 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru, Vasile Dreve, Aurel Damian - Vicepreședinte UCPR, reprezentanti ai asociatiilor si cooperativelor).

Noi parteneri:
VanDrie Group

Noi participanti:
CRISTIM – Radu Timis
HU-RO – Sandor Istvan
MOISISERV COM – Rodica si Vasile Moisi
CRUCIANI IMPEX – 4 persoane
AZOC-STAR – Gina si Catalin Costiniuc
BAF – AGRO – Bogdan Albu
CROWN COOL – Cristian Maxim
FSH GEVI – Zolth Manich
NORDEX FOOD ROMANIA – Irimia Gheorghe
TRANSEURO – George Vesa
RAPS ROMANIA – Virgil Duruian

Programul complet, tematica, lista participantilor, formularul de inscriere si toate informatiile le puteti afla accesand www.meat-milk.ro sau telefonand la 004 021.223.25.21 sau la 0040 742 235 300, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Va asteptam.

Criza economică prin care trece Grecia de peste cinci ani i-a făcut pe consumatori să opteze pentru alimente precum orezul, cartofii şi legumele, în detrimentul cărnii şi al peştelui, relatează, vineri, EFE.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de asociaţia consumatorilor EKPIZO cu ocazia Zilei internaţionale a consumatorului, mai bine de jumătate dintre familiile elene (55,1 %) au înregistrat o reducere a veniturilor.
Studiul, intitulat 'Nutriţie şi criză economică', arată că 44 % dintre familii nu au suficiente venituri pentru satisfacerea nevoilor nutriţionale zilnice.

Din această cauză, grecii au redus consumul alimentelor mai scumpe precum carnea (63,7 %), peştele (60,5 %), dulciurile (51,2 %) şi alcoolul (48,8 %).

Alimentele care apar cel mai des în coşul zilnic sunt orezul, cartofii şi legumele, preferate de 70,8 % dintre greci, urmate de pâine (50,2 %) şi verdeţuri (46,9 %).

Aproape toţi grecii, 93 %, recunosc că şi-au redus ieşirile la restaurant şi taverne din cauza crizei.

Sursa AGERPRES

Specialiștii în nutriție consideră că o cantitate mare de furaj de bună calitate asigură o producţie profitabilă de lapte şi de carne. Iarba şi mixturile de iarbă cu trifoi constituie hrana naturală a vitelor dar, pe lângă acest aspect, trebuie alese metode moderne de înfiinţare a pajiştilor, de întreţinere şi de utilizare a acestora, precum şi practici corecte de hrănire a animalelor.

Aceste cerințe ne-au fost prezentate de Mihai Puskas (foto) din Satu Mare, directorul firmei eVerde, specializată în amestecuri furajere și mixturi de gazon, importate din Danemarca, de la DLF Trifolium. Menționăm că toate datele oferite sunt conforme cu recomandările companiei daneze.

Adaosul de trifoi

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Producţia de carne a crescut în septembrie 2012 faţă de luna precedentă la porcine, ovine, caprine şi păsări, iar la bovine a scăzut, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică /INS/ remis miercuri AGERPRES.

În luna septembrie 2012, faţă de luna precedentă, numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate a scăzut la bovine şi păsări, iar la porcine şi ovine şi caprine a crescut.
În comparaţie cu aceeaşi lună a anului 2011, numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut la bovine, iar la porcine, ovine şi caprine şi păsări au crescut.

Comparativ cu august 2012, numărul total de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 21,7%,respectiv cu 22,3%. În unităţile industriale specializate numărul de bovine sacrificate a rămas constant, iar greutatea în carcasă a acestora a scăzut cu 5,9%. În luna septembrie 2012, ponderea bovinelor sacrificate în unităţile industriale specializate a reprezentat 29,8% din totalul sacrificărilor de bovine.

Numărul total de porcine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 12,8%, respectiv cu 9,8%. În luna septembrie 2012, sacrificările de porcine în unităţile industriale specializate au reprezentat 77,3% din totalul porcinelor sacrificate. Numărul de porcine sacrificate în unităţile industriale specializate a scăzut cu 7,1%, iar greutatea lor în carcasă a crescut cu 5,0%.

Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 8,7%, respectiv cu 27,9%.
Tăierile în unităţile industriale specializate, care deţin o pondere de 2,7% din totalul sacrificărilor de ovine şi caprine au scazut atât numeric cât şi la greutatea în carcasă de 2,3 ori, respectiv de 1,8 ori.

Numărul total al păsărilor sacrificate a scăzut cu 6,8%, iar greutatea în carcasă a acestora a crescut cu 4,3%.
În unităţile industriale specializate s-au realizat 88,0% din totalul tăierilor de păsări. Sacrificările în acest tip de unităţi au scăzut atât la numărul de păsări sacrificate cât şi la greutatea în carcasă a acestora cu 8,5%, respectiv cu 6,0%.

Comparativ cu septembrie 2011, numărul total de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 23,0%, respectiv cu 26,6%. Sacrificările de bovine în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 16,7%, respectiv cu 9,3%.

Numărul total de porcine sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 6,0%, respectiv cu 1,1%.
Sacrificările de porcine în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 6,3%, respectiv cu 18,2%.
Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 7,7%, respectiv cu 27,3%.
Tăierile în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au scăzut de două ori, respectiv de 1,8 ori.

Numărul total al păsărilor sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 10,0%, respectiv cu 12,8%. În unităţile industriale specializate s-au înregistrat creşteri atât la numărul păsărilor sacrificate cât şi la greutatea în carcasă a acestora cu 7,8%, respectiv cu 7,9%.

Sursa AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti