Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.6/10.01.2020 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea porcinelor consultați Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Ediţia a III-a-2020, aprobat prin Ordinul MADR nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa http://www.apia.org.ro.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind acordarea plăților, respectiv:

• condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților;
• completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților;
• angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor;
• respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligațiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancțiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

Că urmare apariției, în anul 2018, a cazurilor de forță majoră – pesta porcină africană - noul Ghid al solicitantului aferent Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor conține şi metodologia de calcul pentru efectivele afectate de pesta porcină africană.

Sursa: apia.org.ro

În condițiile avertizărilor de producere de fenomene meteorologice extreme (ploi torențiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca și inundații, în diferite zone ale țării, fenomene care pot afecta sănătatea animalelor, prin declanșarea de afecțiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează  crescătorii de animale, precum și autoritățile locale cu privire la obligația de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică și de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea și limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale, sau boli transmisibile la animale și de la animale la oameni, activități direcționate cu responsabilități pentru:

• Protejarea sănătății animalelor și păsărilor, protecția și bunăstarea acestora.
• Protecția mediului.

În domeniul protejării sănătății, protecției și bunăstării animalelor:

• Monitorizarea exploatațiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale din gospodăriile populației care dețin animale și păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă, sau acțiuni de necesitate, (acțiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje și a apei potabile)
• Verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și a generatoarelor de energie electrică; (în special la fermele cu porci și păsări).
• Asigurarea unor locuri și spații prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale și mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundații în zone sigure, unde să fie asigurate condiții de adăpostire, hrană, adăpare și îngrijire.
• Circulația animalelor în județ și în afara județului să se facă numai dacă este strict necesar și numai cu aprobarea și sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau județene, după caz.
• Administrațiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanță, să cunoască situația reală și să informeze deținătorii de animale despre fenomenele prognozate.
• Deținătorul de animale și păsări are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă, de orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum și modificări comportamentale.
• Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală și de apă potabilă, existente în unitățile de profil, sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calității și a salubrității, precum și stabilirea unor măsuri corective, după caz.
• Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice și dezinfectante pentru situații de urgență.

În domeniul protecției mediului

• Coordonarea activității, prin implicarea autorităților locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor și dirijarea lor la unitatea de distrugere, sau incinerare.
• Curățirea și dezinfecția zonelor de unde s-a retras apa și au fost colectate cadavre de animale.
• Verificarea condițiilor de manipulare, colectare, păstrare și transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
• Colaborarea cu instituțiile județene – Instituția Prefectului, Consiliul Județean, I.S.U, C.P.C. D.S.P, I.P.J. D.S. I.J.J și cu asociațiile crescătorilor de animale și asociații pe produse.

Situațiile deosebite pot fi comunicate la unitățile sanitare veterinare, sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ și eficient cu personal de specialitate.

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 20.03.2019, a demarat autorizarea la plată a beneficiarilor Măsurilor 14 şi 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine și pachet b) păsări, Campania 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 91.428.112,49 euro, din care 53.182.296,68 euro pentru bunăstare păsări şi 38.245.815,71 euro pentru bunăstare porcine și este finanțată în procent de 100% FEADR.

Plata sprijinului financiar se efectuează în lei la un curs de schimb valutar de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 decembrie 2017, aplicabil cererilor depuse în anul 2018.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri care isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurilor M14 şi 14T – Plăți privind bunăstarea animalelor, Campania 2019, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA pentru anul de cerere 2019. 

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2019, atât pentru Măsura 14T cât şi pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine și 70% pentru pachetul b) păsări din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2019.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2019.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobândă aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că:

A) data de 18 ianuarie 2019 este termenul limită pentru depunerea decontului pentru perioada 4 aferentă anului de angajament 2018 în cadrul Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor, pachet a) - porcine (Sesiunea 3) și pachet b) - păsări ( Sesiunea 2), în conformitate cu prevederile Ordinul MADR nr.155/2017, Anexa nr.1 și Anexa nr.2.

Decontul justificativ pentru perioada 4 se depune însoţit de documentele generale şi specifice subpachetelor solicitate.

B) data de 31 ianuarie 2019 este termenul limită pentru depunerea decontului pentru perioada 4 aferentă anului de angajament 2018 din cadrul Măsurii M14 – Bunăstarea animalelor, pachet a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachet b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 1040/2018, Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, cu modificările şi completările ulterioare.

Documentele generale şi specifice aferente subpachetelor solicitate care însoţesc decontul justificativ sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, ediția I, revizia 1, postat pe site-ul APIA ( www.apia.org.ro), secţiunea Măsuri de Sprijin și IACS - Măsuri delegate din PNDR - Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet a) sau pachet b).

Sursa apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că:

A) data de 31 ianuarie 2019 este termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru anul de angajament 2019, pentru angajamentele multianuale aflate în derulare în cadrul Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor, Pachet a) – Porcine (Sesiunea 3) și Pachet b) – Păsări (Sesiunea 2), în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr.155/2017, Anexa nr.1 și Anexa nr.2.

