Adama 04 mai 2020
update 6 Jul 2020

Odihna și rumegarea - indicatori de bunăstare și confort la vacile de lapte

Vacile de lapte au un ritm circadian specific, iar activitățile principale de odihnă, hrănire și rumegare se desfășoară conform unui tipar conservator. Comportamentul vacilor este influențat de o serie de factori precum sistemul de întreținere, tipul de furajare, starea de sănătate, factorii climatici și nivelul productiv.

Modificări de comportament

Modificările de comportament în ceea ce privește timpul alocat odihnei și rumegării pot fi folosite ca un indicator de bunăstare şi confort al animalelor şi au implicaţii directe asupra stării de sănătate şi a producţiilor obţinute.

Astfel, atunci când taurinele stau culcate se reduce presiunea exercitată de greutatea corporală asupra membrelor, reducându-se incidenţa şchiopăturilor, iar la nivelul glandei mamare are loc o intensificare a circulaţiei sângelui cu 20-25%, comparativ cu poziţia ortostatică şi ca urmare creşte producţia de lapte. Vacile de lapte alocă odihnei în medie 10-14 ore. Vacile aflate în lactație se odihnesc în 15-20 reprize pe zi, fiecare având o durată de la 0,5 la 3 ore. Atunci când durata odihnei și a furajării sunt afectate simultan, vacile aleg să se odihnească și neglijează furajarea. Pentru fiecare oră de reducere a odihnei se înregistrează o reducere a consumului de furaje cu 45 de minute. Având în vedere efectele ierarhiei sociale la vacile întreţinute în sistem liber şi influenţa acesteia asupra odihnei, se recomandă ca în fermele cu efective mari să fie constituite grupe tehnologice de maximum 40-50 de capete.

La întreţinerea vacilor în cuşete, durata odihnei este semnificativ influenţată de tipul despărțitorului de stand şi dimensiunile cuşetelor, precum şi de tipul de aşternut. Astfel, se recomandă ca pentru taurinele din rasa Jersey, cu o dezvoltare corporală mai mică (400-450 kg), dimensiunile minime să fie de 2,4/1,05 m, în timp ce la rasele cu dezvoltare corporală mare precum Holstein (600-650 kg), dimensiunile recomandate sunt de 2,5/1,14 m. La întreţinerea liberă, vacile preferă odihna pe aşternut de nisip, comparativ cu utilizarea saltelelor de cauciuc, alocând odihnei cu cca 10-15% mai mult. Pentru vacile întreținute legat, dimensiunile recomandate ale standului de odihnă sunt de 1,7-1,8/1,2 m. În acest caz așternutul de paie este cel mai des folosit recomandându-se utilizarea a 2-3 kg de aşternut pe vacă şi împrospătarea zilnică a acestuia cu 0,5 kg.

4 litri de salivație

Având în vedere că principala activitate a vacilor culcate este rumegarea, odihna influenţează direct durata zilnică a rumegării. Aceasta are loc de regulă la scurt timp după încetarea consumului de furaje şi în timpul nopţii. De regulă, vacile rumegă între 6-9 ore pe zi în 12-17 perioade, efectuând în medie 25.000-29.000 de mişcări masticatorii pe parcursul a 24 de ore. În timpul rumegării se produc cca 200-300 ml de salivă/min., fapt ce concură la menţinerea unui pH adecvat în rumen. Cantitatea de salivă este influenţată de structura raţiei, astfel consumul unui kg de fibroase determină o salivaţie de 4 litri, în timp ce consumul de furaje suculente determină producerea a 0,5 litri de salivă. Lipsa sau reducerea rumegării la vacile aflate în lactaţie pot fi semne clinice de debut al unor boli metabolice şi/sau afecţiuni digestive. Cercetările recente au arătat implicaţiile practice ale comportamentului, vacile care alocă odihnei şi rumegării 10-11 ore pe zi produc cu 2,5-3 kg mai mult lapte comparativ cu vacile care se odihnesc şi rumegă 6-7 ore, în condiţii identice de furajare şi întreţinere.


Având în vedere importanţa odihnei şi rumegării la vacile de lapte, se recomandă:

  • Respectarea programului zilnic de activităţi din fermă;
  • Utilizarea unei cantităţi suficiente de aşternut de calitate;
  • Respectarea dimensiunilor cuşetelor de odihnă în funcţie de dezvoltarea corporală a animalelor;
  • Vacile în lactație să nu petreacă mai mult de 1-1,5 ore la o mulsoare, inclusiv staționarea în sala de așteptare;
  • Evitarea lotizărilor frecvente şi constituirea unor grupe de producţie omogene (conform nivelului productiv, vârstei animalelor şi a stării fiziologice);
  • Raţiile administrate să fie echilibrate şi să respecte cerinţele nutriționale ale vacilor;

Conţinutul în celuloză al raţiei să fie cuprins între 23-25%, minimum 17%. Acest lucru se poate realiza prin introducerea în raţie a unei cantităţi de 2,5-3 kg fân de lucernă de calitate.


Mădălina MINCU,

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Reducerea stresului de caniculă la vacile de lapte

Vacile aflate în lactaţie tolerează cu dificultate temperaturile excesive din timpul verii, zona de confort termic a acestei categorii fiind cuprinsă între 5° şi 22°C. Stresul de caniculă se instalează atunci când temperatura depăşeşte valoarea de 28°C, vacile de lapte reducându-şi consumul de furaje cu 10-30%, în funcţie de severitate. Având în vedere că o parte din energia din furaje este direcţionată de organism către procesele de termoreglare, la temperaturi mai mari de 33°C producţia de lapte scade cu peste 20%.

Un element esenţial pentru reducerea stresului de caniculă este asigurarea unui regim hidric corespunzător, ţinând cont că pentru fiecare kg de substanţă uscată ingerată de animal sunt necesari 5,5 litri de apă, iar pentru producerea unui kilogram de lapte sunt necesari 4,5 litri de apă.

Conform particularităţilor anatomice şi de comportament ale taurinelor, acestea consumă apa prin imersarea botului aproximativ 2-3 cm, viteza de consum a apei fiind de 4,5-5,5 litri/minut.

În condiţii termice neutre, vacile aflate în lactaţie consumă, de regulă, 70-80 litri de apă pe zi, în condiţii de caniculă consumul ridicându-se la 120-150 litri, în cazul vacilor cu producţii de lapte mai mari de 25 kg/zi.

Vacile consumă apa imediat după furajare şi după efectuarea mulsului, preferând apa la o temperatură de 10-17ºC. La temperaturi ale apei de peste 32ºC consumul este semnificativ redus sau sistat.

Apa administrată vacilor trebuie să fie lipsită de miros şi gust, respectând concentraţiile maxime de nitriţi (0,4 mg/dm³) și nitraţi (45 mg/dm³). Se recomandă recoltarea de probe de apă şi trimiterea acestora pentru analize chimice şi microbiologice, cel puţin de două ori pe an.

La vacile întreţinute pe păşune, stresul de caniculă este amplificat de expunerea la radiaţia solară directă. De aceea este imperios necesară asigurarea de umbrare şi accesul la o sursa de apă proaspătă. Astfel, se recomandă ca umbrarul să asigure 2-2,5 m2 per animal, iar sursa de apă să nu fie la o distanţă mai mare de 250-350 m.

De asemenea, trebuie ales cu grijă tipul de adăpători utilizate. În cazul adăpătorilor cu clapetă scade consumul de apă cu cca 30%, comparativ cu adăpătorile cu nivel constant, datorită faptului că vacilor nu le este caracteristic consumul prin soarbere de la suprafaţa apei. Mai mult, presiunea apei în urma apăsării pe clapetă este mare, ceea ce constituie un factor stresant pentru animal.

În adăpost, de regulă, poziţionarea şi dimensionarea adăpătorilor este extrem de importantă, recomandându-se ca sursa de apă să nu fie la o distanţă mai mare de 50 m faţă de frontul de furajare, asigurând un front de adăpare suficient / vacă, cu o înălţime a adăpătorilor de 0,7-0,8 m.

Recomandări pentru reducerea stresului de caniculă la vacile de lapte:

  • utilizarea adăpătorilor cu nivel constant, asigurând 2 adăpători pentru fiecare grupă tehnologică (30-50 de capete);
  • curăţarea zilnică a adăpătorilor şi verificarea funcţionării acestora, având în vedere acumularea de resturi furajere care pot duce la blocarea instalaţiilor de adăpare sau la degradarea calităţii apei;
  • utilizarea de ventilatoare şi umidificatoare în adăposturi şi / sau întreţinerea vacilor în adăposturi semideschise, pentru a permite o ventilaţie suficientă;
  • asigurarea de umbrare şi accesul la o sursă de apă proaspătă pentru vacile întreţinute pe păşune;
  • creşterea valorii energetice a raţiei zilnice, prin utilizarea furajelor concentrate, fără ca acestea să aibă un aport mai mare de 65% din valoarea energetică a raţiei, în vederea evitării apariţiei acidozei ruminale;
  • 60% din raţia zilnică să fie acordată vacilor în intervalul 20:00-06:00, când temperatura medie scade, astfel încât să fie încurajat consumul de furaje;
  • reducerea proporţiei furajelor grosiere din raţie deoarece prin procesul de digestie a fibrei sunt degajate cantităţi ridicate de căldură biologică, fără a scădea însă conţinutul de celuloză al raţiei sub 17%;
  • în sistemul gospodăresc, unde de regulă se practică adăparea la găleată, se recomandă adăparea vacilor de 4-5 ori/zi.

Mădălina MINCU,

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Recomandări privind utilizarea probioticelor în hrana viţeilor

Sistemul intensiv de creștere a tineretului taurin apelează frecvent la produse cu acțiune stimulantă în vederea îmbunătățirii capacității de valorificare a resurselor furajere şi a stării de sănătate. Dacă în trecut o practică des întâlnită a fost reprezentată de administrarea antibioticelor în doze de prevenție, cu rol de promotor în creșterea tineretului taurin, începând cu anul 2006 administrarea antibioticelor ca aditivi furajeri în zootehnie a fost restricționată în Uniunea Europeană. Ca alternativă, Comisia Europeană a elaborat recomandări privind utilizarea probioticelor în creșterea animalelor (Regulamentul CE nr. 767/2009). Probioticele sunt microorganisme vii, cu efecte potenţial benefice asupra organismului animal, administrate în cantități suficiente, într-un interval specific de timp.

Utilizarea probioticelor în alimentația viţeilor poate avea următoarele efecte:

  • Administrarea în primele 3 săptămâni de viață poate reduce incidența și severitatea diareei cu 25-30% și crește sporul mediu zilnic cu până la 10-15% în perioada de alăptare;
  • În perioada de creștere poate contribui la reducerea nivelului de stres, stimularea dezvoltării ruminale, limitând acidoza ruminală prin popularea tractului digestiv cu bacterii specifice;
  • Favorizează absorbția nutrienților, contribuind activ la reducerea incidenței și a severității afecțiunilor gastrointestinale până la statutul de tineret taurin la îngrăşat;
  • Contribuie la creșterea greutății carcasei și la o pondere mai mare a cărnii în carcasă, datorită efectului pozitiv exercitat asupra ratelor de creștere şi îmbunătăţirii ratelor de conversie a furajelor.

