Lumea satului 750x100 19 martie
update 28 Mar 2020

Elixir pentru zilele toride de vară

Folosită încă din cele mai vechi timpuri datorită proprietăților sale vindecătoare, lavanda are numeroase întrebuințări și beneficii atât în scopuri culinare, cât și medicinale. Terapiile din lavandă au proprietăți calmante și sunt indicate în stări de isterie, în afecțiuni cauzate de situații tensionate, stres, melancolie sau de anxietate. Lavanda stimulează mobilitatea intestinală, fiind ideală în cazurile de indigestie, crampe stomacale, vomă și diaree.

Preparatele din această plantă sunt de mare ajutor în caz de balonări sau migrene. În plus, grație proprie­tăților sale antiseptice, lavanda este perfectă și pentru regenerarea pielii. Este recomandată în cazurile de acnee, eczeme și piele uscată. De asemenea, lavanda este ideală în tratamentul zgârie­turilor sau a rănilor care se vindecă greu. Aceasta grăbește vindecarea țesuturilor și creșterea celulelor noi, ajutând la cicatrizarea rănilor sau chiar a arsurilor provocate de expunerea la soare. Masajul cu ulei de lavandă ameliorează durerile încheieturilor și a mușchilor și conferă relaxare și flexibilitate persoanelor care se confruntă cu dureri de spate, gât sau reumatism.

Pentru a beneficia de proprietățile lavandei, Elena Broușteanu ne propune o rețetă cu acest minunat rod al naturii. Este vorba despre un sirop de lavandă, ideal pentru înghețată, tarte cu fructe, limonadă, ceaiuri sau cocktailuri.

Ingrediente

  • Apă – 1 l
  • Flori de lavandă – 200 g
  • Zahăr – 750 g
  • Lămâie – 1 buc

Mod de preparare:

Se taie mărunt florile lavandei și se adaugă la fiert timp de 40 de minute într-o oală cu apă. Apoi se lasă preparatul la răcit, după care se adăugă zahărul și zeama de lămâie. Conținutul obținut se amestecă și se pune la foc mic timp de 10 minute.

Siropul de lavandă este util în tratamentul migrenelor, reumatismului, cefaleei, stărilor de anxietate, în afecțiuni dureroase și dureri articulare. Se poate consuma dizolvat în apă, ca suc răcoritor ori câte 3 linguri pe zi ca medicament.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Social

Măsurile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de animale în perioadele caniculare

 Proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic asociat perioadei de vară.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului.

Prevederi aplicabile târgurilor în care se comercializează animale:

– Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării, trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite.

–  Trebuie asigurată aprovizionarea regulată cu apă și furaje, precum și existența unor surse alternative de alimentare cu apă.

Cel mai mare risc pentru animale, pe timp de caniculă, este lipsa apei, care duce la deshidratarea animalului şi poate provoca suferinţă şi chiar moarte.

Animalele tinere, cele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apă potabilă.

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

  • vaci - lapte / 38 - 52 litri
  • bovine / 38 litri
  • cai / 20 - 45 litri
  • porci / 4 - 11.5 litri
  • ovine / 6 litri
  • păsări - curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

2015 - anul cel mai fierbinte din istorie

Cele mai călduroase luni ale verii au fost iunie şi iulie, când s-au înregistrat temperaturi mai mari decât în mod normal în aproape toată ţara. În unele zone din sud, sud-est şi vest canicula a făcut ravagii, fiind înregistrate temperaturi medii de 26°C, cu 4 grade mai mult decât media din ultimii 30 de ani. Şi aici vorbim de măsurători efectuate la umbră. În Bucureşti, de exemplu, la nivelul solului, la soare, în zilele caniculare temperaturile depăşeau lejer 50°C.

Seceta, atentat la siguranţa naţională

De acum, din toamnă, lucrurile par a intra pe un făgaş normal; dar, din păcate, chiar dacă canicula pleacă, seceta rămâne. Foarte afectată de seceta prelungită rămâne Centrala atomică de la Cernavodă, cel mai important obiectiv energetic la nivel naţional, răspunzătoare cu livrarea de energie pentru foarte multe zone ale ţării. În contextul în care debitul Dunării la intrarea în ţară se află cu 50% mai mic decât media anuală normală, centrala ar putea fi oricând oprită. De exemplu, pe timpul verii (lunile iulie - august) debitul Dunării la intrarea în ţară era ieri de doar 2.900 metri cubi pe secundă în loc de 5.350 de metri pe secundă cum ar fi normal. Din datele furnizate de Institutul de Hidrologie situaţia este deosebit de critică şi, dacă nu va ploua abundent în următoarea perioadă, sunt şanse foarte mari să se ajungă la oprirea centralei, ceea ce ar fi un serios  semnal de alarmă.

Prognozele meteorologice emise pentru o perioadă mai lungă de timp avertizează asupra lipsei precipitaţiilor, iar în cazul în care ţările din amonte de România, cum sunt Serbia şi Ungaria, vor fi ocolite de asemenea de precipitaţii abundente centrala de la Cernavodă îşi va sista temporar activitatea. Oprirea activităţii se va face dacă debitul Dunării va atinge pragul critic de 1.900 metri cubi pe secundă. Un caz similar a fost înregistrat în 2003, atunci când debitul a fost unul deosebit de scăzut, atingând doar 1.900 metri cubi pe secundă, deci insuficient pentru a oferi apă pentru răcirea reactoarelor.