Modelele cererilor de plată se regăsesc în OMADR nr.826/2016 şi se pot descărca de pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, secțiunea Măsuri specifice –Măsuri de sprijin finanțate din FEADR - Măsura 215 - Materiale de informare - Modelul cererii de plată pentru Pachet a) şi Modelul cererii de plată pentru Pachet b) și pot fi completate online accesând secțiunea Măsuri de sprijin finanțate din FEADR - Măsura 215 - Completare online.

Documentele care însoţesc cererea de plată sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, versiunea 3.1 pentru pachet a) şi versiunea 2.0 pentru pachet b) și sunt postate pe site-ul APIA, secțiunea Măsuri specifice - Măsura M 215 - Materiale de informare - Porcine sesiunea III și Păsari sesiunea II.

B) în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2019 se depun cererile de plată pentru anul 2019, pentru angajamentele anuale din cadrul Măsurii M14 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi Pachet b) – Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 45/2019, Anexa nr.1 şi Anexa nr.2, publicat în Monitorul Oficial nr.37 şi nr. 37 bis din 14.01.2019.

Cererile pot fi completate online accesând site-ul APIA din Pagina de început, banner-ul rotativ - M14 Bunăstarea animalelor, butonul “Intră în secţiune”– Detalii.

Documentele care însoţesc cererea de plată sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, Ediția a II-a, postat pe site-ul APIA, Secţiunea Măsuri de Sprijin și IACS - Măsuri delegate din PNDR - Măsura M14 - Bunăstarea animalelor.

Sursa: apia.org.ro

Expoziția Internațională de Zootehnie de la Cremona, Italia, eveniment dedicat în special raselor de lapte, a adus în atenția vizitatorilor noi tehnologii care țin de managementul fermei, dar și soluții pentru sănătatea și bunăstarea animalelor.

Dezinfectare și spălare automată

Vremea doniței și a prosopului cu care se spălau ugerele vacilor înainte de muls se pare că a apus. Cel puțin pentru italieni. La ei fermele mari, performante și-au automatizat întregul proces, eliminând complet forța de muncă umană.

Au apărut și la noi săli de muls, cu toate dotările necesare, însă niciun muls nu se face fără lucrătorii care dezinfectează și șterg ugerul. Două acțiuni extrem de simple, care presupun timp, dar care predispun și la erori umane. Noua tehnologie propune și eliminarea acestor intervenții umane prin sistemul ADF (Dipping and Flushing ADF Milking Sistem) oferit de compania italiană Tecnozoo și distribuit în România de Agrizootek, o companie din Cluj. Acesta este conceput pentru a îmbunătăți starea de sănătate a efectivului. Scopul este de a proteja mameloanele de infecții pentru a reduce mastitele și a limita în consecință numărul de celule somatice (SCC). Beneficiile sistemului ADF încep de îndată ce se termină mulsul, când mansonul este încă montat pe mamelon. La finalul mulsului, sistemul tratează imediat mamelonul cu un produs dezinfectant și foarte emolient, care îl protejează de infecții, reducând drastic riscul ca presiunea negativă să permită pătrunderea bacteriilor în canalul mamelonului încă deschis, când unitatea de muls este îndepărtată.

Prin automatizarea procesului de imersare și spălare, noile mulgători aplică automat substanțe emoliente și dezinfectante în interiorul manșoanelor imediat după muls. Manșoanele sunt apoi clătite și pregătite pentru următoarea vacă. „Cu sistemul ADF putem controla cazurile de mastită și numărul de celule somatice, crescând numărul de lactații și longevitatea efectivului. Starea de sănătate a șeptelului este îmbunătățită în general deoarece vacile mai sănătoase rămân mai mult timp în efectiv. Este controlată astfel și contaminarea încrucișată între vaci deoarece unitatea de muls este dezinfectată automat la sfârșitul fiecărui muls grație procesului de spălare back flush integrat în sistem. O sănătate bună a vacilor economisește bani, crește calitatea laptelui și economisește timp“, spuneau italienii de la Tecnozoo.

Cum funcționează

1. Sfârșitul mulsului – procesul începe. La sfârșitul mulsului se închide vidul și soluția dezinfectantă este injectată printr-un canal în fiecare manșon al grupului de muls.
2. Soluția dezinfectantă vine aplicată pe fiecare mamelon. Dezinfectantul este aplicat cu precizie pe întreg mamelonul pe măsură ce manșonul este retras.
3. Mamelonul este dezinfectat și protejat. În câteva secunde de la terminarea mulsului, mameloanele vulnerabile sunt acoperite cu substanța protectoare.
4. Se începe procesul de curățare. Interiorul fiecărui manșon al grupului de muls este dezinfectat și apoi clătit cu apă curată.
5. Grupul de muls este pregătit pentru vaca următoare. Manșoanele sunt curate, necontaminate și pregătite pentru următorul muls.