Posibilitățile de administrare diferă în funcție de formularea produsului bio-terapeutic, după cum urmează: lichid, pulbere, capsule și microcapsule.

Recomandările de administrare a produsului probiotic animalelor de fermă derivă din forma de prezentare a produsului, respectiv pe cale bucală: per os (administrare directă), în apă sau în rețetă (solidă sau lichidă). Rezultatele cele mai importante se observă, de regulă, în primele 14 zile de la debutul administrării probioticelor.

Recomandări în administrarea probioticelor:

  • Rațiile furajere administrate să fie echilibrate energo-proteic, în funcție de necesarul fiecărei categorii de animale;
  • Administrarea de probiotice pentru atenuarea perioadelor de stres, precum înțărcarea, transportul animalelor, vaccinarea, ecornarea, relotizări, schimbări ale rațiilor furajere;
  • Evitarea suprapunerii mai multor factori de stres în același timp, ca de exemplu ecornarea şi vaccinarea;
  • Asocierea probioticelor cu vitamine (A, B, C, D3, E), prebiotice (inulina) şi săruri minerale rehidratante (clorura de sodiu, citrat de sodiu și clorura de potasiu);
  • Păstrarea în condiții optime de temperatură şi umiditate a produselor probiotice, evitând expunerea directă la soare a acestora;
  • Administrarea corectă a produselor probiotice, respectând dozajul și timpul de administrare.

Exemple de produse probiotice introduse în hrana vițeilor și dozarea recomandată:

recomandari probiotice vitei tabel

Daniela GRIGORE,
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creştere a Bovinelor Baloteşti

Fermă mixtă de animale, o afacere rentabilă de 100 de ani în Ciolăneşti

Monica Crancu-Ichim duce mai departe tradiţia de peste 100 de ani a familiei de a creşte animale. Începând cu anul 2000 a optat pentru rasa de oi Ţigaie cu cap negru de Teleorman, rasa mixtă de bovine Brună, iar la capre a mers pe vechea rasă Carpatină. Ferma se află în satul Ciolăneşti, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea, iar investiţia se ridică la peste 30.000 de euro.

O fermă de trei generaţii

Ferma familiei Crancu este una în care muncesc cot la cot părinţii, soţul şi mezinul de aproape doi ani. Monica este absolventă de Medicină Veterinară şi momentan îşi dedică timpul copilului şi animalelor din fermă. Acesta mai spune că duce mai departe o tradiţie mai veche a familiei, de peste 100 de ani. „Bunicul meu, Jenică Crancu, a fost primul din familie care s-a ocupat cu creşterea oilor şi a fost renumit în judeţ pentru brânza pe care o făcea. Tatăl meu a continuat tradiţia şi acum sper ca şi eu să o duc mai departe. În acest moment avem 400 de ovine, 20 de caprine şi 30 bovine şi pot spune că împreună cu surorile mele am crescut între animale şi am ajutat la creşterea efectivului; practic, avem în sânge dragostea pentru animale şi se pare că am transmis-o soţului şi copilului. Din anul 2000 am optat pentru rasa Ţigaie cu cap negru de Teleorman sau Carabaşă, aducând berbeci şi făcând metisări; această rasă este mixtă pentru carne-lapte. La noi în fermă producţia de lapte poate ajunge la 2 l/zi, iar sporul mediu zilnic al mieilor este situat între 350-500 g, pornind de la o greutate de 5-7 kg la fătare. Este o rasă docilă ce valorifică foarte bine păşunea. La vaci am optat în principal pentru rasa Brună, dar avem şi metişi cu rase de carne întrucât optăm pentru însămânţări artificiale cu rase de carne pentru a avea viţei buni. La capre mergem pe vechea rasă Carpatină.“

Pe viitor... un abator propriu şi o extindere a paletei de produse

Produsele disponibile sunt vândute de acasă, în piaţa publică din Panciu, sunt livrate la domiciliul clientului sau în puncte stabilite de comun acord, mărturiseşte tânăra. „Anul trecut am livrat produse în Vrancea, Bacău şi Bucureşti. Pe timp de vară din laptele de la oi şi capre facem caş şi urdă; laptele de vacă este în cantitate mică deoarece viţeii stau cu vacile şi noi mulgem doar surplusul. În gospodăria noastră se găseşte brânză dulce şi caş de vacă, smântână, brânză frământată de oi, caş şi urdă de oaie şi pastramă de miel/ied/oaie/capră/viţel, în funcţie de sezon. Dorim să ne extindem şi să facem caşcaval, unt, iaurt, dar şi alte produse din carne.“

Zootehnia poate deveni motorul economiei dacă oamenii vor consuma produsele româneşti, este de părere femeia, de aceea pe viitor familia Crancu vrea să aibă propriul abator şi să extindă paleta de produse. „Celor care vor să investească în această afacere le recomand să nu înceapă dacă nu iubesc animalele şi să nu se aştepte la un profit uriaş din prima zi deoarece, ca în orice domeniu, sunt suişuri şi coborâşuri... dar mai ales să se înarmeze cu răbdare, pentru că timpul de lucru este de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. În următoarea lună dorim să achiziţionăm un aparat de muls atât pentru vaci cât şi pentru oi şi capre, iar în următorii 5 ani vrem să avem propriul abator, să ne extindem paleta de produse şi să ne ocupăm şi de cultivarea legumelor. Noi sprijinim împrietenirea copiilor cu animalele de la vârste cât mai fragede şi consumul de alimente cât mai sănătoase, aşa că îi aşteptăm pe cei doritori să ne viziteze.“


Baza furajeră este asigurată în principal de familia Ichim, dar la nevoie achiziţionează din alte surse contra cost. Vara animalele merg la păşunea ce este închisă cu gard electric şi parcelată, dar primesc şi supliment de cereale, în funcţie de producţie. Furajarea pe timp de iarnă se face cu suculente (1 kg/zi/oaie, 10 kg/zi/vacă), cereale (0,5 kg/zi/oaie şi 5 kg/zi/vacă) şi fân de lucernă (2 kg/zi/oaie şi 20 kg/zi/vacă), având apă la discreţie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cu o fermă de 15 de vaci, familia Lucan trăieşte decent

Mariana şi Petrică Lucan locuiesc în satul Tămăşasa, comuna Mărtineşti, la 8 km de Orăştie, şi se ocupă de aproximativ 4 ani de o micuţă fermă de vaci din momentul în care au primit moştenire 6 văcuțe. Pe viitor, cei doi tineri entuziaşti îşi doresc o făbricuţă de lapte şi în jur 30 de capete din rasa Holstein pur.

La început cei doi tineri erau angajaţi la o firmă de cablaje din Orăştie, unde aveau muncă de birou, dar făceau ceva ce nu îi reprezenta deoarece voiau să lucreze pentru ei, nu pentru alţii, ne spune Mariana. „Am lucrat la această firmă aproape 3 ani, după care am decis să începem să lucrăm pentru noi. Am moştenit de la părinţi 6 văcuţe şi în anul 2015 am accesat măsura pentru instalarea tinerilor fermier, unde am obţinut 40.000 euro, din care ne-am cumpărat un tractor şi aproape toate utilajele necesare pentru a face agricultură la scară mică“, îşi aminteşte tânăra.

ferma bovine

În prezent, familia Lucan are 15 văcuţe, rasa Bălţată, plus metiş de Holstein. La un astfel de efectiv de animale, deseori producţia de lapte pe zi ajunge să fie de 200 de litri, din care fac telemea şi brânză dulce. „Văcuţele sunt din rasa Bălţată şi ceva metiş de Holstein. Pe viitor, am vrea doar Holstein pur, dar mai durează. Vara pregătim nutreţ pentru ele, respectiv 12.000 de baloţi mici de lucernă, trifoi şi fân, şi le ţinem în stabulaţie liberă, le mulgem pe păşune cu generatorul şi mulgătoare; începând de anul acesta am reuşit pentru perioada de iarnă să facem un grajd mai încăpător şi le ţinem acolo, iar zilnic le dăm în jur de 25 de baloţi şi cam 150 kg de făină. Legat de distribuţie, avem o reţea de abonaţi de cca 60 de persoane, iar restul ce ne rămâne ajunge la piaţă, unde din fericire se vinde foarte bine. Mulgem aproximativ 200 de litri de lapte pe zi, dar din cea mai mare cantitate de lapte facem telemea şi brânză dulce. La piaţă, în Orăştie, mergem cam de 2-3 ori pe săptămână“, mai adaugă aceasta.

Investiţiile ce trebuie făcute într-o astfel de fermă sunt foarte mari, dar dacă este ambiţie şi hărnicie se poate, mai specifică Mariana. „Spun acest lucru deoarece în fiecare an îţi trebuie câte ceva, de la remorci, adăposturi pentru animale, adăposturi pentru nutreţ până la magazii pentru cereale. Pe viitor ne dorim să avem 25 de capete la muls tot timpul şi să fie cât mai productive şi de rasă. De altfel, noi încurajăm toţi tinerii care vor să înceapă o afacere în agricultură, dar trebuie să fie conştienţi că este destul de greu, în primul rând cu birocraţia de la noi care te face să îţi iei câmpii. E greu chiar şi cu DSV-ul, dar dacă este ambiţie şi foarte multă hărnicie, se poate. Nu pentru a-ţi face palate, ci pentru a trăi decent. Peste 10 ani ne vedem cu o făbricuţă de lapte şi cu 30 de capete din rasa Holstein pur, care să ne dea 40 de litri la zi“, încheie Mariana Lucan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Familia Horvath din Joseni creşte vaci Angus achiziţionate din Ungaria

Firma SC Rinde Mast SRL a fost înfiinţată în anul 2007 de doi medici veterinari şi un tehnician veterinar, la doi ani după o vizită de lucru într-o fermă de Galloway şi Angus, în Ungaria la Szeged, unde s-a născut ideea dezvoltării unei ferme de vaci de carne. Nina Horvath din Joseni, judeţul Harghita, a fost cea care împreună cu soţul său și un prieten au achiziţionat 12 viţele, iar în prezent efectivul matcă al crescătoarei este de 28 capete vaci şi juninci.


Iniţial, ar fi vrut să achiziţioneze doar rasa Galloway, dar, nefiind animale spre vânzare, au optat pentru rasa Angus.

Fermă situată la polul frigului din România

„Le-am achiziţionat în anul 2008 din Ungaria. S-a ales Angus pentru rusticitate, ferma fiind situată la polul frigului din România, astfel era evident că trebuia aleasă o rasă care se pretează la condiţiile de mediu şi la furajele care pot fi asigurate în zona dată. Iniţial, au fost achiziţionate 12 viţele în vârstă de 11-12 luni, iar în momentul de faţă efectivul matcă este de 28 capete vaci şi juninci, dar mai avem tineret mascul castrat, tineret mascul de prăsilă şi tineret femel de prăsilă, deoarece nu ne dorim cantitate, ci calitate“, a declarat Nina Horvath.