Mai cald decât în 2014

Specialiştii au anunţat că seceta se va prelungi şi în septembrie şi va deveni tot mai rea în aproape toată ţara. De altfel, iunie 2015 a fost declarată cea mai călduroasă lună din ultimii 135 de ani, de când se fac măsurători climaterice. Totodată, primele şase luni ale anului 2015 au stabilit de asemenea un record de temperatură, potrivit raportului lunar al Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA). „Temperatura medie globală la suprafaţa pământului şi oceanelor în iunie 2015 a fost cea mai ridicată pentru o lună iunie de la începutul monitorizărilor în 1880“, a precizat NOAA într-un comunicat. „Temperatura medie pentru luna iunie la suprafaţa pământului şi oceanelor a fost cu 1,58 grade Fahrenheit (0,88°C) peste media din secolul al XX-lea“, potrivit cercetătorilor.

Recordul anterior pentru luna iunie a fost stabilit în 2014, a precizat NOAA. Pentru primele şase luni ale anului, 2015 a depăşit recordul de căldură din 2010. Temperaturile înregistrate în această perioadă „la suprafaţa pământului şi oceanelor au fost cu 1,53 grade Fahrenheit (0,85°C) peste media din secolul al XX-lea. Aceasta a fost cea mai caldă perioadă ianuarie-iunie din 1880 până în 2015“, a menţionat NOAA.

Am fost avertizaţi...

În 2015 Terra se va confrunta cu o caniculă fără precedent. Această prognoză se bazează pe tendinţele ultimilor ani, în special pe temperaturile record înre­gistrate în cursul acestui an. Din 1880, când au început să fie efectuate măsurători climatice, tot mai des se constată anomalii de temperatură, cele mai mari valori fiind consemnate în 1995, 1997, 1998, 2005 şi 2010. În septembrie 2014 temperatura medie globală a fost de 15,7°C, ceea ce a reprezentat un nou record din ultimii 135 de ani. Pe ansamblul primelor nouă luni, tempera­tura medie a planetei a fost de 14,7°C. Specialiştii Agenţiei spaţiale americane susţin că anul în curs poate fi considerat cel mai călduros începând din 1998 şi prognozează pentru 2015 o secetă ieşită din comun în unele zone de pe Terra şi o caniculă fără precedent. Într-un cuvânt, populaţia planetei trebuie să se pregătească pentru o perioadă de provocări majore. Că ceva ciudat se întâmplă legat de clima din România ne-o confirmă şi scrisoarea unui angajat la Serviciului German de Meteorologie (Deutscher Wetterdienst), care a trimis-o pe Internet sub protecţia anonimatului. Reproducem în continuare o mică parte a scrisorii. „Lucrez la Serviciul German de Meteorologie, Deutscher Wetterdienst, de mai mulţi ani. Zilele trecute (luna aprilie n.r.) mi-a parvenit întâmplător un raport confidenţial pe care scria «Secret de serviciu!», adică toate informaţiile cuprinse acolo nu trebuie să le mai spun nimănui. Însă nu pot să tac, am familie şi prieteni în România şi ţin la ţara aceasta. Acolo scria, printre altele, că între lunile iulie şi august 2015 în mai multe ţări din Europa de Est, printre care era trecută şi România, vor avea loc schimbări climatice dramatice, adică se vor semnala mai multe valuri de căldură ucigătoare, cu temperaturi incredibil de mari, situate între 50° şi 60°C. În România foarte rar temperaturile depăşesc 40°C. Acest lucru ar fi ca urmare, conform specialiştilor germani, a unor schimbări climatice dramatice, neînţelese pe deplin.“ Potrivit oficialilor din Ministerul Mediului, scenariile climatice viitoare indică la nivelul României o creştere progresivă a valorilor de temperaturi în toate anotimpurile, mai pronunţate în vară şi iarnă, şi o descreştere a precipitaţiilor îndeosebi în zonele sudice, sud-estice şi estice.

Avem o mare problemă

2014 fusese declarat deja cel mai căldu­ros an înregistrat vreodată. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat la începutul lunii iulie că încălzirea ar putea fi de 5-6°C până la sfârşitul secolului. Februarie 2015 a fost a doua cea mai călduroasă lună februarie de pe planetă din 1880, de când se fac măsurători de temperatură, a anunţat Agenţia Americană Oceanografică şi Atmosfe­rică (NOAA).

Împreună, primele două luni ale acestui an au fost cele mai calde de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Anul cu cea mai ridicată temperatură medie din anuale a fost 2014. În februarie 2015, temperatura medie la suprafaţa uscatului şi a oceanelor a fost cu 0,82°C mai mare decât cea a secolului al XX-lea şi a doua cea mai ridicată din perioada 1880 – 2015. Cea mai călduroasă lună februarie a fost înregistrată în 1998, cu 0,86°C mai mare decât media. Luna trecută temperatura medie pe uscat a fost cu 1,68 de grade Celsius mai mare decât cea din secolul al XX-lea, a doua cea mai ridicată din 1880. Recordul a fost stabilit în 2002, cu 1,70°C deasupra mediei, precizează NOAA. Temperatura la suprafaţa oceanelor planetei a fost în februarie 2015 cu 0,51°C mai ridicată decât media secolului al XX-lea şi a treia cea mai călduroasă din 1880.

Bogdan Panţuru

Abonează-te la acest feed RSS