Beneficii

Abordarea mulsului în felul acesta îmbunătățește starea de sănătate a efectivelor de vaci, prin reducerea numărului de cazuri de mastită. În plus, prin eliminarea necesității de a înmuia și de a spăla crustele manual, ADF economisește timp și bani, mărind eficiența sălii de muls. Ca beneficiu imediat, cresc producția de lapte, calitatea laptelui, se reduc costurile pentru tratamente și servicii veterinare și scad costurile de recuperare. Pe termen lung crește lactația și se îmbunătățește sănătatea generală a efectivului.

Analiza furajelor, la îndemână

Un alt produs care a stârnit interes din partea fermierilor români prezenți la eveniment a fost Polispec, un spectometru portabil care poate analiza toate componentele dintr-o fermă, de la materia primă recoltată, la rețeta de furajare. Rezultatele oferite de acest instrument portabil echivalează cu o analiză de laborator, doar că în acest caz rezultatele se obțin pe loc. Se analizează parametri precum: proteina, substanța uscată, fibre, aciditate, zaharuri etc. Un astfel de aparat ar scuti orice fermier de drumuri lungi până la laboratoarele specializate și pierderea unui timp prețios. În plus, fermierul are o imagine completă a calității tuturor componentelor din rația de furajare a animalelor, ceea ce poate determina creșteri sau descreșteri ale producției de lapte. Echipamentul se montează la o tabletă sau computer, unde sunt descărcate toate informațiile, pentru ca apoi să fie ușor analizate. Același aparat poate fi montat pe combinele de recoltat pentru a analiza din punct de vedere calitativ ceea ce se recoltează. În felul acesta se obține o hartă a calității recoltei, ceea ce ajută la o mai bună fertilizare în anul următor. Investiția într-un astfel de aparat este de 17.000-21.000 euro. Anual se plătește producătorului o licență care ajunge la 200 euro pentru primele 5 tipuri de plante analizate și 100 euro pentru orice plantă adăugată ulterior. Pe lista furnizorului italian există mai mult de 30 de produse care se pot analiza, dar lista este mereu îmbunătățită, anul acesta adăugându-se orzul, spre exemplu.

Patricia Alexandra POP

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1040 din 10.05.2018 au fost aprobate Ghidurile Solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea Animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Totodată, prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1041 din 10.05.2018 a fost aprobat modelul Cererii de plată privind Măsura 14 – „Bunăstarea Animalelor” -  pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, iar prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1042 din 10.05.2018 a fost aprobat modelul Cererii de plată privind Măsura 14 – „Bunăstarea Animalelor” - pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Facem precizarea că Cererile de plată aferente pachetelor a) și b) ale Măsurii 14 –„Bunăstarea Animalelor” se vor depune la Centrele județene/locale APIA și al Municipiului București, până la data de 15 mai 2018, inclusiv.

Beneficiarii plăților sunt exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar, încadrate în categoria fermierilor activi (conform art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013) care își asumă voluntar angajamente anuale în favoarea bunăstării animalelor.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de beneficiari. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea vită mare (UVM).

Menționăm că sprijinul este acordat în cadrul acestei măsuri în urma încheierii pe o perioadă de 1 an a unor angajamente voluntare în favoarea bunăstării animalelor.

Toate documentele enunțate mai sus se pot consultata pe site-ul APIA (www.apia.org.ro), la secțiunea Măsuri de Sprijin și IACS, subsecțiunea Măsuri delegate din PNDR.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor, Campania 2018, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA pentru anul de cerere 2018. 

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată în perioada 03.01.2018-31.01.2018 aferentă anului de angajament 01.01.2018 - 31.12.2018, pentru Măsura 14T – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine  sau  - pachetul b) păsări.

De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine și 70% pentru pachetul b) păsări din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01.2018-31.12.2018.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2018.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierulor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobândă aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Ca obiectiv specific, aceste plăţi își propun asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice. Prin aceste plăţi se acoperă costurile suplimentare şi pierderile de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor.

Costurile suplimentare sunt cauzate de angajamentele asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei, prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.

Beneficiarii sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a păsărilor autorizate sanitar veterinar, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor,

Plăţile se acordă pentru pui de carne, găini ouătoare, găini de reproducţie din rase grele şi pui de curcă, fiind compuse din cinci subpachete.

Subpachet 1 – asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi

Indicator pentru cerinţa         Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• iluminare artificială • iluminare artificială

   cu intensitate de 30 lucşi       cu intensitate de 20 lucşi

   – timp de minimum 18 ore/zi

     pentru categoriile: pui de

     carne, pui de curcă şi găini

     de reproducţie rase grele;

   – timp de 16 ore/zi pentru

     categoria găini ouătoare

Subpachet 2 – reducerea densității păsărilor cu 10% față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii privind suprafața minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Suprafaţa disponibilă  Suprafaţă disponibilă

în condiţii superioare  minimă obligatorie: de bunăstare:

• pui de carne – 30,00 kg/m2 • Situaţia I: pui de carne

• pui de carne – 35,45 kg/m2      – 33 kg/m2

• pui de carne – 38,18 kg/m2 • Situația II: – pui de carne

                 – 39 kg/m2

            • Situația III: – pui de carne

                 – 42 kg/m2

• găini ouătoare         • găini ouătoare

   • 1.222 cm2/cap în sistem   • 9 găini ouătoare/m2

       alternativ      în sistem alternativ

   • 825 cm2/cap în sistem      • 750 cm2/cap – sistem

       cuşti îmbunătăţite                 cuşti îmbunătăţite

• găini reproducţie     • găini reproducţie

   rase grele – 22,73 kg/m2       rase grele – 25 kg/m2

• pui de curcă • pui de curcă

   • masculi: 50 kg/m2    • masculi: 55 kg/m2

   • femele: 45,45 kg/m2            • femele: 50 kg/m2

Raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este de cel mult 1/50.

Subpachet 3 – îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului.

Indicator pentru cerinţa                     Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

Suprafaţa superioară în timpul          Suprafaţa minimă

păsărilor, de minimum:          obligatorie în timpul transportului păsărilor:

• 260 cm2/kg pentru păsări    • 200 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea < 1,6 kg/cap     cu greutatea < 1,6 kg/cap

• 208 cm2/kg pentru păsări    • 160 cm2/kg pentru păsări

     cuprinse între              cuprinse între

   1,6 – < 3 kg/cap         1,6 – < 3 kg/cap

• 150 cm2/kg pentru păsări    • 115 cm2/kg pentru păsări

   cuprinse între 3–<5 kg/cap    cuprinse între 3–<5 kg/cap

• 137 cm2/kg pentru păsări    • 105 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea de >5 kg/cap    cu greutatea de >5 kg/cap

În cazul fermelor de creştere a puilor de carne, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 6,5 cicluri de producție (serii) pe an.

În cazul fermelor de creştere a puilor de curcă, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 3,7 cicluri de producție (serii) pe an.

Subpachet 4 – corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor în apa utilizată.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• Nitraţi – 50 (mg/l)   • Nitraţi – 100 (mg/l)

• Nitriţi – 0,5 (mg/l)   • Nitriţi – 1 (mg/l).

Copiile buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat, după cum urmează:

– min. 14 buletine/an pentru calitatea apei determinată la sursă (din care să rezulte corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă şi menţinerea acestora în parametrii condiţiilor superioare);

– min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producţie), plus încă 2 buletine/an(pui de carne și pui de curcă).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală – copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor (pentru găini ouătoare).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală plus încă 2 buletine/an (găini reproducție);

Subpachet 5 – reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Nivelul noxelor din adăpost    Nivelul noxelor din adăpost

în condiţii superioare în condiţii minime de bunăstare:  obligatorii:

   • 14 ppm amoniac (NH3)       • 20 ppm amoniac (NH3)

   • 2100 ppm dioxid      • 3.000 ppm dioxid

       de carbon (CO2)         de carbon (CO2)

Cererile de plată se depun însoţite de:

1. copie CUI/ CIF, după caz;

2. copie buletin/carte de identitate a titularului/administratorului/reprezentantului legal/împuternicitului;

3. copie autorizaţie;

4. copia schiţei adăposturilor pentru fiecare exploataţie (din care să reiasă adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe hale/cuşti îmbunătăţite), precum și schița pentru sistemul de iluminare și ventilație (admisie – evacuare aer) – pentru fiecare hală;

5. program de iluminat: vară/ iarnă care să conţină intervalul orar pe perioade, în funcţie de tehnologia de creştere şi categorie;

6. copia după notificarea crescătorului de păsări către DSVSA judeţean privind densitatea practicată;

7. graficul estimat de livrare anual;

8. graficul estimat de populare anual;

9. mişcarea anuală estimată a efectivelor de găini ouătoare/rase grele în cazul inexistenţei livrărilor;

10. document coordonate bancare;

11. împuternicire şi copii după actele de identitate ale împuternicitului, dacă este cazul;

12. copia declaraţiei pe suprafaţă, dacă este cazul;

13. alte documente justificative, dacă este cazul.

La acest moment, deconturile justificative pentru activitatea desfășurată în anul 2017 se depun astfel: sesiunea I, ultimul an de angajament – 1 ianuarie - 15 octombrie (3 deconturi), sesiunea II și III – 1 ianuarie - 31 decembrie 2017 (4 deconturi).

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 38-39

Plăţile în favoarea bunăstării animalelor au ca scop asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice. Prin aceste plăţi se acoperă costurile suplimentare şi pierderile de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor. Ele se acordă, diferențiat, pe două pachete: a) porci și b) păsări. În continuare vă prezentăm condițiile din cadrul pachetului referitor la porci.

Definiții

Porc gras este animalul de peste zece săptămâni, până în momentul sacrificării sau al montei. Scrofiţă este femela puberă, care încă nu a fătat, iar scroafă femela după prima fătare.