Deparazitări, vaccinări şi dezinsecţie pe păşune

vaci de carne Angus2

Crescătoarea are mare grijă de animalele sale atât în ceea ce priveşte hrana acestora, cât şi tratamentele aplicate, astfel încât se efectuează deparazitări şi vaccinări. „Vara animalele păşunează, dar primesc şi supliment vitamino-mineral prin bulgări de sare naturali, respectiv produsele Crystalyx şi/sau Sano. Iarna, furajul este reprezentat de fân (administrat la discreţie), paie şi siloz (borceag, amestec furajer specific). Bineînţeles, suplimentul vitamino-mineral este la discreţie. Totodată, se efectuează acţiuni specifice precum deparazitări, vaccinări şi tuberculinare, conform programului strategic naţional de combatere a bolilor de către medicul veterinar cu care are contract firma, exploataţia deţinând atestate ca fiind indemnă de boli ca TBC, leucoză etc. Un aspect extrem de important este dezinsecţia, în mod special pe păşune, deoarece aceasta se face ori de câte ori situaţia o impune, nu neapărat la intervale fixe de timp, ci când atacul insectelor este masiv“, mai adaugă femeia.

În cadrul fermei de la Joseni, fătările sunt grupate în lunile martie-aprilie, iar tineretul se înţarcă în jurul vârstei de 8 luni. „De la înţărcare tineretul stă o lună în fermă pentru a trece de perioada stresului cauzat de aceasta, după care intră la oferta disponibilă spre vânzare, de obicei în lunile decembrie-ianuarie“, specifică d-na Horvath.

Subvenţia, pentru a investi în fermă şi a creşte afacerea

vaci de carne Angus

Preţul animalelor de prăsilă este destul de variabil, în funcţie de vârstă, cantitate, calitate şi vânzător; mai intervin şi preţul utilajelor, adăpostului, instalaţiile de adaptare/ furajare, standurile de contenţie, gardurile electrice, care sunt variabile, mai spune crescătoarea. Aceasta mai precizează că, dacă faci acest lucru pentru subvenţie, mai bine te apuci de altceva! „Este o investiţie pe termen lung, banii intră în cel mai bun caz o dată pe an, când reuşeşti să vinzi viţelul înţărcat/ îngrăşat, cu condiţia să nu îţi intre vreun urs sau lup în turmă şi să facă prăpăd. Această activitate implică, pe lângă investiţii financiare, mult devotament şi dragoste de animale. Dacă acestea din urmă lipsesc, activitatea nu mai are niciun farmec, ba dimpotrivă, se transformă într-un chin şi pentru proprietar, şi pentru animale. Planul de afacere trebuie să fie construit pe intrări-ieşiri financiare, fără a lua în calcul subvenţia, practic aceea să fie «cireaşa de pe tort». Dacă fără subvenţie planul de afaceri nu este viabil, atunci mai bine se investeşte în orice altceva. De altfel, subvenţia este pentru a investi în fermă şi a creşte afacerea, nu pentru a fi baza supravieţuirii“, încheie Nina Horvath din Joseni, judeţul Harghita.

Beatrice Alexandra MODIGA

Efectul negativ al sezonului rece asupra bovinelor

Odată cu venirea iernii apar şi fenomenele specifice acestui sezon (temperaturi scăzute, ploi, ninsori, îngheţuri, vânturi puternice) care solicită capacitatea de adaptare a organismului. Lipsa unor parametri optimi de confort pentru animale duce la consecinţe grave: pierderea de tineret bovin, ineficiența tratamentelor curative sau preventive, scăderea producţiei de lapte, apariția bolilor determinate de mucegaiuri şi microorganisme.

Menţinerea unei temperaturi optime are o importanţă majoră deoarece schimbările bruşte de temperatură influenţează negativ digerarea furajelor şi favorizează apariția bolilor digestive. Frigul din adăposturi are un impact negativ şi asupra reproducţiei, producţiei şi realizării sporului mediu zilnic la tineret. Umiditatea scăzută duce la uscarea mucoaselor şi la scăderea rezistenţei organismului la îmbolnăviri, iar o umiditate mult prea ridicată favorizează apariţia bolilor produse de mucegaiuri şi ciuperci (boli digestive, respiratorii, afecţiuni podale).

Afecțiuni specifice sezonului rece

Virozele respiratorii afectează, în special, tineretul taurin cu imunitate scăzută. În tratamentele specifice afecţiunilor respiratorii se recomandă antibioticele, antiinflamatoarele şi antihistaminicele. PANDROM este un produs a cărui eficacitate se bazează pe acţiunea sinergică şi complementară a două grupe de antibiotice, precum şi pe proprietăţile antiinflamatorii şi antialergice ale celorlalte componente. Acesta se injectează intramuscular, în doză de 1ml/10 kg greutate corporală, repetat la 24 ore, timp de 2-3 zile.

Pododermatitele reprezintă leziuni inflamatorii ale pielii, localizate la nivelul extremității distale a membrelor și care apar în perioada de stabulaţie. Se recomandă curăţarea ongloanelor şi a copitelor, asociată cu băile cu formol, iar local se folosește PODODERMIN UNGUENT, antiinfecţios şi cicatrizant. Aplicarea produsului se face zilnic timp de 4-5 zile. O atenţie sporită se va acorda taurilor de reproducţie întrucât pododermatita influenţează negativ dorinţa de montă a masculului prin absenţa acesteia.

Şchiopătura reprezintă o altă afecţiune podală ce apare, de asemenea, în perioada de stabulaţie şi care afectează picioarele în zona chişiţei, prin inflamarea şi sensibilizarea acesteia. Animalul prezintă, pe lângă şchiopătură, durere la atingere şi dificultate la ridicare și așezare. Se administrează antiinflamator, iar local se folosește OSTEOCICATRAT TR, unguent pe bază de extracte de plante, adjuvant în tratamentul rănilor şi afecţiunilor osoase. Produsul se aplică pe zona afectată în strat subţire, de 2-3 ori pe zi, timp de 4-5 zile.

Asigurarea alimentației conforme

Alimentaţia deține un rol important în bunăstarea animalelor și de aceea în perioada rece se vor asigura toţi nutrienții necesari prin hrănirea cu nutreţuri fibroase (fân, lucernă), suculente (siloz, borhoturi) și grosiere (paie, coceni de porumb, vrejuri, gozuri), precum şi cu nutrețuri bogate în vitamine, minerale şi aminoacizi. Astfel, în hrana animalelor se administrează următoarele produse: ROMZEOFORT (biostimulator de creştere), CAVITROM (supliment nutritiv pentru combaterea hipocalcemiilor şi stimulator de creştere) și VITAPREMIX BIO MOS (supliment nutritiv cu rol în creştere).

În cazul indigestiilor se va corecta raţia alimentară și se vor administra, pe cale orală, ruminative precum RUMIGEN care acţionează asupra mucoasei ruminale (efect excitant), ceea ce duce la intensificarea sau reluarea mişcărilor compartimentelor gastrice. De asemenea, se administrează Ulei de parafină şi Sulfat de magneziu. Ca tratament de susținere se administrează VITA B1-B6, PERFUZOL, GLUCOZĂ şi MULTIVITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

Cea mai performantă fermă de vaci de lapte se află în județul Ilfov

Cristian Lungu este fermier în comuna Dascălu, județul Ilfov, și declară că deține cea mai performantă fermă de vaci de lapte din țară. Motivul? Valorifică laptele cu prețul de 4 lei/kg prin intermediul dozatoarelor.

Fermă vegetală și vaci Holstein

Activitatea în agricultură a început-o în anul 2005, atunci când avea 8 vaci, 16 ha de pământ și un tractor românesc, iar în prezent are 20 de vaci de lapte, 13 tineret, 3 viței între 0-6 luni și 10 juninci, dintre care 4 sunt gestante, și 260 ha, suprafață suficientă pentru a asigura baza furajeră necesară animalelor. Dezvoltarea fermei a fost posibilă și datorită unuia dintre fii, care a decis să se alăture activității, iar rezultatele pozitive nu au încetat să apară. Iar pentru a avea rezultate fermierul a investit în utilaje performante, fără de care susține că o fermă nu poate evolua. Așa că acum deține mai multe utilaje, 5 tractoare cu diferite capacități, precum și utilaje aferente culturii mari și zootehniei, achiziționate multe dintre ele prin intermediul creditelor; de aceea afirmă că are datorii.

„Pentru mine 2019 că a fost un an agricol bun, am obținut medii bune la floarea-soarelui – 3.750 kg/ha, la grâu 6.400 kg/ha, iar la porumb 12.200 kg/ha. Consider că am un avantaj prin valorificarea dejecțiilor. Noi, fermierii, exploatăm intensiv terenurile și le sărăcim; or un astfel de îngrășământ organic, administrat în etape, este mai mult decât benefic și ne asigură și o producție mai mare. Eu administrez gunoiul sub formă semilichidă, deci adaug 50% apă pentru că astfel intră foarte repede în sol“, a precizat Cristian Lungu.

furaje

Din dorința de a fi cât mai informat, fermierul a mers în mai multe ferme din străinătate, multe dintre ele fiindu-i un bun exemplu de reușită. Astfel că multe din cele văzute la fermierii străini le-a aplicat și în propria fermă. Colaborează cu un medic veterinar care are în permanență grijă de animale, iar unul dintre aspectele pe care le-a îmbunătățit de-a lungul timpului a fost rețeta de furajare.

„Avem baza furajeră pusă la punct din furaje de volum, asigur și premixuri, șroturi, siloz de porumb și borhot de bere artizanală de bună calitate; nu are chimicale, este proaspăt și are o valoare nutritivă ridicată. Avem inclusiv lucernă și sorg din sursă proprie. Sorgul este de bună calitate și ne ajută la mixarea în remorca tehnologică, un alt echipament util în fermă pe care am fost nevoiți să-l achiziționăm. Cred că rețeta furajeră este foarte importantă atunci când vrei să faci performanță“, a mai punctat fermierul.

Observând că piața bucureșteană duce lipsă de lapte proaspăt, a decis să achiziționeze automate de lapte și să comercializeze laptele la un preț mai bun. Astfel, în prezent vinde întreaga cantitate de lapte, cca 400-450 litri/zi, prin automate, cu prețul de 4 lei/litru. Pe timp de vară are 5 automate de lapte, pe timp de iarnă 3, toate situate în piețe din București.

dozator lapte

Pentru că afirmă că este nevoie de susținere și de informație, lucru posibil mai ales în cadrul formelor asociative, Cristian Lungu a devenit președintele Asociației Utilizatorilor de Automate de Lapte, precum și membru în cadrul asociației Holstein.ro și a Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România.

Investiții într-o fermă automatizată

Dornic să evolueze, fermierul ilfovean intenționează să se dezvolte, adică să crească numărul de animale și să proceseze laptele în brânzeturi maturate. Minuțios din fire, a gândit în detaliu întregul proces, a calculat fiecare investiție și a ajuns la concluzia că suma de care are nevoie pentru a-și îndeplini obiectivul este de 1,6 milioane de euro.