Solicitanții sunt exploataţiile comerciale autorizate sanitar-veterinar, precum şi exploataţiile comerciale de tip A care îşi asumă voluntar angajamente pentru bunăstarea animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 şi care au depus cereri de ajutor în perioada 16 iulie-16 august 2012 pentru sesiunea 1 şi în perioada 14 ianuarie – 15 februarie 2013 pentru sesiunea 2 pentru primul an de aplicare, iar pentru sesiunea 3 în perioada 20 mai – 30 iunie 2014.

Exploataţia comercială de tip A este exploataţia de animale deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, care îndeplineşte condiţiile prevăzute în anexa nr. 50 la Norma sanitară-veterinară din 26 martie 2010 privind procedura de înregistrare/ autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, precum şi a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată de Ordinul ANSVSA nr. 16/2010, şi este înregistrată sanitar-veterinar. Exploataţiile comerciale de tip A îndeplinesc condiţiile minime de bunăstare şi condiţii de biosecuritate specifice. Condiţiile de biosecuritate şi cele de valorificare a porcilor în cazul exploataţiilor comerciale de tip A sunt diferite de cele ale exploataţiilor comerciale autorizate, prin urmare exploataţiile comerciale de tip A nu sunt autorizate sanitar-veterinar, ci numai înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor al ANSVSA.

Exploataţia comercială autorizată este exploataţia de animale deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate şi este autorizată sanitar-veterinar.

Obiective și condiții

Pachetul a), Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, este compus din 6 subpachete:

Subpachet 1 a) – creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal.

Subpachet 2 a) – asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux.

Subpachet 3 a) – îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului.

Subpachet 4 a) – corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă.

Subpachet 5 a) – reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Subpachet 6 a) – îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă.

Subpachet 1 a) – creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal.

Indicator pentru cerinţa - Indicator pentru cerinţa

superioară - minimă obligatorie

Suprafaţa de pardoseală - Suprafaţă de pardoseală

disponibilă în condiţii - disponibilă minimă

superioare de bunăstare: - obligatorie:

porci cu o greutate vie - porci cu o greutate vie

între 50-85 kg – 0,605 m2, - între 50-85 kg – 0,55 m2,

porci cu o greutate vie - porci cu o greutate vie

între 85-110 kg – 0,715 m2, - între 85-110 kg – 0,65 m2,

porci cu o greutate vie -  porci cu o greutate vie

peste 110 kg – 1,1 m2,  - peste 110 kg – 1 m2,

scrofiţe şi scroafe ţinute - scrofiţe şi scroafe ţinute

în grup – 1,804 m2, -  în grup – 1,64 m2,

respectiv 2,475 m2. -  respectiv 2,25 m2.

Subpachet 2 a) – asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux.

Indicator pentru cerinţa - Indicator pentru cerinţa

superioară - minimă obligatorie

Condiţii de iluminat   Condiţii de iluminat minime

superioare: - obligatorii:

perioadă de minimum 11 ore/zi - perioadă de minimum 8 ore/zi

de iluminat artificial, iluminat,

iluminare de 50 lux (cel puţin -  iluminare de 40 lux (cel puțin

1 bec cu puterea de 150W   -  1 bec cu puterea de 100 W

la fiecare 33 m2, în intervalul  -  la fiecare 42 m2).

orar stabilit prin angajament).

Raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este de cel mult 1/50.

Subpachet 3 a) – îmbunătățirea condițiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului.

Indicator pentru cerinţa  - Indicator pentru cerinţa

superioară - minimă obligatorie

Densitatea porcilor în timpul - Densitatea porcilor în timpul

transportului nu trebuie -        transportului nu trebuie

să depăşească 165 kg/m2. -  să depăşească 235 kg/m2.

Pentru porcii graşi şi scrofiţe prima compensatorie se acordă pentru maximum 2,3 cicluri/an avându-se în vedere operaţiunile de transport aferente populării sau depopulării pentru fiecare ciclu.

Pentru categoria scroafe, prima compensatorie se acordă avându-se în vedere numai operaţiunile de transport aferente efectivului înlocuit şi transportat în procent de maximum 30% din capacitatea maximă a fermei.

Subpachet 4 a) – corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă.

Indicator pentru cerinţa        - Indicator pentru cerinţa

superioară                            -  minimă obligatorie

nitraţi – 50 (mg/l)                   - Nitraţi + nitriţi – 100 (mg/l)

nitriţi – 0,5 (mg/l)                   - Nitriţi – 10 (mg/l)

Nu sunt eligibile exploataţiile comerciale autorizate şi exploataţiile comerciale de tip A de creştere a porcinelor care utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de creştere.

Copiile buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat/autorizat/certificat, după cum urmează:

– minimum 8 buletine/an la intrarea în hală, aferente activităţii desfăşurate în cei 5 ani de angajament pentru fiecare sesiune.

– minimum 4 buletine/an la sursă aferente celor 5 ani de angajament.

Subpachet 5 a) – reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat.

Indicator pentru cerinţa                     Indicator pentru cerinţa

superioară                                         minimă obligatorie

Nivelul noxelor din adăpost în           Nivelul noxelor din adăpost

condiţii superioare de bunăstare:     în condiţii minime obligatorii:

max. 10,5 mg/m3 pulberi                   max. 15 mg/m3 pulberi.

max. 700 ppm CO2.                            max. 1.000 ppm CO2.

Subpachet 6 a) – îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă.

Indicator pentru cerinţa        Indicator pentru cerinţa

superioară                            minimă obligatorie

Zona de odihnă în condiţii     Adăposturile pentru porci trebuie

superioare de bunăstare      construite astfel încât să permită

trebuie să fie uscată în          animalelor să aibă acces la o

permanenţă prin utilizarea   zonă de odihnă confortabilă din

de materiale absorbante       punct de vedere fizic şi termic,

corespunzătoare pentru        drenată şi curăţată corespunzător

așternut.                                     şi care să permită tuturor animalelor

                                                   să se odihnească în acelaşi timp.

Pentru porci graşi – minimum 1/3 din spaţiul disponibil/util al compartimentului /boxei, din care se elimină suprafaţa aferentă spaţiului de hrănire.

Pentru scroafe şi scrofiţe – minimum 1/2 din spaţiul disponibil/util al compartimentului / boxei, din care se elimină suprafaţa aferentă spaţiului de hrănire.

Alex Grigoriev

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 34-35

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor- Campania 2017, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare, ce au încheiat convenții cu APIA pentru anul de cerere 2017.
La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată în perioada 03. - 31.01.2017 aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017, pentru Măsura 14T – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau - pachetul b) păsări. De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine și valoarea de 50% pentru pachetul b) păsări, din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2017.
În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Beneficiarii plăţilor pe schemele de bunăstare, porcine şi păsări, pot depune până mâine, 15 iunie, cererile clauzei de revizuire pentru anii 2015 şi 2016, fără aplicarea penalităţilor de întârziere.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA informează, printr-un comunicat de presă, faptul că, până la data de 15 iunie 2016 inclusiv, beneficiarii Măsurii 215 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachet a) porcine și pachet b) păsări, aflaţi sub angajament în derulare, pot depune, fără aplicare de penalităţi de întârziere, cererile de accesare a clauzei de revizuire pentru anul de cerere 2015, precum și cererile de plată pentru anul 2016.

Cererea de accesare a clauzei de revizuire se depune pentru angajamentele aflate în derulare, separat pe fiecare sesiune de depunere, pentru activitatea desfăşurată până la 31.12.2015.

Cererea de plată pentru anul 2016 se depune pentru angajamentele aflate în derulare, în aceeași perioadă, cumulând toate sesiunile de depunere, pentru activitatea estimată 01.01.2016- 31.12.2016.

Cererile de plată și clauzele de revizuire depuse după data-limită de depunere sunt admisibile inclusiv în intervalul de 25 de zile calendaristice cu penalizare (întârzierea determină o reducere pe zi lucrătoare de 1% a sumelor la care ar fi avut dreptul beneficiarul în cazul în care cererea ar fi fost depusă – cf. art.13 din Regulamentul nr.640/2014 – până la termenul de 15 iunie). După încheierea perioadei de depunere cu penalizare, cererile nu mai sunt admisibile la plată.

Cererile de accesare a clauzei de revizuire vor fi completate pe format hârtie şi depuse la centrele judeţene ale APIA unde au fost depuse cererile de plată aferente anului 2015. Cererile de plată vor fi depuse la centrele judeţeane ale APIA.

Dacă în industria automobilistică admirăm întotdeauna mărcile de top şi dotările extravagante, aflaţi că şi în industria zootehnică din România există fermieri care şi-au investit banii în grajduri ultramoderne, am putea spune „full option“, punând bunăstarea animalelor pe primul loc în activităţile zilnice ale fermei. Societatea Cris-Tim a inaugurat de curând Ecoferm, un grajd nou, unde cele 575 de vaci din rasa Montbéliarde sunt cu adevărat răsfăţate. Modernizarea a mers mai departe, până la procesarea laptelui şi lansarea gamei de produse Mândruţa, distribuite şi vândute în magazinele proprii.

Afacere 100% integrată

Înfiinţată în anul 2003, ferma de la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, a mers încă de la început pe modelul „şasiului“ de afacere integrată, dovedit de un real succes atât în România, cât şi în străinătate. Ferma a pornit cu 99 de capete juninci gestante rasa Montbéliarde, achiziţionate din Franţa, iar prin reproducţia asistată de doctorul Marian Ochia şi dirijată prin tehnicienii veterinari a ajuns astăzi la un total de 576 de capete, dintre care 217 vaci de lapte şi restul tineret. „Anul trecut am avut 199 de capete de viţei, dintre care 94 de masculi şi 105 femele, un raport destul de bun, având în vedere că interesul nostru este să mărim numărul de animale mulse, pentru a spori cantitatea de lapte“, a declarat Aurelian Eugen Bănicioiu, şeful de fermă. Hrana acestor bovine este complet asigurată de culturile proprii, ţinând astfel ferma la adăpost de fluctuaţiile de preţ la furaje.