„Aș vrea să am 120 de vaci de muls, deci și o fermă nouă pentru care am tot cochetat cu Fondul European de Investiții. Nu sunt însă deloc transparenți și aici mă refer la cele 5 bănci selectate pentru derularea fondului. Dacă ele au primit bani să-i dea în piață cu 2%, ne-am trezit că ne-au cerut între 7-8%. Vom vedea. Aș vrea ca ferma nouă să aibă un grajd nou cu fosă sub grajd, 2 roboți de muls, roboți pentru curățenie și pentru împins mâncarea și 2 roboți pentru hrănit vițeii. Ne-am gândit ca în decursul a 4 ani să valorificăm laptele în brânză maturată, pe care să o depozităm într-un beci special construit, însă nu vă divulg mai multe detalii momentan. Consider că piața abundă de brânzeturi proaspete și acidofile, așa că este nevoie de brânzeturi maturate care, de ce să nu spun, au un preț mai bun. Dacă în acest moment vindem cu 4 lei litrul de lapte, după procesarea lui în aceste brânzeturi prețul va fi de 6-6,5 lei/litru“, a mai declarat Lungu.

Pentru noua fermă intenționează să aducă genetică din străinătate, mai ales că a fost impresionat de o fermă pe care a vizitat-o în Ungaria și pe care o consideră un model de bune practici. Vizita în acea fermă nu i-a adus numai informații noi utile, ci și vestea mai puțin plăcută că importăm o cantitate importantă de la lapte de la vecini. În acest context, acesta semnalează faptul că fermierii români trebuie să dezvolte business-uri de nișă, dar nu singuri, ci în cooperative care să-i reprezinte și să îi ajute atât în aprovizionarea cu inputuri, cât și în desfacerea mărfii. „Trebuie să ne aliniem fermierilor europeni pentru că altfel vom avea mult de pierdut, mai ales că suntem pe o piață comună“, conchide fermierul.


„Fondurile europene se obțin foarte greu, am avut două tentative de a face proiecte. Au fost eligibile, dar nefinanțabile. Eu susțin că pentru fermierii din județele limitrofe Capitalei este mai greu să obțină fonduri. Este clar că suntem dezavantajați! Motivul? Ilfovul este depunctat pentru că este considerat ca fiind un județ cu un potențial mult mai mare de dezvoltare, în comparație cu alte județe din țară și de aceea banii nu prea ajung la noi. Este un lucru nedrept pentru că eu consider că piața bucureșteană trebuie aprovizionată cu produse proaspete, lapte de exemplu, muls în aceeași zi, or ferme zootehnice în jurul Bucureștiului nu prea mai sunt, iar astfel de fonduri ar fi foarte utile“, Cristian Lungu.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

APIA efectuează plata pentru ameliorarea raselor de animale

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna septembrie 2019, aferente serviciilor prestate în luna august a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 1.543.313,06 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Ferma Blajinilor, la 1.200 m altitudine

Ferma Blajinilor din Fundata, județul Brașov, este o fermă la 1.200 m altitudine, îngrijită de Roxana și Marian Blaj. Produsele fermei sunt diversificate, de la brânzeturi tradiţionale, precum caș dulce, caș afumat, telemea, brânză de burduf, aduse vara de la stână, până la ouă din fermă și carne de vită și găină.

Au pornit cu o văcuţă şi o viţeluşă

Marian este antrenor, fost sportiv de performanță și participant la Jocurile Olimpice, iar Roxana este psihoterapeut și antreprenor social în sectorul ONG. Familia este întregită de cei doi copii: Andu, care are 9 ani și Elisa, de 7 anişori, ne spune Roxana. „Soţul a practicat sportul de performanţă încă de mic, fiind astfel mereu în natură, printre munţi. Aşadar, pentru el munca în natură este esenţială. Eu iubesc, apreciez şi respect natura şi mă întorc la ea cât de des pot. Ambii avem meseriile noastre, iar locurile de muncă ne ajută în prezent să susținem această fermă. De altfel, zona în care ne-am aşezat la casa noastră permite creşterea animalelor, fiind chiar o componentă esenţială a acesteia. Am pornit cu o văcuţă şi o viţelușă, rase locale, de munte. Apoi, le-am tot înmulţit, până am ajuns la efectivul actual, ţinta fiind 10 vaci de lapte. Pentru noi nu contează atât rasa, ca imagine şi prestigiu, cât să fie animalul adaptat zonei… zonă cu altitudine mare şi cu pretenţii“, mărturiseşte aceasta.

ferma blajinilor 2

Produse tradiţionale diversificate

Cei doi soţi se îngrijesc ca aceste produse să fie naturale, astfel ferma lor este reprezentată în prezent de 10 vaci, plus vițeluși de anul acesta şi aproximativ 50 de găini. Produsele pe care le pun la dispoziție sunt diversificate, de la ouă până la brânzeturi tradiţionale: caș proaspăt, caș afumat, brânză burduf, caşcaval, până la carne de vită și de găină. „Distribuţia este permanenţă, doar cantitatea variază. Principalii clienţi sunt părinţii cu copii din zona Braşovului, dar am livrat şi în alte localităţi şi chiar în străinătate. În primul rând această investiţie costă pasiune, plus multă muncă şi dedicare. Apoi, da, este vorba şi de investiţii financiare, permanente, însă nu vă pot oferi cifre exacte deoarece nu am ţinut o astfel de evidenţă și nici nu am accesat fonduri“, mai adaugă tânăra.

Cabană cu două camere la mansardă

Pentru a avea roade bogate, terenurile pe care le deţine familia Baj sunt îngrijite cu cosit tradiţional şi îngrășăminte naturale. „Locurile sunt îngrijite permanent încă dinainte de topirea zăpezii atât prin împrăștierea gunoiului, cât şi prin curățat de vreascuri. Apoi, după ce începe sezonul, tăiem iarba tradițional, cu coasa manual; fânul îl uscăm bine, apoi îl strângem și îl transportăm pentru depozitare în locuri special amenajate. Am cumpărat un teren în Fundata, aproape de complexul Cheile Grădiștei, pe care se află și două anexe, un grajd și un coteț, făcute din bârne cioplite cu toporul. În primul an, în acel loc am ținut cele două văcuțe pe care le aveam, iar în următorul an am dezafectat anexa și am transformat-o într-o cabană, cu două camere la mansară. Ulterior, am extins și cealaltă anexă și am mutat animalele acolo. Animalele au adăpători, deci au apă la discreție. Dimineața și seara, la ore stabilite, curățăm bălegarul, resturile de fân, apoi le dăm fân şi ţărâţe“, încheie Roxana Blaj.

ferma blajinilor 4

Despre Fundata

Fundata este un sat între Piatra Craiului și Bucegi, la o altitudine considerabilă. Priveliștea se schimbă spectaculos de la anotimp la anotimp, chiar și de la oră la oră, așa că nu ai cum să te plictisești de această zonă. Dacă ai condiție fizică și echipament potrivit, ești la doar jumătate de oră de Piatra Craiului, „raiul alpiniștilor“, dar și de Bucegi. Tot aici aici este cel mai curat aer din ţară, lucru dovedit şi de o staţie meteo aflată chiar în vârf de munte, care măsoară puritatea aerului.

ferma blajinilor 3

În apropierea localității Fundata se pot vizita numeroase obiective naturale: Parcul Național Piatra Craiului – Trasee în Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărneștilor, Cheile Moieciului, Cheile Grădiștei, Rezervațiile naturale La Chișătoare, Peștera și Cheile Dâmbovicioara, Peștera cu lilieci din satul Peștera, Satul Șirnea, Barajul Pecineagu, Lacul Vidraru.

Beatrice Alexandra MODIGA

MADR vrea să redreseze sectorul de creștere a bovinelor, dar nu prea reușește

Înspre și dinspre unul dintre izlazurile comunale ale localității mele de baștină deunăzi vreme treceau 20-25 de capete de vaci cu lapte. Astăzi, o singură familie mai crește 2-3 exemplare. Decimarea efectivelor de bovine din gospodăriile populației ține de mai multe motive: lipsa de organizare a colectării laptelui; prețul neconvenabil al acestuia; lipsa forței de muncă la recoltarea nutrețului (fân); o oarecare comoditate care a pus stăpânire și pe populația rurală; migrația. Același aspect l-am întâlnit în sutele de comune pe care le-am vizitat în calitate de reporter. Practic, n-am auzit despre o localitate în care procesul să fie invers, în sensul creșterii numărului de bovine în gospodăriile populației. În schimb, în unele locuri au apărut ferme după ce au fost depopulate și desființate marile crescătorii de altădată de vaci cu lapte, dar mai ales de îngrășare. Această realitate stârnește curiozitatea de a vedea care a fost evoluția efectivelor de bovine în ultimii 30 de ani.

Și începem cu 1990. Atunci, în România existau 5.381 mii capete bovine (inclusiv bivolițe). În 2007, anul aderării României la UE, numărul a scăzut la 2.819 mii capete, ceea ce reprezintă o diminuare de 47,62%. Anul trecut, efectivul de bovine ajunsese la 2.002 mii capete, mai puțin cu 62,8% față de 1990 și cu 28,99% față de 2007. După aderare, cele mai scăzute efective s-au înregistrat în 2010, când numărul de bovine a scăzut pentru prima dată sub 2 milioane (1.990 mii capete). Datele recensămintelor generale agricole din 2002 și 2010 arată că, așa cum anticipam, cea mai accentuată scădere a efectivelor de bovine s-a înregistrat în fermele mici, numărul gospodăriilor ce dețin 1-2 vaci reducându-se cu 54%, iar cele cu efective de 3-9 vaci, cu 28%. Revenind la anul 2018, regiunea Nord-Est, aspect neschimbat aproape din 1990 încoace, deține cel mai mare număr de bovine, iar cel mai mic – Vest, asta fără să socotim, se înțelege, regiunea Ilfov-București. În tabelul următor găsiți numărul de capete pe fiecare regiune, iar în grafic, procentele.

cresterea bovinelor grafic

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale amintește de ani buni (din 2013, mai exact) că scopul principal ar fi relansarea sectorului de creștere a bovinelor. Cum a făcut-o sau o va face nu știm. Specialiștii ne spun doar că România dispune de niște „puncte tari“: suprafață mare de pășuni; o cantitate mare de produse secundare de la producția vegetală; piață de desfacere pentru produsele obținute; capacități de creștere și exploatare a taurinelor pentru îngrășare; efectiv matcă suficient de mare pentru structurarea producțiilor la taurine în cele două direcții – lapte și carne; disponibil de resurse umane în mediul rural; disponibil mare de specialiști în domeniu; stare bună de sănătate a efectivelor de bovine manifestată prin absența unor boli majore. Și atunci, ce ne determină să nu fructificăm aceste avantaje? Tot MADR ne spune care sunt hibele: slaba organizare a crescătorilor în vederea valorificării producției obținute; structura dimensională scăzută a exploatațiilor de bovine; funcționarea defectuoasă a sistemului de reproducție¸ slaba productivitate în sectorul producerii furajelor; lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a abatoarelor cu animale; costul ridicat al procesării cărnii. Pe fondul subvențiilor europene și naționale substanțiale în sector, conexate cu alte ajutoare (pășuni, fânețe, zone naturale defavorizate), ar veni întrebarea: când se va întâmpla miracolul redresării? Nu știm! În orice caz sunt slabe speranțe să se mai petreacă acest lucru în micile gospodării ale populației! De altfel, nici nu trebuie să ne mai așteptăm ca zootehnia să mai fie ca odinioară fiindcă economia de piață se reglează de una singură, fără prea multe intervenții ale statului.

Maria BOGDAN

Claudiu Frânc: „Din grajdul din care a ieșit vaca, înapoi nu mai intră!“

Claudiu Frânc este președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România și una dintre cele mai importante voci ale sectorului zootehnic. Nu s-a ferit să recunoască neajunsurile acestui sector, să tragă semnale de alarmă atunci când a fost cazul sau să propună soluții pentru reglementarea anumitor probleme cu care se confruntă crescătorii de animale. Din acest motiv am intrat în dialog cu dumnealui pentru a afla care este situația actuală în sectorul creșterii animalelor.

– Un subiect de actualitate în acest moment este Legea Zootehniei. Cum este văzută ea de reprezentanții sectorului bovin?

– Eu am spus încă din 2016, atunci când a apărut Regulamentul 1.012, că este nevoie de o lege a zootehniei prin care să transpunem și Regulamentul 1.012, dar să introducem toate omisiunile din celelalte legi și mă refer la Legea fondului funciar, la distrugerile de culturi fie prin pășunat, prin transhumanță, fie prin circulația cu tractoare necontrolate. Nicăieri nu sunt reglementate sancțiuni pentru astfel de practici, reglementări care existau în fosta lege din 1987. În actuala lege noi nu regăsim definițiile din articolul 1, care spune că prezenta lege reglementează activitatea de creștere, exploatare, întreținere și reproducție a animalelor de interes zootehnic. Or noi am găsit doar probleme de reproducție și nu știu cât este de bine că am transpus regulamentul într-o lege sau era suficient un Ordin de ministru care se poate modifica mult mai ușor decât o lege.

– În aceste condiții, ce ar trebui făcut?

– Dacă într-un Ordin de ministru era ceva greșit, se putea corecta de la o săptămână la alta. Acestea pot spune că sunt marile noastre nemulțumiri, pentru că legea nu cuprinde toate necesitățile și ar fi trebuit adăugăm omisiunile din celelalte legi. Noi nu avem legea apărării exploatațiilor agricole, animalele cu probleme circulă printre animale sănătoase, cine nu-și cultivă terenurile nu este sancționat, nici distrugerile de suprafețe cultivate prin pășunat nu sunt sancționate. Eu cred că această lege trebuia să reglementeze tocmai aceste lucruri! Sunt multe lacune, dar totuși orice lege este preschimbabilă și sperăm să ajungem să o modificăm în sensul a fi cât mai operațională și să funcționeze în interesul crescătorilor de animale și a cetățenilor, pentru că eu cred că orice lege privește pe toată lumea.

– Care este situația actuală a pieței laptelui în România? Producem suficient lapte pentru a acoperi necesarul intern?

– La ora actuală pot spune că nu sunt probleme în piața laptelui. Suntem observatori foarte atenți ai evoluției prețului per kilogram la nivel european atât în ceea ce privește laptele contractat cât și laptele spot. Un lucru bun pentru fermieri este că după criza laptelui din 2016-2017 trecem printr-o perioadă de stabilitate a prețului. Mai mult decât atât, de 4-5 ani statistica ne arată că asigurăm din producție internă peste 90% din producția de lapte necesară pentru procesare. România procesează în jur de 110.000 tone lapte/an, iar din această valoare, 100.000 tone de lapte se recoltează de la fermierii români și doar 10% rezultă din comerțul intracomunitar. De aici reiese și stabilitate prețului.

– Dar totuși sunt zone în care procesatorii nu oferă un preț foarte bun…

– Sigur că există și procesatori care vor să profite de acele tendințe vechi – preț de vară, preț de iarnă și rezultă astfel de situații. Însă eu cred că, dacă vom învăța să ne unim, să oferim o cantitate mai mare de lapte, vom avea un contract care să ne protejeze. Nu trebuie să meargă fiecare producător să încheie un contract pentru 100 litri de lapte, ci să existe un contract așa cum are de exemplu cooperativa din Șăulia de Mureș, care colectează lapte de la peste 800 de fermieri și livrează în jur de 20 tone de lapte/zi și a obținut un preț satisfăcător pentru toți. Dacă vom învăța din aceste aspecte, nu am mai pierde 30-40 bani pe litrul de lapte și piața laptelui nu va avea de suferit.

– Dar și în acest condiții, în unele localități de deal și de munte efectivele de animale la nivel gos­podăresc a scăzut. Cum am putea să stimulăm creșterea animalelor în gospodării?

– Aici este vorba despre un aspect asupra căruia am tras semnale de alarmă de foarte mult timp. La nivel național, înainte de Revoluție existau 7 milioane de bovine la nivel național, în ferme și în gospodăriile populației și am ajuns să avem imediat după Revoluție sub 2 milioane de exemplare. Prin tradiție, zona de munte înseamnă creșterea oilor, însă dispărând vaca din câmpie, oaia din munte a fost adusă în zona de deal și de câmpie și astfel a ocupat locul vacii. Eu aș vrea să-l văd pe acel politician care va reuși să ducă înapoi ciobanul în munte, când el acum știe cât e de bine în câmpie, și să-l întoarcă înapoi la ploile și condițiile de pe munte pentru a-i reda locul vacii. Eu cred că este un lucru imposibil de realizat. Mai există o chestiune interesantă: în zona montană, dimensiunea exploatațiilor este limitată de suprafața pe care o poți aloca bazei furajere. Astfel poți crește un anumit număr de vaci, iar acest lucru trebuie stimulat și eu cred că Legea Muntelui poate rezolva multe dintre aceste aspecte. Trebuie văzut ce se întâmplă cu centrele de colectare a laptelui, cu fabricile de brânzeturi și trebuie susținută creșterea animalelor de rasă care pot oferi producții foarte bune. Eu am spus de multe ori: din grajdul din care a ieșit vaca, înapoi nu mai intră! De aceea, un alt aspect foarte important pe care trebuie să îl avem în vedere este readucerea tinerilor în satul românesc, pentru că în general bătrânii mai țin animale. Grija copiilor atunci când mor părinții sau bătrânii de care au grijă nu este înmormântarea, ci se gândesc mai întâi să scape de vacă pentru că trebuie să meargă de 3 ori pe zi la ea.

Este o realitate dură. Pe lângă aceasta, se întâmplă un fenomen foarte trist pentru satul românesc care are ca subiect legislațiile de mediu. Multe persoane de la oraș, care au o sumă limitată de bani și nu pot să-și cumpere o casă în oraș, urmăresc o casă la țară cu un preț mai accesibil. Cumpără casa scoasă la vânzare de cele mai multe ori de copiii plecați peste hotare. Au astfel vecini care au crescut din generație în generație animale. Ei, atunci doamnei sau domnului de la oraș îi pute! Nu mai țin cont de nimic și fac reclamație la Garda de Mediu și vor ca vecinii să își vândă sau să taie animalele. Dacă nici în satul românesc nu mai putem crește animale sau nu mai putem face agricultură, atunci unde Dumnezeu putem? De ce nu-și asumă aceste persoane faptul că nu au avut suficienți bani pentru confortul de oraș și vor să interzică activități care au existat acolo de când s-a făcut vatra satului? Dacă nu vom reglementa toate aceste lucruri, vom contribui într-adevăr la desființarea satului românesc!

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Boli produse de furajarea necorespunzătoare la bovine

În țara noastră, creșterea bovinelor pentru carne are o tendință ascendentă și de aceea este necesar să știm că acestea au o receptivitate crescută la agenții patogeni care produc bolile specifice. Receptivitatea raselor de bovine de carne față de agenții patogeni este similară cu cea a raselor de bovine de lapte, însă sensibilitatea este mai mică la acestea datorită timpului îndelungat petrecut în aer liber, pe pășune, precum și producției mai mici de lapte.

Afecțiunile oftalmologice la bovinele de carne sunt destul de frecvente, în special la tineret, cu simptome de cheratită și conjunctivită; în unele cazuri este afectat văzul, producându-se pagube mari din cauza sacrificărilor de necesitate. Cauzele sunt infectocontagioase și parazitare. Factorii favorizanți sunt aerul din grajd plin de amoniac și praf, condițiile de igienă necorespunzătoare, precum și insectele care transmit boala și lipsa vitaminei A. Ca tratament, se recurge la administrarea de unguente sau picături oftalmice (UNGUENT OFTALMIC, OCULOFORTE) și la dezinfecția periodică a grajdului cu Dezinfectant cationic sau Decontaminol. Ca măsură de prevenție se administrează Vitamina AD3E buvabilă în apa de băut, timp de 5-7 zile.

Indigestia ruminală se produce cel mai frecvent prin schimbări bruște de furaje, prin nutreț cu stare fizică necorespunzătoare sau furajare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ.

Alcaloza ruminală este rezultatul greșelilor de furajare, prin administrarea bruscă (fără perioadă de „obișnuire“) de furaje bogate în proteine sau azot și, respectiv, de furaje sărace în glucide. Consecința poate fi afectarea activității prestomacelor.

Indigestia ruminală putridă este consecința administrării de apă sau furaje contaminate cu bacterii, adică foarte murdare, depozitate în condiții improprii sau a pășunatului pe terenuri necorespunzătoare.

Acidoza ruminală este, de asemenea, consecința furajării defectuoase prin administrarea bruscă de nutrețuri bogate în glucide care fermentează ușor, distrug flora bacteriană ruminală benefică, formând în perioade scurte de timp cantități mari de acid lactic.

Meteorismul ruminal acut („balonare“) este rezultatul acumulării masive de gaze de fermentație în rumen și rețea, conținutul putând fi reprezentat de o spumozitate fină de fermentație – indigestie spumoasă sau gaze fără spumozitate – indigestie gazoasă.

Meteorismul ruminal acut este întotdeauna caz de urgență. Eliminarea gazelor din stomac se poate asigura prin consumul de furaje grosiere înainte de consumul nutrețurilor verzi, fragede, umede și reci, mai cu seamă al leguminoaselor. În cazul apariției bolii la un animal pe pășune, sunt obligatorii întreruperea pășunatului și scoaterea animalelor din parcela respectivă, pentru a preveni consumul de furaje și pentru a limita numărul de animale afectate.

Tratamentul este în funcție de tipul indigestiei și urmărește corectarea rației alimentare, administrarea orală de ruminative ca RUMIGEN, cu efect excitant asupra mucoasei ruminale prin stimularea indirectă a rumegării și îmbunătățirea digestiei; antibiotice: oxitetraciclină, 1-3 administrări. De asemenea, se administrează ulei de parafină și sulfat de magneziu.

De asemenea, se administrează un tratament de susținere cu HEPATO­PROTECT, VITAMINA B1-B6, PERFUZOL, GLUCOZĂ ȘI MULTIVITAROM.

În cazuri grave, se recurge la sondaj bucoesofagian sau ruminocenteză și la însămânțarea rumenului cu alt conținut rumenal de la un animal sănătos.

Dr. Gabriela Băncilă, Romvac Company S.A.

Vitamina B1 B6 Romvac

Proiect de cercetare la IBNA Balotești, dedicat rumegătoarelor de fermă (PC 4)

– prezentare generală –

În cadrul unui nou proiect al institutului IBNA Balotești, de cercetare complexă, în cadrul componentei 4, în parteneriat cu Facultatea de Biologie din București, Institutul de Biochimie al Academiei Române și catedra de Chimie din Universitatea Babes-Bolyai, se va avea în studiu influența unor substanțe extrase din plante asupra rumenului, dar și asupra producției de lapte la vaci.