Meniul „franţuzoaicelor“ este bazat pe reţete speciale, ce conţin „delicatese“ din furaje combinate, după cum spune chiar preşedintele grupului Cris-Tim, Radu Timiş. Cele 800 ha de teren agricol au constituit baza furajeră pentru animale. Dieta cuprinde „sorg pentru masă verde siloz, lucernă, borceag, grâu, la care se adaugă fân de lucernă, fân de pajişte, siloz de borceag, siloz de lucernă, siloz de porumb masă verde, porumb fulguit (porumb recoltat mai mult în ceară decât în lapte, conservat, tocat şi însilozat care poate fi astfel depozitat şi 2-3 ani), a menţionat Aurelian Bănicioiu. Nici paiele nu sunt aruncate, ele reprezintă aşternut pentru viţei şi tineret. Laptele colectat de la cele 160 de capete mulgătoare este pasteurizat într-un tanc de răcire şi apoi procesat şi transformat în 6 produse lactate: sana, iaurt, lapte bătut, smântână şi lapte de consum. Toate produsele pleacă direct în cele 18 magazine proprii, închizând astfel lanţul producător – consumator.

Lux pentru vaci şi lapte de calitate pentru consumatori

Unii fermieri au înţeles că bunăstarea animalelor înseamnă implicit o producţie calitativă şi sunt gata să investească sume mari pentru a asigura animalelor atât confort fizic, cât şi psihic. La Ecoferm toată activitatea este computerizată, animalele sunt atent monitorizate şi evaluate din punctul de vedere al sănătăţii şi al productivităţii. Fiecare exemplar are implantat câte un cip electronic care oferă informaţii complete cu privire la tratamentele la care a fost supus, cantitatea de lapte produsă zilnic sau la una dintre cele 3 mulsori şi proprietăţile acestuia. Dotările sunt de ultimă generaţie, vacile stând pe un tip nou de saltele, un aşternut din cauciuc tip latex pentru un confort sporit. Dejecţiile sunt strânse cu ajutorul unei instalaţii numită plug raclor şi depozitate într-un bazin de 50 mc, pentru ca mai apoi să fie vidanjate, depozitate într-o lagună de 5.000 mc şi folosite ca fertilizant.

Încă din 2003, grajdurile au fost prevăzute cu un sistem audio prin care este difuzată permanent (zi şi noapte, la tonalităţi diferite) muzică de Johann Sebastian Bach sau Wolfgang Amadeus Mozart. „Vacile sunt învăţate, de la fătare, cu muzică simfonică, rolul acesteia fiind de relaxare şi nu de stimulare a lactaţiei“, ne-a mărturisit şeful fermei. În plus, a fost instalat un nou model de adăpătoare, care nu îngheaţă pe timpul iernii, oferind un luciu mai mare de apă, iar pentru vaci creează efectul de oglindă, lucru care le place şi care recreează într-o oarecare măsură condiţiile de adăpare dintr-un iaz. „Sala de muls este performantă, dotată cu perii pentru masaj, care stimulează animalul, astfel încât să dea drumul la toată cantitatea de lapte. În grajdurile vechi avem de asemenea nişte perii numite «happy cow» folosite la curăţarea animalelor“, a mai adăugat Aurelian Eugen Bănicioiu.

Structura noului grajd este complet diferită faţă de construcţiile vechi din beton. Realizat pe o structură metalică, noul grajd seamănă mai degrabă cu o hală cu un singur perete despărţitor, ce separă animalele de sala de muls şi tancul de răcire a laptelui. Celelalte laturi ale clădirii sunt deschise, pereţii fiind înlocuiţi cu nişte perdele cu dublu rol. Pe timp de iarnă acestea protejează animalele de vânt, iar pe timp de vară creează umbră sau se ridică pentru a oferi o ventilaţie mai mare adăpostului. În grajdurile vechi, în schimb, există ventilatoare şi un sistem de monitorizare a temperaturii, precum şi un sistem de pulverizare a apei în vapori, pentru a compensa eficienţa ventilatoarelor şi a asigura animalelor un confort de rece, adică 18°C vara şi 5°C iarna. Cu toate aceste condiţii asigurate, vacile sunt mulse de 3 ori pe zi şi dau o producţie de lapte pe fermă de circa 5.300 litri/zi.

Investiţie fără fonduri europene

Noul grajd Ecoferm este considerat de specialişti unul dintre cele mai moderne construcţii de acest gen din România, dar şi investiţia a fost pe măsură. „Hala, cu toate dotările necesare, a costat 750.000 euro, iar dacă ar fi fost să o populăm cu animale, cumpărate, nu produse la noi, investiţia ar fi ajuns la 2 milioane de euro. În fabrica de procesare s-au investit 800.000 euro, pentru a o ridica la standarde europene şi pentru a permite laptelui să fie transferat din fermă direct în tancul de procesare. Toate sumele au provenit din surse proprii şi credite bancare“, a declarat Radu Timiş, preşedintele Cris-Tim. În plus, holdingul este în proces de conversie, pentru a obţine producţie bio, şi îşi propune ca peste doi ani să dezvolte zona brânzeturilor speciale, cu înalt plus valoare. „Am vizitat această unitate încă de la începuturile ei, din 2003-2004, iar astăzi, la 10 ani de când şi-a început activitatea, pot spune că este un adevărat exemplu de excelenţă tehnologică. Este o investiţie extrem de importantă, un exemplu de cum ar trebui să se lucreze şi către ce se îndreaptă România în anii următori“, a declarat Daniel Constantin la inaugurarea Ecoferm.

Eliminarea intermediarilor înseamnă preţuri mai mici

Modelul afacerii integrate aduce beneficii nu doar proprietarilor, ci şi ultimului jucător din circuitul comercial al produselor – consumatorul. Majoritatea producătorilor de lapte din România sunt nevoiţi să reziste pe piaţă în condiţiile în care produsele de retail ale vecinilor europeni sunt cu 20% mai mici decât la noi. În aceste condiţii, se pare că afacerea integrată este singura soluţie care poate oferi competitivitate fermierilor. „Pentru noi, producătorii, este foarte important preţul produsului final. Noi am înţeles că, fără eficientizare, fără competitivitate, fără investiţii făcute inteligent nu putem rezista pe piaţă. În magazinele noastre de fabrică produsele au preţuri cu 30-40% mai mici decât cele de pe piaţă. Produsele ajung în magazinele noastre, or aceste spaţii de desfacere reuşesc să ne dea o oarecare stabilitate a producţiei, dar ne ajută şi să menţinem legătura cu clientul nostru şi să-l fidelizăm“, a declarat Radu Timiş.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Consumatorii germani sunt tot mai atenţi la condiţiile în care stau animalele din crescătorii, vrând să ştie dacă o felie de carne provine dintr-o crescătorie intensivă sau dintr-una mai preocupată de bunăstarea animalelor, relatează AFP.

De câteva zile au apărut pe rafturile supermarketurilor germane două noi etichete care consemnează faptul că producătorii au grijă de confortul animalelor. Dezvoltate de Federaţia germană de protecţie a animalelor şi de asociaţia Vier Pfoten, cele două mărci ţin seama de spaţiul rezervat fiecărui animal, de curăţenia din acel spaţiu, de timpul de transport până la abator sau de faptul că animalele sunt anesteziate în timpul castrării.

Este o premieră în ţara în care aproape nouă locuitori din zece spun că sunt atenţi la condiţiile în care au fost crescute animalele atunci când fac cumpărături, arată un sondaj difuzat miercuri de Ministerul Agriculturii, care a finanţat dezvoltarea celor două mărci.

Noile etichete au fost prezentate la Salonul de Agricultură de la Berlin, Grune Woche, care are loc între 16 şi 27 ianuarie şi la care sunt aşteptaţi 400.000 de vizitatori.

'Consumatorii sunt preocupaţi de ce văd la televizor, iar tratarea animalelor este o temă tot mai importantă pentru ei. Unii nu mai vor să mănânce carne şi numărul de vegetarieni creşte', spune Jutta jacksche de la Federaţia germană a consumatorilor.

Circa 25.000 de persoane s-au adunat sâmbătă în capitala germană pentru a protesta împotriva suferinţelor la care sunt supuse animalele, a folosirii pe scară tot mai largă a antibioticelor şi a pagubelor ecologice provocate de creşterea intensivă. Peste 2 milioane de scroafe ar fi crescute în spaţii închise, fără să aibă libertate de mişcare, afirmă asociaţia Vier Pfoten. 'Producţia de animale din sectorul agricol german urmăreşte randamentul', spune Esther Muller, cercetătoare la Federaţia germană de apărare a animalelor.

Primul producător de carne de porc din Europa, Germania produce de 17 ori mai mult decât consumă, iar producţia a atins 8,44 milioane de tone în 2011, cu 4,7% mai mult decât anul precedent, potrivit unei estimări a Fundaţiei Heinrich-Boll.

Urmărirea randamentului 'se traduce prin multe probleme la animale, cum ar fi deformările osoase în crescătoriile intensive de pui. Micile ferme tind să dispară şi tot mai multe animale se strâng în tot mai puţine ferme', adaugă Muller.

Federaţia germană a agricultorilor (DBV) spune în schimb că sectorul investeşte anual câteva milioane de euro în îmbunătăţirea confortului animalelor. Joachim Rukwied, patronul DBV, apreciază că 'sectorul agricol creează condiţii decente pentru animale, iar crescătorii ştiu cum să aibă grijă de ele. Randamentul ridicat al sectorului creşterii animalelor nu ar fi posibil dacă animalele nu s-ar simţi bine'.

De curând, legea germană a înăsprit cerinţele, interzicând, de exemplu, castrarea porcilor fără anestezie începând din 2019.

Sursa AGERPRES