Se cunoaște faptul că nutriția animalelor reprezintă ponderea cea mai mare în cheltuielile de creștere a animalelor de fermă, dar se reflectă și în calitatea și competitivitatea produselor animale obținute. Modificarea rațiilor vizează îmbunătățiri ale performanțelor productive sau ale calității produselor și nu numai. Astfel, într-o primă etapă de cercetare se va avea în vedere așa-zisa „manipulare a rumenului“, adică o modificare a populațiilor de microorganisme cu ajutorul unor extracte din plante în direcția creșterii acelora care pot degrada mai eficient rația furajeră cu compoziție cunoscută. Acest aspect este o prioritate de cercetare în ultimii ani la nivelul organizațiilor agricole internaționale, dar și la nivelul Ministerului Agriculturii din România. IBNA Balotești desfășoară de mai mult timp cercetări asupra mediului ruminal și nutriției rumegătoarelor, deci, în urma colaborării cu partenerii amintiți, vom putea aduce un grad de noutate în tehnologiile de furajare. Prin tehnici moderne de genomică se vor identifica rapid principalele categorii de microorganisme din rumen. Tot cu tehnici moderne de biochimie se vor identifica la nivel celular acei intermediari ai metabolismului proteinelor și glucidelor care pot fi utili ca biomarkeri pentru eficiența procesului de degradare în rumen. Deși scopul proiectului nu vizează și reducerea poluării cu metan, se vor urmări și efectele extractelor de plante asupra reducerii populațiilor de bacterii metanogene.

Într-o a doua etapă se vor studia efectele extractelor de plante asupra calității laptelui produs. Tehnicile moderne de spectroscopie cu detecție de masă ne vor permite să identificăm proteine/enzime din lapte, cu natură complexă și rol în metabolism sau apărarea imună (studiu de proteomică), care pot funcționa, de asemenea, ca biomarkeri pentru calitatea laptelui.

Ca o valorificare a cercetării se dorește a fi reducerea cantităților de resurse furajere proteice scumpe până la un nivel optim pentru degradarea ruminală, acest fapt având efecte nu doar economice, ci și asupra mediului înconjurător prin reducerea poluării cu amoniac. Un alt efect ar putea fi și includerea și valorificarea în rații, în mod controlat, a unor resurse vegetale cultivate doar în anumite zone sau a unor produse rezultate din diverse industrii ce folosesc legume, fructe sau semințe.

Ana CISMILEANU, Cătălin DRAGOMIR

Noi reglementări privind centralizarea prețurilor la carcasele de animale

Potrivit legislației europene* si naționale** prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

  • gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
  • colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
  • organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
  • eliberarea atestatelor pentru această calificare;
  • administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

* Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

* Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

** Ordonanța Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

Rezultatele ultimilor ani de cercetare la Stațiunea Dancu - Iași

În cercetarea științifică din România există doi poli. Cel al lipsei totale de investiții și implicit al absenței oricăror rezultate în domeniu și cel al cercetării care a a rezistat presiunilor impuse de lipsa resurselor. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași face parte din categoria unităților care s-au salvat de la dispariție. Și, mai mult decât atât, completează portofoliul cercetării românești cu rezultate importante în sectorul de creștere a bovinelor. Ce arată retrospectiva activității de cercetare la stațiunea de la Iași aflăm dintr-un material pus la dispoziția noastră de directorul unității, Steofil Creangă.

Reproducţie şi biotehnologii

Prin activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul laboratorului de reproducţie şi biotehnologii de reproducţie s-a urmărit optimizarea proceselor de reproducție, creşterea ratei de concepție, scurtarea intervalului fătare-concepție şi a intervalului între fătări, precum şi creşterea vieţii reproductive şi productive a vacilor.

  • creşterea ratei de concepție la vacile cu monte repetate prin utilizarea diferitelor scheme de tratament, cu 10-20%;
  • optimizarea proceselor de reproducţie la vaci prin diferite metode aplicate în perioada de gestaţie avansată şi puerperium: scăderea ponderii infecţiilor genitale cu 5-10%, reducerea intervalelor fătare –concepție cu 20-40 zile, comparativ cu lotul martor;
  • creşterea imunităţii nespecifice la vaci post­partum prin utilizarea unor imunomodulatori în peri­oada puerperală, de tipul Polidin, Imunostimulent „SRL parvum“, cu efecte de reducere a incidenţei afecţiunilor genitale inflamatorii, stimularea funcţiei sexuale şi creşterea ratei de concepţie cu 10-15%;
  • testarea în condiţii de fermă a biotehnologiei transferului de embrioni la vaci de rasa Bălțată cu Negru Românească şi Sura de stepă; stabilirea protocolului de superovulaţie şi sincronizarea estrului la donatoare şi receptoare de embrioni;
  • îmbunătăţirea arsenalului terapeutic de combatere a infecundităţii la vaci prin diferite scheme de tratamente hormonale. La vacile din loturile experimentale diagnosticate cu diverse tulburări ovariene (corp luteal persistent, chişti ovarieni, hipotrofie ovariană) ratele de gestaţie au fost între 50-70%, iar intervalele medii între tratament şi IA fecundă au variat între 53-82 zile;
  • creşterea fecundităţii cu 20-30% la vacile cu estru normal şi indus prin administrarea de gonadoreline, tip Receptal, în perioada de însămânţare.

Nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor

În cadrul laboratorului de nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor s-a desfăşurat o activitate de cercetare în direcţia creşterii calităţii furajelor şi optimizării raţiilor de furajare a animalelor pe categorii de vârstă, stări fiziologice, sezon şi nivele productiv, precum şi îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere şi exploatare pentru vacile de lapte înalt productive. Principalele rezultate s-au materializat în următoarele:

  • elaborarea unei tehnologii de creştere a tineretului taurin în vârstă de 0-3 luni în cuşti individuale în afara adăpostului şi a tineretului taurin 3-6 luni în boxe colective cu sistem de ventilaţie îmbunătăţit. Impactul economic a fost reducerea morbidităţii şi mortalităţii la viţeii cu 20-25%, creşterea sporului mediu zilnic la 600-700 g/zi, ceea ce a permis realizarea unei greutăţi corporale medii de 150 kg la 6 luni, iar la tineretul mascul îngrăşat realizarea unui spor mediu de 1.200-1.300 g/zi;
  • îmbunătăţirea indicilor de creştere şi dezvoltare la viţei în perioada de înţărcare prin utilizarea unor arome furajere, cu influenţe pozitive asupra palatabilităţii furajelor, crescând ingestia de furaje, nutrienţi specifici;
  • optimizarea parametrilor de reproducţie şi producţie la primipare printr-o tehnologie de hrănire îmbunătăţită, cu o raţie de bază alcătuită din nutreţuri de volum de bună calitate (fân, nutreţ murat) administrate la discreţie şi cantităţi minime de concentrate (porumb uruit – 80%, orz – 10%, şrot de floarea-soarelui – 10%), câte 1,5-2 kg/cap, care a permis realizarea unor sporuri medii de 750-900 g/zi, o greutate medie la prima montă de 400-440 kg, vârsta medie la prima fătare 26-28 luni; producţia de lapte la 100 zile de peste 1.900 kg/cap; producţia de lapte la lactaţia I-a de peste 5.000 kg/cap, cu o cantitate de grăsime de peste 190 kg/cap, fecunditatea la prima IA între 45-65%, cu un indice de însămânţare de 1,45;
  • creşterea performanţelor de producţie la îngrăşarea tăuraşilor de carne: spor mediu zilnic între 980-1.300 g/cap, cu un consum mediu zilnic de substanţă uscată de 7,7 kg/zi; randament la sacrificare 50-52%; creşterea calităţii carcasei prin utilizarea unor raţii zilnice cu următoarea structură: nutreţ murat de porumb la discreţie, fân de lucernă 2-3 kg/cap, orz măcinat 1,1 kg/cap (75%), şrot de floarea-soarelui (25%) şi substanţă uscată la furajele utilizate între 32-35%;
  • reducerea perioadei de îngrăşare a tineretului taurin cu 35-40 zile/cap, sporuri medii de până la 1.086 g/cap, un consum specific de 7,72 kg SU/kg, randament la sacrificare peste 50%, carcase de calitate superioară prin adausul în raţia furajeră tradiţională de soia boabe netratată termic în cantitate de 0,25-0,5 kg/cap, comparativ cu lotul martor;
  • optimizarea indicilor de creştere şi dezvoltare, reducerea totală a mortalităţii şi scăderea cu 23% a morbidităţii determinate de afecţiuni respiratorii, sporuri de creştere mai mari cu 15% la tineretul taurin de prăsilă prin optimizarea parametrilor de microclimat din adăpost.

Laura ZMARANDA

Președintele APRIL despre proiectul Legii Laptelui: „Ce-are a face coada vacii cu ștampila Primăriei?“

La început de an, o nouă Lege a Laptelui a fost lansată în dezbatere publică. Ca de obicei când vine vorba despre astfel de subiecte, spiritele s-au inflamat și a început să plouă cu tot felul de argumente și contraargumente. Noi am dorit să aflăm părerea celor care vor fi afectați în primul rând de această lege, respectiv a procesatorilor de lapte. De aceea am stat de vorbă cu dl Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui din România (APRIL). Această organizație reunește principalii procesatori din domeniu, la nivel național. 80% din laptele produs în România este prelucrat de membrii APRIL, iar 78% din angajații din sectorul de procesare a laptelui lucrează în societăți afiliate.

O lege care nu este necesară

„APRIL consideră că această lege nu este necesară. Ba mai mult decât atât, nu ar face decât să îngreuneze activitatea în domeniu, să genereze cheltuieli mai mari pentru producători și, pe cale de consecință, să scadă competitivitatea producătorilor autohtoni pe piața internă. În plus, nu ar rezolva nici una dintre problemele despre care se spune că au determinat elaborarea acestui act normativ. Și, pe deasupra, nu ar face decât să se suprapună cu alte legi, deja în vigoare. Asta ca să nu mai spunem că unele prevederi sunt contrare unor reglementări europene!“, consideră Dorin Cojocaru.

„Această lege a fost elaborată ca urmare a unor controale tematice ce au avut loc în primăvara și mai apoi pe parcursul sezonului estival din 2018. Cu această ocazie s-a constatat că în numeroase unități de alimentație publică – mai ales pizzerii – ingredientele folosite la pregătirea produselor erau altele decât cele prezentate în rețete și pe meniuri. Dar vă întreb: dacă la distribuitor produsul este inscripționat corect, iar în unitatea de alimentație publică bucătarul îl folosește în loc de altceva, fără să spună, cine este vinovat?“, a detaliat președintele APRIL.

Registrul Laptelui, o dublură pentru ANSVSA și APIA

Legea laptelui propusă de MADR ar introduce noi organisme de evidență și control a operatorilor economici ce procesează laptele crud sau realizează produse care folosesc ca materie primă derivatele din lapte. Cel mai important dintre aceste organisme ar fi Registrul Laptelui, care ar urma să funcționeze în cadrul Direcției Tehnice a MADR. Conform proiectului de lege „înscrierea în Registrul Laptelui, a produselor, este obligatorie pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul prelucrării/producţiei/distribuției laptelui de consum și a produselor lactate, persoane juridice, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate.

Prevederile prezentei legi nu se aplică producătorilor agricoli, persoane fizice ce obțin produse agricole în propria fermă/gospodărie și care depășesc necesarul de consum propriu și le valorifică pe piață în baza atestatului de producător și car­netului de comercializare, potrivit Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare“. Ca să poată fi înscriși în Registrul Laptelui, agenții economici trebuie să depună printre alte documente și câte o fișă a fiecăruia dintre produsele pe care le va livra, care să prezinte compoziția, conținutul energetic, etc., precum și o scurtă prezentare a produsului, în care să descrie procedeul de fabricație și, mai presus de toate, cantitatea preconizată de vânzare lunară. Adică încă înainte de a-și începe activitatea, agentul economic ar trebui să știe și cât va vinde din fiecare produs pe care îl va fabrica.

Referindu-se la aceste prevederi ale proiectului, Dorin Cojocaru a făcut câteva precizări: „Deja operatorii economici din sectorul laptelui se înscriu și raportează activitatea lunară la ANSVSA, conform Regulamentelor Europene 853, 625, 882, și Ordinului 111/2008, precum și la APIA, conform HG441/2014, fiind înscriși în Registrul de Prim Cumpărător de Lapte. Operatorii economici din Industria Laptelui rapor­tează lunar cantitățile de lapte cumpărate, calitatea și parametrii calitativi, producția lunară pe categorii de produse. Deci aceste date se centralizează deja, astfel încât lege nu ar aduce decât un plus de birocrație!“

Un alt articol al actului normativ prevede ca numărul din Registrul Laptelui atribuit fiecărui producător să fie inscripționat pe eticheta produselor acestuia, „în centrul unui dreptunghi, alb-negru, precedat de sintagma Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale“ (art. 11 alin. 2).

Noi etichete = pierderi uriașe

„Etichetele de pe multe dintre produse au ajuns să fie scrise cu litere microscopice, de nu se mai pot citi. E câte un iaurt dintre cele în ambalaje mici, care este scris pe toată suprafața. Unde să mai adaugi încă ceva? Și de ce tocmai într-un dreptunghi și nu o stea sau un cerc?“. Dincolo de aspectul legat de spațiu, chestiunea modificării etichetelor implică și costuri consistente, căci majoritatea agenților economici își pregătesc etichete pentru perioade de câte șase până la 12 luni. Or, perioada de trecere la noile prevederi legale ar fi de numai 30 de zile.

Continuând analiza proiectului de lege, Dorin Cojocaru a evidențiat și faptul că definițiile din lege sunt adesea confuze și nu cuprind o serie de produse. Apoi, legea cere ca produsele ce conțin amestecuri de lapte și produse din lapte cu grăsimi vegetale să fie elaborate pe linii de producție separate. „O astfel de prevedere contravine chiar și normelor europene și ar fi discriminatorie. De multe ori se folosesc aceleași linii pentru lapte și pentru sucuri de fructe“, a arătat reprezentantul APRIL.

O lege care ar avantaja producătorii străini

Pe lângă aspectele deja criticate, mai există încă unele chiar mai importante. Astfel, legea nu face nicio referire la cei din cauza cărora a fost elaborată: operatorii HORECA. Astfel, odată produsele ajunse la unitățile de alimentație publică, de exemplu, consumatorul nu mai are niciun control. O altă chestiune legată de aplicabilitatea legii este că îi afectează doar pe producătorii români. Producătorii din UE nu sunt obligați să se supună acestor prevederi, iar marfa lor nu poate fi oprită de la comercializare în România, căci s-ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor. În consecință, producătorii interni ar fi puși într-o situație dezavantajoasă din punct de vedere concurențial, față de cei comunitari.

În fine, organele care ar trebui să aplice legea ar fi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Și atunci de ce Registrul Laptelui ar funcționa în subordinea MADR?!

După toate aceste explicații, nedumerirea președintelui APRIL pare cu atât mai firească: „Ce-are a face coada vacii cu ștampila primăriei?“

Alexandru GRIGORIEV

Bălțata cu Negru Românească: estimări de progres genetic în condițiile actuale

Despre rasa Bălțată cu negru românească (BNR) nu se poate vorbi astăzi decât dacă se are în vedere rasa Holstein care deține o mare proporție a vacilor de lapte din țările dezvoltate și nu numai. Aceasta este și consecința înlocuirii vacilor din alte populații cu rasa Holstein-alb cu negru cu o migrație de gene din această rasă în principal din Statele Unite.

Sunt trei factori care au contribuit la această situație astfel:

1) Rasa Holstein a devenit cunoscută ca rasa cu cea mai mare producție de lapte.

2) Obiectivele ameliorării în lume au devenit focalizate pe venituri (beneficii) din vânzarea laptelui.

3) Tehnologiile existente au permis importul rasei Holstein din Statele Unite în alte țări.

În ultimele decade efectivul vacilor de lapte a ajuns la o afacere internațională în creștere mai ales cu material seminal de la rasa HOLSTEIN, care ocupă primul loc pe plan mondial în această piață globalizată.

Pe de altă parte, datorită selecției intense și celor expuse mai sus varianta în interiorul rasei Holstein s-a diminuat, fapt demonstrat științific prin mărimea efectivă a populației care s-a situat între 50-100, iar la Holsteinul din Statele Unite este de 50, fapt ce a dus la o creștere a coeficientului de consangvinizare la 0,2% pe an sau 1% pe generație (Goddard and Smith 1989, 1992), cu efecte asupra unor caractere (de exemplu, cele de reproducție, apariția de anomalii ș.a.).

Obiectivele ameliorării rasei Holstein diferă puțin de la o țară la alta, iar interacțiunea G x M este mică (Goddard 1992). Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein este sintetizată în tabelul următor:

Tabelul nr. 1

Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein

baltata romaneasca tabel 1

Totuși, interacțiunea G x M a fost confirmată în condițiile diferențelor mari între sistemele de producție. În aceste condiții este necesară utilizarea de MSC de la taurii produși în aceleași condiții de întreținere sau procurarea de MSC din nucleele cu care nu se constată existența interacțiunii G x M.

Pe de altă parte, este necesară producerea unei biodiversități în cadrul rasei Holstein.

Despre rasă

Conform Wikipedia, Bălțata cu Negru Românească este denumirea rasei Holstein în România, la fel cum se practică și în alte țări ca de exemplu Friza Canadiană, Friza Americană s.a.

Acest fapt este adevărat mai ales prin faptul că la formarea rasei BNR s-au utilizat importurile din rasa Holstein de animale vii și material seminal.

Astăzi se poate spune că rasa Holstein este o suprarasă cu o răspândire mare pe plan mondial, ca și în țara noastră, unde este principala rasă specializată pentru producția de lapte. Dacă luăm în calcul faptul că în ultimii 15-20 de ani în România s-a folosit numai MSC de la tauri din rasa Holstein – Friza din nuclee valoroase (USA, Canada, Germania, Danemarca s.a.), se poate afirma că BNR este de fapt rasa Holstein.

Efectivul din BNR existent în cadrul asociației AGCTR poate fi încadrat după programul de ameliorare astfel:

  1. Efectiv în rasa curate, unde sunt animalele cu două generații cunoscute.
  2. Efectiv în încrucișarea de absorbție (gradingup) pe efectivul apreciat fenotipic sau cu origine incompletă ca aparținând rasei Holstein cu diferite grade de absorbție spre rasa Holstein. Această metodă va permite trecerea descendenței în efectivul de rasă curată (secțiunea principală a Registrului Genealogic al BNR, conform cu Regulamentul UE 2016/1012).

Progresul genetic – denumit și spor genetic, câștig genetic – este definit ca diferența dintre media fenotipică a descendenței părinților selecționați și cea a întregii generații parentale înainte de selecție (Falconer D.S.1960).

Când fiecare animal este măsurat, răspunsul la selecție pe an este:

         S    irgI δg

Δg = – = ––––––

         L        L

unde:

irgl δg = S (diferența de selecție) iar:

i = intensitatea de selecție;

δg = precizia selecției ;

dg = deviația standard genetică.

L = intervalul între generații.

Formula este valabilă când numărul de masculi selectați este egal cu numărul de femele selectate.

În cazul taurinelor masculii produc mai mulți descendenți decât femelele și în special când se folosesc însămânțările artificiale, iar producția de lapte este limitată de sex, dar se poate estima prin diferite metode (surori, fiice, test genomic s.a.). Consecința acestui potențial diferit în selecția masculilor și a femelelor este și participarea la determinarea progresului generic. Astfel formula de calcul devine:

                 SM + SF  

Δg/an = ––––––––

                 LM + LF

Unde: SM și SF = diferența de selecție pe masculi și respectiv pe femele;

LM și LF = intervalul între generații pentru masculi și femele. Completată altfel, formula progresului genetic pe an poate fi scrisă:

                     iM rIHM δa + iF rIHF δa  

Δg/an = –––––––––––––––––––

                              LM + LF

Completând cu datele obținute din observațiile noastre, se poate estima progresul genetic pentru producția de lapte. În exemplul descris s-a luat în calcul că taurii sunt din nuclee internaționale, iar diferența de selecție realizată este de 2 sau 3 deviații standard genetice la cantitatea de lapte întrucât nu avem rețineri proprii decât într-o proporție foarte mică. S-a considerat un procent de rețineri la vaci de 30% pe an. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 2

Estimarea progresului genetic pentru producția de lapte la rasa BNR prin folosirea taurilor Holstein din import

baltata romaneasca tabel 2

δ = 500 kg ∑ = 852,93 10

h2 = 0,25 ∑ 1.122,93 10

D = 852,93/10 = 85,293 kg/an

Dg = 1.122,93/10 = 112,293 kg/an

Se constată că, la o diferență de selecție realizată prin tauri de 2 deviații standard, se poate obține un progres genetic de 85,29 kg de lapte/an. La o diferență de selecție de 3 deviații standard a taurilor utilizați se obțin 112 kg de lapte pe an.

Revenind la aspectul interacțiunii G x M la unitățile cu o tehnologie adecvată se pot obține aceste rezultate, în schimb la o diferență mare în sistemul de întreținere acest posibil progres se va diminua necontrolabil.

De aceea este indicată utilizarea taurilor și a vacilor selecționați în condițiile de mediu existente în țară.

Dr. ing. Nicolae ZENECI,
Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România

Întreținerea tineretului taurin femel

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Întreținerea tineretului taurin femel și mai târziu dirijarea reproducției în fermele de producție a laptelui au implicații economice ulterioare deosebite. În ultimele decenii selecția unidirecționată pentru producția de lapte a avut un impact nedorit asupra stării de sănătate și mai ales asupra desfășurării activității de reproducere a animalelor. De exemplu, declinul constant al fertilității la rasele de vaci de lapte este asociat cu îmbunătățirea valorii genetice pentru producția de lapte. De altfel, în studiile din anii anteriori se atrăgea atenția asupra faptului că performanțele actuale de reproducție ale vacilor au scăzut într-o asemenea măsură încât până în anul 2020 acest sistem de exploatare poate deveni nesustenabil (Gilmore și col., 2011). În acest context, materialul de față prezintă o serie de aspecte practice legate de probleme de infertilitate la vacile de lapte, general valabile, posibile cauze, dar și sugestii prin care acestea pot fi prevenite.

Infecțiile tractului reproducător

Cauze posibile:

  • nutriție necorespunzătoare în perioada de înțărcare;
  • contaminarea în timpul parturiției cu organisme virulente din cauza unor condiții igienico-sanitare improprii existente în zona de fătare;
  • distocii și retenții placentare;
  • examen transrectal și însămânțare neigienice;
  • nivelul scăzut de calciu din rație poate duce la retenții placentare care se pot dezvolta în infecții uterine;
  • deficiențe în seleniu, vitaminele A și E;
  • însămânțarea vacilor care nu se află în călduri;
  • afectarea tractului datorită fătărilor/însămânțărilor dificile;
  • calitatea scăzută a apei de băut sau apa contaminată.

Sugestii:

  • hrănirea corespunzătoare a vacilor în perioada de înțărcare;
  • asigurarea în maternitate a unui mediu curat și sanitar;
  • nu utilizați boxele din maternitate pentru alte acțiuni sanitar-veterinare;
  • tratarea medicamentoasă a vacilor depistate cu infecții;
  • igienizarea echipamentului pentru efectuarea însămânțărilor, toaletarea vulvei înainte de însămânțare și igiena personală;
  • monitorizarea atentă a vacilor după fătare cel puțin 3-4 săptămâni și efectuarea tratamentelor doar dacă este necesar;
  • nu este recomandată însămânțarea vacilor dacă acestea prezintă scurgeri anormale;
  • testați calitatea apei de băut.

Anestru după fătare sau montă: vacile nu prezintă ciclu estral sau acesta nu este observat.

Cauze posibile:

  • deficit de energie, pierderi în greutate din cauza bilanțului energetic negativ ce apare imediat după fătare, producție mare de lapte și/sau subalimentare și consum scăzut de substanță uscată;
  • anemie, adesea ca urmare a deficitului de proteină sau carențelor de fier, seleniu și vitamina E;
  • exces/deficit de fosfor (în special la vițelele pentru montă);
  • piometru și infecții uterine severe (vacile pot/nu pot prezenta scurgeri și în general nu ovulează);
  • instalarea gestației;
  • prezența chiștilor ovarieni (70% din vacile cu anestru au chiști ovarieni);
  • la vacile care au ciclu normal și sunt sănătoase, nedepistarea căldurilor se poate datora: înregistrării incorecte a datelor în registrul de monte și fătări, necunoașterii simptomelor asociate comportamentului vacilor în timpul perioadei estrale, efectivelor mari de animale (vacile deja diagnosticate gestante sau cele aflate la jumătatea ciclului sexual nu încalecă vacile aflate în călduri sau în apropierea acestora), afecțiunilor podale (de exemplu laminita, dermatita interdigitală/digitală, cangrena călcâielor), călduri șterse (ovulație normală, fără semne ale estrului).

Sugestii:

  • examinarea de către medicul veterinar a vacilor suspecte pentru a stabili dacă acestea prezintă sau nu anestru;
  • înregistrarea corectă a datelor în registrul de montă și fătări, utilizarea diagramelor de călduri, determinarea nivelului de progesteron din lapte;
  • o atentă monitorizare a vacilor după fătare (cel puțin 20 de minute de fiecare dată), mai ales seara și dimineața devreme;
  • utilizarea echipamentelor care să vă ajute în depistarea vacilor în călduri (de exemplu detector electronic de estru);
  • determinarea profilului hematologic și biochimic sanguin (inclusiv la vacile înțărcate);
  • efectuarea analizelor standard la materiile prime utilizate în hrana animalelor, verificarea echilibrului energoproteic al rației, conținutului acesteia în minerale și vitamine;
  • prevenirea retențiilor placentare, infecțiilor tractului reproducător și apariției afecțiunilor specifice perioadei peripartale (de exemplu cetoza).

Însămânțări repetate: incidență crescută a vacilor ce necesită 3 sau mai multe însămânțări/montă fecundă.

Cauze posibile:

  • însămânțări efectuate necorespunzător – prea devreme sau prea târziu față de momentul ovulației;
  • însămânțări frecvente bazate pe semnele secundare ale estrului;
  • tehnică improprie de însămânțare sau utilizarea de material seminal deteriorat în timpul depozitării/utilizării;
  • mortalitate embrionară sau fetală datorată: pierderii excesive în greutate, condiției corporale scăzute, tehnicii necorespunzătoare de palpare în timpul controlului de depistare a gestației, deficitului de proteină brută din rații sau consumului în exces de proteină degradabilă la nivel ruminal, condițiilor de mediu (de exemplu vremea caniculară);
  • stările de boală (de exemplu incidență crescută a infecțiilor uterine, mai ales a celor subclinice);
  • toxicitatea (de exemplu corpi cetonici, micotoxine, nivel crescut de azot ureic în sânge – BUN, endotoxine);
  • dezechilibru al balanței Ca:P, vitaminelor A, D, E și caroten;
  • dezechilibru hormonal (de ex. consumul de furaje cu conținut ridicat de estrogen);
  • utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor sau a produselor hormonale care influențează funcția de reproducere;
  • utilizarea de material seminal provenit de la tauri cu valoare de ameliorare scăzută.

Sugestii:

  • ținerea unei evidențe corecte a vacilor ce urmează să intre în călduri și depistarea momentului optim de însămânțare;
  • determinarea nivelului de progesteron din lapte pentru a detecta cu acura­tețe apariția căldurilor;
  • analiza parametrilor biochimici din sânge și/sau examinarea bacteriologică a secrețiilor genitale;
  • examinarea de către medicul veterinar a vacilor cu însămânțări repetate și efectuarea de tratament medicamentos dacă sunt depistate infecții;
  • verificarea condițiilor de stocare a materialului seminal și a tehnicilor de însămânțare (cursuri de perfecționare a operatorilor însămânțători);
  • analiza azotului ureic din lapte (MUN);
  • analiza materiilor prime ce alcătuiesc rația de hrană (de exemplu, schema Weende, conținutul în minerale sau, dacă există suspiciuni, determinări de micotoxine);
  • evitați administrarea la animale a furajelor mucegăite sau a celor cu conținut ridicat de estrogen;
  • evitați hrănirea cu cereale în cantități mari (așa-numita supraîncărcare cu cereale);
  • verificarea echilibrului nutrienților din rații, mai ales atunci când se schimbă una sau mai multe materii prime și/sau furnizorii acestora;
  • achiziția de material seminal provenit de la tauri cu valoare de ameliorare mare;
  • respectarea practicilor și protocoalelor de vaccinare și biosecuritate.

Avorturi

Cauze posibile, avorturi timpurii (6-7 luni sau mai devreme):

  • infecții sau alte boli care cauzează febră mare;
  • consumul de plante toxice, intoxicație cu nitrați sau cu acid prusic;
  • infecții micotice;
  • deficiență de seleniu și vitamina E.

Cauze posibile, avorturi târzii (7-8 luni):

  • bruceloză și salmoneloză;
  • carențe de vitamină A, E, seleniu și iod;
  • consumul de plante toxice, intoxicație cu nitrați sau cu acid prusic, infecții micotice;
  • leziuni, răni, accidente;
  • agenți infecțioși răspândiți de animalele de companie (în special de câini, de exemplu Neospora caninum).

Sugestii:

  • analize de sânge;
  • prelevarea de secreții genitale la nivel vaginal în vederea testării pentru diferite infecții;
  • analiza materiilor prime pentru conținutul în nitrați, micotoxine;
  • analize la apa de băut;
  • evaluarea rațiilor pentru conținutul în seleniu, iod, vitaminele A și E;
  • carantina animalelor nou intrate în efectiv.

Retențiile placentare

Cauze posibile:

  • fătări anormale (de exemplu distocii, fătări premature, făt excesiv dezvoltat, fătarea unui produs mort, avort);
  • hipocalcemie (febra laptelui), deficiență de seleniu, vitamina A, E sau caroten;
  • administrarea de fân în cantități ridicate sau a unor furaje de slabă calitate;
  • infecții specifice, contagioase;
  • infecții nespecifice, necontagioase (salmonella, fungi și Actinomyces pyogenes);
  • vaci excesiv dezvoltate, excesul de porumb însilozat administrat în perioada de înțărcare (peste 50% din consumul de substanță uscată), supraalimentația;
  • deficiențe de calciu și fosfor, excesul de vitamină D.

Sugestii:

  • minimizarea condițiilor stresante în perioada de înțărcare și în apro­pierea momentului parturiției;
  • prevenirea hipocalcemiei, evaluarea rațiilor specifice perioadei de înțăr­care;
  • suplimentarea rațiilor în perioada de înțărcare cu seleniu și vitamină E;
  • asigurați 300-350 mg caroten/animal/zi sau echivalentul acestuia în vitamină A (1 mg caroten = 400 unități vitamină A);
  • analize de sânge pentru depistarea infecțiilor specifice și nespecifice;
  • preveniți îngrășarea animalelor în ultima parte a gestației.

Probleme de reproducere la vițele

  • întârzierea maturității sexuale ca urmare a unei hrăniri necorespunzătoare (deficit de energie sau proteină);
  • călduri șterse;
  • ineficiență în depistarea la timp a vițelelor în călduri;
  • anemie (din cauza unor carențe de seleniu, vitamină E sau fier din rații);
  • deficit de vitamină A, caroten sau fosfor;
  • anomalii genitale (de exemplu sindromul freemartin – femele cu comportament masculinizat și ovare nefuncționale, cervix închis, trompe uterine blocate, tract reproductiv infantil/ subdezvoltat).

Dr. ing. Andreea VASILACHI

Finalizarea controlului la fața locului pentru acordarea subvențiilor în sectorul zootehnic

Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) a finalizat controlul la fața locului în vederea verificării respectării condițiilor de eligibilitate privind acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru solicitanții ajutoarelor naționale tranzitorii la speciile ovine și caprine și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin acordate crescătorilor de animale. Controlul la fața locului a fost realizat de către specialiștii ANZ, în baza procedurii de control.

Ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscriși în evidența APIA, care dețin cod unic de identificare, în funcție de criteriile de eligibilitate, pentru urmatoarele scheme: specia bovine, (lapte și carne), speciile ovine/caprine.

Sectorul zootehnic beneficiază, de asemenea, de sprijin cuplat (SCZ). Acesta se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, în funcție de efectivul de animale solicitat de beneficiar, din următoarele categorii: bivolițe de lapte, ovine și caprine, taurine din rase de carne și de lapte, precum și metișii acestora.

Eșantionul cu beneficiarii care au fost supuși controlului la fața locului a fost selectat în conformitate cu procedura de eșantionare APIA. Astfel, pentru anul 2018, au fost eșantionați la nivel național pentru verificarea la fața locului 4669 beneficiari, solicitanți ANT/SCZ, cu variații cuprinse între 24 – 250 beneficiari/județ.

În urma finalizării controlului la fața locului, specialiștii ANZ introduc in prezent în aplicație rezultatele rapoartelor de control la fața locului aferente campaniei 2018, în vederea acordării plăților finale către fermieri.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS