Adama Sultan iulie 2020
update 3 Aug 2020

Cum a evoluat agricultura României în ultimii 8-10 ani

Institutul Național de Statistică a dezvoltat o aplicație denumită „Atlasul agricol“, instrument care permite vizualizarea de date sub formă de hărți și grafice dinamice privind suprafața agricolă, producția de legume, fructe și cereale, precum și efectivele de animale și producția de carne la nivelul fiecărui județ. În unele cazuri, cifrele sunt structurate pe 10 ani (producția de fructe, suprafața arabilă), ultimul an înseriat fiind 2014. Cu alte cuvinte, aplicația nu este actualizată, dar este singura care concentrează la un loc datele privind agricultura României. Pentru alte secțiuni, cum ar fi efectivele de animale, datele se referă doar la anul 2014.

Suprafața arabilă, în scădere sensibilă

Folosind graficele puse la dispoziție, fiecare județ poate afla în ce măsură a scăzut sau a crescut suprafața arabilă în intervalul 2005-2014. Iar lucrurile nu stau din punct de vedere statistic atât de rău cum se vehiculează în spațiul public, multe informații creând uneori imaginea unui dezastru național. Spre exempli­ficare, vă oferim situația din județele pozițio­nate în zonele de câmpie. Vom vedea că în câteva suprafața arabilă a crescut, iar Satu Mare conduce detașat la acest capitol, cu un plus de 8.100 ha. La polul opus, în Ilfov, de pildă, 7.500 ha au fost scoase din circuitul agricol, pesemne în favoarea construcțiilor, știindu-se faptul că zona are și cel mai mare ritm de dezvol­tare economică din ultimii 8-10 ani. Datele MADR arată că, în 2007, România deți­nea 9,423 milioane de hectare de arabil, iar în 2013 acesta ar fi scăzut la 9,389 milioane de hectare (minus 34.000 ha), ceea ce ar însemna o viteză de scoatere din circuit de 4. 847 ha/an.

Cereale, plante tehnice și cartof

Statistica MADR vorbește despre o suprafață cultivată cu cereale (grâu, orz, ovăz, porumb, orez) de 5,4 milioane de hectare, în 2014, față de 5,1 milioane de hectare, în 2007 (o creștere de 300.000 ha). În opt ani, dacă datele sunt reale, producția toată de cereale aproape că s-a triplat, crescând de la 7,8 milioane de tone, în 2007, la 22 de milioane de tone, în 2014. Suprafața cultivată cu plante tehnice era, în 2007, de 1,34 milioane de hectare, iar în 2014, de 1,496 milioane de hectare, cu o producție de 1,04 mili­oane de tone în 2007 și de 3,46 milioane de tone, în 2014. Suprafața ocupată cu cartof a scăzut substanțial, de la 268.000 ha, în 2007, la 198.500 ha în 2014. În schimb, producția totală a rămas aproape neschimbată, crescând pesemne randamentul la unitatea de suprafață (3,7 milioane de tone în 2007 și 3,5 milioane de tone în 2014).
(vezi tabel în revista tipărită)

Pomicultură

În schimb, în pomicultură se poate vorbi despre un regres continuu. Potrivit datelor centralizate la MADR, suprafața ocupată cu livezi era, în 2007, de 206.000 ha, iar în 2014, de 145.500 ha (minus 60.500 ha, cu un ritm de scădere de 7.652, 5 ha/an). Consecință directă, așa cum cel puțin ne informează „Atlasul agricol“: producția de fructe a scăzut uneori dramatic, cel mai mare declin fiind înregistrat în bazinele pomicole din estul și nordul țării, dar și în Subcarpații Meridionali (excepție făcând Vâlcea, la producția de prune, și Argeș, la producția de mere).
(vezi tabel în revista tipărită)

Zootehnie

În anuarul statistic al României, în 2014 efectivele de animale erau următoarele: bovine – 2.068.900 de capete, în scădere cu 750.100 capete față de 2007; porcine – 5.041.800 capete, în scădere cu 1.523.200 de capete comparativ cu 2007; ovine și caprine – 10.935.400 capete, în creștere cu 1.601.400 de exemplare față de 2007; păsări – 75.500.000 de capete, în scădere cu 6.540.000 față de 2007. Foarte interesant de urmărit ar fi distribuția efectivelor de animale în diverse județe ale țării. Cifrele, dacă vreți, sunt strâns legate de situația economico-socială din anumite zone, cu o concentrare a dezvoltării în vestul țării și oarecare minusuri în sudul și estul țării. În tabelele următoare aveți o situație cu primele cinci județe care dețin cele mai mari efective de animale.
(vezi tabele revista în tipărită)

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 12-14

20 de milioane de lei pentru ECO-turism în România

Termenul sau conceptul de ECO-turism a fost vehiculat până acum în România în repetate rânduri. Și chiar există multe inițiative private în acest sens. Dar abia în urmă cu ceva timp Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor a lansat în dezbatere publică un program cu acest nume, primul din țară, spunea ministrul Cristiana Pașca Palmer. Practic, este vorba despre dezvoltarea unui turism complet nepoluator în ariile naturale protejate, după modelul mult mai experimentatelor întreprinderi de acest fel din lume (SUA, Australia, Canada, Spania). Bugetul inițial aprobat și derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu este de 20 de milioane de lei, finanțarea maximă/proiect putând ajunge la 900.000 de lei. Programul poate fi accesat de primării, organizații neguvernamentale, operatori economici, muzee, instituții din sistemul național de cercetare-dezvoltare și instituții de învățământ superior acreditate.

„România – spunea ministrul Pașca-Palemer – dispune de un potențial ecoturistic imens: 25% din teritoriul țării noastre este arie naturală protejată. Cu toate acestea, destinațiile turistice de acest fel sunt fie necunoscute de populație, fie greu accesibile în lipsa unei infrastructuri minime de acces.“ Programul ECO-turism tocmai acest lucru își propune să rezolve, „să acopere aceste lipsuri și să poată revitaliza ariile protejate și zonele cu valoare naturală prin trasee tematice bine delimitate și prin includerea lor într-un circuit generator de beneficii în sectorul economiei verzi, atât în zonele fără istoric economic, dar și în cele în care economia convențională nu mai poate funcționa“, a mai declarat Palmer. Pot fi finanțate lucrări pentru realizarea infrastructurii de acces nemotorizat precum poteci tematice, podețe pentru activități de cicloturism, călărie, caiac-canoe, trasee de aventură, via ferrata (trasee montane prevăzute cu cabluri, scări și poduri metalice), infrastructura aferentă acestora – rasteluri pentru bicicletă, locuri de adăpost și hrană pentru cai, debarcader, refugii alpine, puncte de informare turistică și protecția mediului/refugii, amenajarea peșterilor, centrelor de vizitare, realizarea și refacerea traseelor de drumeție, observatoare pentru faună, puncte de belvedere, semnalizarea traseelor, instalații în aer liber de interpretare a naturii. Destinațiile vor fi promovate prin website-uri, newsletter, hărți pe suport de hârtie sau digital, aplicații pentru telefoane și alte dispozitive mobile, monitoare de tip touch screen.

Patrimoniul natural disponibil

La nivel european, România deține cel mai diversificat și valoros patrimoniu natural, deci ar avea resurse extrem de generoase pentru dezvoltarea programului: arii naturale protejate desemnate la nivel internațional: rezervații ale biosferei, situri Ramsar, situri naturale ale patrimoniului universal – Delta Dunării și geoparcuri; arii naturale protejate de interes național, cu o suprafață de 7% din teritoriul național: parcuri naționale, parcuri naturale; monumente ale naturii, cu 170 de obiective; rezervații științifice și situri Natura 2000 – cu o suprafață totală de 17,84% din suprafața țării.

România deține 273 Situri de Importanță Comunitară (13,21% din suprafața națională) și 108 Situri de Protecție Specială Avifaunistică (11,89%), distribuite în patru regiuni, așa cum sunt ele clasificate în normativele europene, respectiv continentală, alpină, pontică (doar în România și Bulgaria) și stepică (doar în România).

GALERIE FOTO


Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 53

  • Publicat în Turism

România susține continuarea plăților directe după 2020 și reducerea decalajelor între statele membre

România susține menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, continuarea plăților directe și a procesului privind reducerea decalajelor între statele membre, a declarat, marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, prezent la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al UE de la Bruxelles, unde unul dintre subiectele aflate pe agenda discuțiilor vizează viitorul PAC.

"Un subiect foarte important care se discută azi (marți — n. r.), la reuniunea de la Bruxelles, este încotro ne îndreptăm cu Politica Agricolă Comună (PAC)? Noi ne dorim în continuare să se mențină o Politică Agricolă Comună puternică, să se mențină cei doi piloni, dar și să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume și pe procesele de convergență a plăților directe. De asemenea, susținem continuarea plăților directe și noi soluții pentru atragerea tinerilor în agricultură. Nu în ultimul rând, dorim să menținem caracterul comunitar al PAC, să nu se naționalizeze, deoarece sunt anumite state puternice care și-ar dori acest lucru și atunci ar fi o discriminare", a subliniat Irimescu.

Potrivit sursei citate, în cadrul reuniunii Consiliului vor mai fi prezentate: un raport al grupului pentru piețele agricole, în contextul discuțiilor privind practicile comerciale neloiale, o analiză a concesiilor din acordul de liber schimb asupra produselor agricole, cum este CETA sau Mercosur, despre cercetare și inovare în agricultura UE, dar și o propunere la prima lectură privind modificarea regulamentului în vigoare pe agricultură ecologică.

Luni, 14 noiembrie 2016, în prima zi a reuniunii, discuțiile s-au axat pe pescuit și bunăstarea animalelor.

Sursa: AGERPRES

România poate face comerț intracomunitar cu porci vii

În urma schimburilor de informații și a motivației din expunerea delegației ANSVSA la reuniunea din 13 – 14 septembrie 2016 a Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCoPAFF), secțiunea Sănătatea și Bunăstarea Animalelor, de la Bruxelles, s-a decis ca fermele comerciale de creștere a porcilor din România pot face comerț intracomunitar și export cu porci vii, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.

Astfel, după opt ani de restricţii, fermele comerciale de creştere a porcilor şi unităţile de procesare vor putea să-şi valorifice producţia de porci vii și de carne de porc în mod liber și egal cu toți producatorii din statele membre UE.

Decizia este rezultatul unui efort îndelungat din partea fermierilor, a medicilor veterinari din sectorul suin, a autorităților sanitare veterinare centrale și locale de a respecta condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea și circulația porcilor în tot sectorul suin. În același timp este rezultatul aplicării unor programe personalizate sau la nivel naţional care au vizat identificarea şi circulaţia porcilor, biosecuritatea, protecţia porcilor în ferme şi trasabilitatea cărnii de porc.

România educată

„O naţiune care nu contează în lumea ştiinţei devine o naţiune dependentă intelectual şi cultural. Ştiinţa nu este un rezervor de cunoştinţe oarecare din care extragem când şi cât avem nevoie. A nu produce ştiinţă înseamnă să ne condamnăm la lipsa accesului direct la progres şi cunoştinţe, limitarea contribuţiei la patrimoniul ştiinţific“, spunea Bertrand Hevieu, președintele INRA din Franța în Aula ASAS.

Educația și cercetarea nu sunt un lux, ci o necesitate

Vom avea vreodată educație obligatorie de 12 ani? Cine, când, cum, cu ce efecte?

Dreptul la educația obligatorie este cea mai înaltă formă de îngrijire și de respect pe care statul o poate da cetățenilor săi, consacrat prin art. 32 din Constituție și Declarația Universală a Drepturilor Omului.

În România școala nu a fost și nu este, cu excepția unor mici oaze, o bucurie, ci o pedeapsă cu care ne amenințăm copiii, iar învățarea a devenit o corvoadă. Atitudinea societății românești față de școală este una rece, cu excepția perioadei de susținere a examenelor de evaluare și bacalaureat. Mulți compatrioți își petrec anii de școală obligatorie fie încercând să memoreze mecanic niște lecții predate de dascăli fără chemare, fie căutând scurtături, căi de a păcăli sistemul sau un prost de la care să copieze, cum remarca Florin Negruțiu în republica.ro

Suntem cei mai needucați europeni

Potrivit statisticilor europene, suntem cel mai slab educat popor din Uniunea Europeană, cu un procent de 15% (9,9% în 2007) al persoanelor – între 15 și 64 de ani – cu grad ridicat de educație față de media UE-28 de 26,7% și 30,4% în Franța. Nivelul mediu de educație (absolvenți de școli profesionale, licee și școli postliceale) este de 55,6%, față de 46,4% media UE și 43,6% în Franța, iar nivelul scăzut (absolvenți de școală primară, gimnazială sau niciuna) este de 29,4%, față de 26,9% media UE și 26% în Franța, cu o rată a analfabetismului funcțional de 42% și cu o rată a abandonului școlar ridicat, de peste 11%. Să fii analfabet funcțional înseamnă să cunoști semnele, să poți citi, dar să nu înțelegi ce citești, să nu fii în stare să faci conexiuni logice, să nu reușești să ajungi la miezul unei idei“, cum remarca acad. Solomon Marcus.

Discuția despre educație în România se termină brusc după încheierea evaluărilor naționale, după bac sau după terminarea facultății. Ruptura se produce în momentul absolvirii. Ideea urmăririi evoluției absolvenților după terminarea școlii nu există. Statul consideră că și-a făcut datoria și-și iese din rolul de educator imediat după ce a scăpat de încă o promoție: ce se întâmplă în următorii 50-60 de ani cu cetățenii lui nu-l mai interesează. Acest dezinteres reprezintă cauza principală a înapoierii, a mediocrității și a ratării societății românești în ansamblu. Conform analizei economice.ro, procentul persoanelor – între 15 și 64 de ani – cu grad ridicat de educație a fost de 15% (9,9% în 2007), față de media UE de 28-26,7% și 30,4% în Franța. Nivelul mediu de educație (absolvenți de școli profesionale, licee și școli postliceale) este de 55,6%, față de 46,4% media UE și 43,6% în Franța, iar nivelul scăzut (absolvenți de școală primară, gimnazială sau niciuna) este de 29,4%, față de 26,9% media UE și 26% în Franța. Rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de 20-24 de ani a ajuns la 24,1%.

Motivul? Reformele bulversante

Reformele introduse de la începutul anilor ’90 au bulversat întregul învățământ românesc, ca acum să se facă eforturi pentru revenirea la structura dinainte de ’89: reconsiderarea rolului grădiniței și începerea educației de la 6 ani până la 14 ani, 8 clase și continuată cu școli profesionale și/sau liceul între 14 și 18/19 ani, clasele IX-XI/XII, după care urmează studiile superioare între 18-22 de ani și masterat 21-25 de ani, după caz.

Învățământul superior a fost organizat pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licență, studii universitare de masterat și studii universitare de doctorat pe baza sistemului de la Bologna. Școala doctorală și-a pierdut din esență. Teza de doctorat, în loc să prezinte rezultatul unor cercetări științifice complexe, în urma cărora sunt elaborate idei și propuneri originale în domeniul științific, a devenit punctul final al studiilor universitare, fiind considerată o formă de perfecționare profesională. Atunci de unde idei și descoperiri noi, contribuții proprii la valorile universale dacă doctorantul nu are experiență practică? Atunci de ce ne mirăm că tezele sunt plagiate?

S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat de comentatori pe la posturi de radio şi de televiziune, cărora li se adaugă politicieni inepţi, iar cuvintele româneşti sunt înlocuite de persoane care stau prost cu vocabularul şi cu gramatica limbii române. Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm. Nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feedback. Nu mai consimţim, ci achiesăm. Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm. Nu mai realizăm, ci implementăm, iar cazurile sunt speţe. Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locaţie. Nu mai avem frizeri şi croitorese, avem hair-stilişti şi creatoare de fashion, iar cizmarii sunt designeri. Secretarele nu-şi mai spun decât manager assistant, iar serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă.

Am avut așteptări și chiar am sugerat Guvernului Cioloș să aloce procentul de 6% pentru finanțarea învățământului și 1% cercetării din PIB, prin bugetul pe anul 2016 conform legii, în acord cu Strategia Europa Orizont 2020, pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu un program și buget de cercetare și inovare al UE pe perioada 2014 – 2020 de peste 70 mil. de euro și proiectul național al Președintelui României „România educată“ care reprezintă începutul reașezării societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. La acest proces trebuie să contribuie toți cei interesaţi – elevii, studenţii, profesorii, părinţii, cercetătorii, dar și organizațiile reprezentative ale acestora, sindicatele, patronatele, asociaţiile profesionale, organizațiile neguvernamentale, reprezentanții mediului privat, instituțiile de educație sau de cercetare, instituţiile publice centrale şi judeţene cu atribuții în domeniu, dar și publicul larg.

Trebuie să devenim cetățeni educați care își înțeleg rolul în istorie, într-o societate globalizată.

Mircea M. TOMA

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 44-45

România a avut cea mai mare creștere economică din UE în trimestrul doi din 2016

Cu o creștere a PIB de 1,5% în trimestrul doi din 2016 comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,3% în trimestrul doi din 2016, după un avans de 0,6% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o expansiune de 0,4%, după un avans de 0,5% înregistrat în precedentele trei luni.

Cele mai mari creșteri din UE în perioada aprilie — iunie 2016 s-au înregistrat în România (1,5%), Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%). Nu s-au înregistrat scăderi ale PIB-ului în UE dar trei state membre — Franța, Italia și Austria - au avut creștere zero.

De asemenea, în trimestrul doi din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 5,9%, urmată de Slovacia (3,7%) și Spania (3,2%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 0,7%).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, în timp ce Uniunea Europeană a consemnat un avans de 1,8%.

Potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică, Produsul intern brut a crescut cu 5,2%, pe serie brută, și cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% față de trimestrul 1 și de 6% față de trimestrul 2 din 2015.

Pe serie ajustată sezonier, creșterea PIB în T2 a fost de 5,9% față de T2 2015.

În primul trimestru al acestui an, PIB a crescut cu 4,3% față de primele trei luni ale anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul anterior.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.

AGERPRES

Pregătiri pentru exportul bovinelor vii în Turcia

În urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, autorităţile române au primit, în data de 9 iunie 2016, o scrisoare prin care partea turcă se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România.

Menţionăm că negocierile purtate de miniştrii agriculturii din România şi Turcia s-au derulat, mai cu seama, în Marja Conferinţei Regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru Europa, care a avut loc în Turcia (Antalya), în perioada 3-5 mai 2016.

În perioada imediat următoare, ANSVSA şi autoritatea veterinară turcă vor perfecta condiţiile de certificare.

Sursa: madr.ro

România, somată de UE să adopte măsuri de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri

Comisia Europeană a trimis un aviz motivat României prin care îi cere să elaboreze planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor în conformitate cu obiectivele legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Potrivit CE, România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare. De asemenea, România a rămas în urma în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. "Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la aceasta cauză", avertizează executivul comunitar.

Bruxelles-ul precizează că planurile de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE. De asemenea, aceste planuri constituie o condiție prealabila pentru utilizarea fondurilor UE.

AGERPRES

România, campioana Europei la zone agricole cu Înaltă Valoare Naturală

După ce am aflat din diferite documentare televizate că România este țara cu cea mai mare biodiversitate, dar și cu cel mai mare număr de animale sălbatice din Europa, mai nou aflăm că ţara noastră deţine, în prezent, cele mai întinse terenuri agricole şi zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland) din Europa, echivalentul a peste 30% din suprafaţa totală agricolă a ţării.

Încă avem locuri pure

În timp ce în multe țări din UE nici buru­ienile nu mai cresc din cauza exploatării intensive și fără milă a solului, România mai are (încă) terenuri „pure“, roditoare ca acum o sută de ani. Astfel, potrivit datelor prezentate de WWF-România, Fundaţia ADEPT Transilvania, Fundaţia ProPark în colaborare cu Agridea (Elveţia), terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală sunt situate în Transilvania, Maramureş, dealurile subcarpatice şi sud-vestul României, unde agricultura de tip tradi­ţional reprezintă principala activitate economică şi un factor-cheie în conservarea naturii. Acest tip de terenuri este caracterizat de prezenţa vegetaţiei naturale şi seminaturale (păşuni, pajişti) foarte bogată în specii, fiind integrate într-un peisaj mozaicat extins şi neîntrerupt ce include elemente naturale, precum marginile de câmpuri, gardurile vii sau din piatră, zone împădurite sau cu arbuşti, pâraie, petice de pământ cultivat şi livezi tradiţio­nale. Însă, potrivit celor patru organizaţii, la ora actuală există o serie de probleme care ar trebui rezolvate de către autorităţi, prima dintre ele fiind că plăţile pentru terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală din România ar putea să fie extinse şi planificate mai bine, pentru a sprijini familiile de fermieri şi sistemele agricole. Momentan, astfel de plăţi susţin doar 40% din zonele HNVF din ţară, respectiv două milioane de hectare din totalul estimat la 5 milioane de hectare. În ceea ce priveşte partea de instruire a fermierilor din aceste comunităţi, au fost create un pachet de training pe tematici relevante şi o reţea de „facilitatori comunitari“ instruiţi, care să livreze aceste expertize în comunităţile lor. Astfel, peste 500 de fermieri au participat, până în prezent, la aceste ateliere de lucru, iar mai mult de 250 au vizitat ferme şi asociaţii din România, Germania, Ungaria şi Austria pentru a studia alte modele şi pentru a găsi soluţia cea mai bună pentru gospodăria proprie. De asemenea, înlesnirea accesului pe piaţă al produselor din zone cu Înaltă Valoare Naturală şi creşterea viabilităţii economice a comunităţilor HNV reprezintă alte două ţinte pe care organizaţiile de mediu le consideră importante.

Poftim?!

UE ne tot trage de urechi cum că terenurile agricole din România sunt prea fărâmițate, că producțiile sunt mici ș.a.m.d... Ce spune raportul organizațiilor ecologiste? Spune cam așa: „Din punctul de vedere al randamentului economic pe hectar, fermele mai mici din România produc dublu faţă de cele mai mari (potrivit Eurostat). De asemenea, comunitățile locale de mici fermieri furnizează o gamă largă și considerabilă de locuri de muncă. Prin comparație, cele mai sărace patru regiuni din România se regăsesc în zonele ce găzduiesc cele mai mari ferme industriale din țară. Așadar, zonele HNV merită sprijin nu numai pentru conservarea diversității naturale pe care o întrețin, diversitate ce asigură echilibrul ecologic, reziliență la schimbările climatice și hrană nutritivă, dar și pentru productivitatea lor economică și agricolă ce asigură traiul multor comunități de fermieri“.

Bogdan Panțuru

Eficiența energetică. Prioritate zero pentru România

În ultimul clasament realizat la nivel european, România se află pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, în ceea ce privește ineficiența energetică. Cu alte cuvinte, consumăm mult, dar... ineficient. Mai ales în ultimii ani a crescut consumul de energie în agricultură și servicii, adică două „motoare“ care încep să miște din punct de vedere economic România, de aici și un potențial mare de eficientizare.

Cifre bune, semne proaste

Ultimele statistici arată că sectorul industrial și cel al construcțiilor au fost devansate de segmentul rezidențial, care a devenit cel mai mare consumator de energie din România. „Principalul consumator de energie al țării a devenit, de doi ani, sectorul rezidențial. Aceasta arată cel mai bine modul cum a fost restructurată economia țării. Industria și construcțiile au fost devansate“, a declarat Emil Calotă (foto), vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). De unde această creștere? Potrivit lui Emil Calotă, „acest fapt evidenţiază evoluția standardelor de viață și a nivelului de trai al românilor“.

Emil Calota ANRE

Sigur, aceasta poate fi o explicație, dar credem că cea adevărată ar fi o scădere dramatică a activităților industriale, de aici și aparența devansării acestora de consumul populației. Mai ales în condițiile în care noua generație de aparatură electrocasnică consumă mult mai puțin acum decât în urmă cu câțiva ani. Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată un consum final național de energie electrică în creștere cu 5,8% pentru primele două luni ale acestui an față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 9,3 TWh, după cum a anunțat luni INS. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,6%, iar consumul populației a crescut cu 1%.

26 de miliarde de euro pentru controlul facturii

La nivelul celor 28 de state membre ale UE s-au identificat peste 54 de milioane de persoane afectate de creșterile prețurilor energiei, având venituri reduse și locuințe cu performanțe energetice reduse, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. Astfel, circa 11 % din populația statelor membre se află în imposibilitatea de a-și încălzi în mod adecvat locuințele la prețuri suportabile ale energiei în condițiile creșterii prețurilor la energie electrică, energie termică și gaze. „De aceea eficiența energetică înseamnă controlul facturii de energie, bani mai puțini alocați cheltuielilor cu locuința proprie, posibilitatea de a utiliza neîntrerupt aceste servicii, pe scurt o viață civilizată și decentă“, explică Emil Calotă. În acest sens, începând din 2014 până în 2020, România are la dispoziție 26 de miliarde de euro pentru implementarea Planului Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice. „Suma reprezintă o cifră impresionantă, dar ea acoperă 11 domenii fie că este vorba de clădiri, transport, termoficare sau distribuție a energiei în toate formele, toate având ca numitor comun, potrivit acestui Plan, eficiența energetică. Deci acest Plan reprezintă investiții în diverse domenii pentru toată țara timp de 7 ani. Nu putem să nu remarcăm că 26 de miliarde de euro reprezintă pentru această perioadă o medie de 4 miliarde de euro pe an, un buget record de care nu beneficiază niciun alt sector din economie. Până la urmă nu este vorba de bani, ci de proiecte care, odată definite din punct de vedere tehnic, pot reprezenta atracții pentru alte diferite forme de finanțare“, ne-a mai declarat vicepreședintele ANRE.    

Tranziție la pas

În acest moment în Scoția 50% din cantitatea totală de energie provine din surse regenerabile, iar până în 2050 ținta este de 100%. Totodată, Norvegia are parcul auto în proporție tot de 50% bazat pe mașini electrice cu o țintă în următorii 10 ani de peste 90 de procente. Cât de greu sau ușor poate ajunge din urmă România țări care au făcut progrese semnificative în sectorul energiilor regenerabile? „Practic, este vorba de o tranziție energetică ca proces care se produce în toate țările din spațiul comunitar. Asta înseamnă că pas cu pas trecem de la sistemul de producere a energiei din surse convenționale, surse fosile bazate pe cărbune petrol și gaze către sistemul bazat pe resurse neconvenționale de tip regenerabil. Procesul acesta a început și în România, în condițiile în care totuși în țările din Vest este foarte avansat, iar acest proces va sta la baza noii strategii energetice pe care o gândește Guvernul României. Iar această tranziție este determinată nu doar de modificările din piața de energie, ci și de schimbările din domenii importante din societate cum ar fi revoluția informațională din zona IT, dar și de noile exigențe ale consumatorului final de energie în toate formele ei – electrică sau termică. Toate acestea vor grăbi decizia de politică energetică pe care toate statele, inclusiv România, vor trebui s-o ia.“

Viitorul aparține rețelelor inteligente

ANRE consideră că investițiile viitoare se vor regăsi în rețelele inteligente. Dar rețelele nu trebuie doar să fie înlocuite, ci să vizeze flexibilitate, să permită interconectări cu țările vecine și să aibă capacitatea de a prelua energie din surse regenerabile. În acest moment, în România va începe un program experimental care se află într-o fază incipientă, de tatonare. Este vorba de programul Smart City. „Un oraș inteligent, definit de acest program și care deja este aplicat în unele țări din UE, presupune un spațiu de locuire urbană în care practic toate serviciile publice de care avem nevoie sunt comandate și accesate de o interfață digitală la care are acces atât producătorul cât și consumatorul. Acest concept de tip «Smart» fie că vorbim de orașe inteligente sau de rețele electrice inteligente, înseamnă o oportunitate deosebită pentru România, mai ales dacă ne gândim ce potențial extraordinar avem în zona IT, recunoscut la nivel internațional. Deocamdată, în țara noastră sunt câteva orașe care vor începe proiectele-pilot... Dar, în opinia mea, în următorii 20 de ani digitalizarea sistemului energetic va lua amploare la nivel internațional, iar România va face cu siguranță parte din acest sistem.“

Probleme cu TVA-ul

Potrivit oficialului ANRE, regimul de TVA pentru producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui modificat, în condițiile în care aceștia plătesc TVA pentru toate certificatele verzi primite, indiferent dacă acestea sunt sau nu vândute. În acest sens, schema de sprijin actuală ar trebui reconsiderată, cu aprobarea Consiliului Concurenței și a Comisiei Europene, în așa fel încât operatorii din sectorul energiei regenerabile să nu intre și mai mult în dificultate. „În acest moment este clar că piața de certificate verzi este distorsionată. Pentru a remedia situația, luăm în calcul diverse variante, însă niciuna nu va elimina prețul minim, pentru că acest lucru ar duce practic la desființarea schemei de sprijin. Nu se poate elimina nici prețul minim, nici cel maxim. Totodată, putem discuta și o relație între cota de energie regenerabilă și prețul minim, care să crească gradul de predictibilitate“, a mai precizat Emil Calotă.

Bogdan Panțuru

România poate exporta anual 4,5 milioane de ovine

România ar putea exporta peste 4,5 milioane de ovine în țările arabe, din care un milion de ovine vor fi preluate de Iordania, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la congresul dedicat industriei cărnii din România organizat de publicația "Revista cărnii".

"Am vizitat recent un hub, într-o zonă din Iordania, unde vor fi pregătite milioane de ovine pentru export în țările arabe din zonă. Se estimează că din România vor fi preluate un milion de ovine deoarece calitatatea acestora este foarte bună, fiind asimilată cu calitatea ovinelor din Iordania. În urma analizei efectuate reiese că 4,5 milioane de ovine pot fi exportate anual din România, iar dacă un milion pot pleca acum către Iordania mai avem marjă de export suficientă și pentru țările arabe", a explicat Irimescu.

Șeful MADR a precizat că la jumătatea lunii mai va veni într-o vizită oficială în România omologul său din Arabia Saudită, urmând să fie analizate anumite aspecte legate de exportul de ovine în țările arabe. Acesta consideră că sectorul ovin din România poate contribui cu peste 500 de milioane de euro la comerțul de produse agroalimentare.

"Consider că sectorul ovin poate contribui cu jumătate de miliard de euro la exportul de produse agroalimentare românești. Într-adevăr anul trecut am ieșit pe minus cu aproape 100 de milioane de euro, după ce în anii 2013 și 2014 am avut o balanță pozitivă pentru că s-au exportat masiv cereale. Mi-aș dori să nu mai depindem de exportul de cereale și să mergem pe produse cu valoare adăugată foarte mare. Una este să exporți cereale cu 120-130 de euro pe tonă și alta carne cu 1.500 — 3.000 de euro pe tonă. Trebuie să facem eforturi cât mai mari să ieșim pe piețele internaționale", a precizat Irimescu.

În opinia acestuia, deschiderea exportului de ovine pe țările arabe ar putea contribui la creșterea prețului de vânzare a ovinelor vii, care în prezent în zona Sibiului este de 7 lei pe kilogram în viu, însă pentru a exista un avantaj pentru producătorii români prețul ar trebui să ajungă la cel puțin 10 de lei pe kilogram în viu.

În 2014, România era al cincilea producător de cereale și al treilea crescător de ovine din Uniunea Europeană. Populația de ovine a UE era de 84,2 milioane animale, aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert (27%) din ovinele din UE erau crescute în Marea Britanie, care număra 23 milioane ovine, urmată de Spania (18%) și România (11% cu 9,5 milioane ovine).

România a exportat anul trecut peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 miliarde de euro, în creștere cu 4,6% pe cantitate și cu 6% din punct de vedere valoric, comparativ cu anul 2014, însă a intrat din nou pe deficit, după doi ani în care a raportat excedent în comerțul internațional cu produse agroalimentare, deoarece importurile au fost ușor mai ridicate în 2015 față de anul precedent.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, importurile de alimente au fost de 8,5 milioane de tone și în sumă de 5,82 miliarde euro, depășind cu aproape 2,4 milioane de euro cantitatea de 6 milioane de tone importată în 2014 și cu 19 procente valoarea de 4,89 miliarde de euro înregistrată în 2014.

AGERPRES

Producția României de floarea soarelui și suprafața cultivată, primul loc în UE în 2015

România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producției, cât și al suprafeței, cu o recoltă totală de 1,75 milioane de tone obținută de pe un milion de hectare, potrivit datelor provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Bulgaria a realizat o producție de 1,58 milioane tone de pe 783.000 de hectare, Ungaria — 1,52 milioane tone (625.000 ha), iar Franța — 1,22 milioane tone semințe de floarea soarelui (614.000 ha).

În ceea ce privește suprafața cultivată cu cartofi, România s-a situat, în anul 2015, pe locul trei după Polonia și Germania și pe locul cinci la producție (după Germania, Franța Polonia și Regatul Unit) din cauza unui randament inferior.

Anul trecut a obținut o producție de 2,77 milioane tone de pe 189.000 de hectare, fiind în scădere cu 21% față de 2014.

Achim Irimescu: Produsele aflate în magazinele din România sunt de bună calitate

Produsele aflate în comerț sunt de bună calitate, iar pesticidele reprezintă un rău necesar și trebuie să se încadreze în limitele stabilite la nivelul Uniunii Europene, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

'Deocamdată nu avem un rezultat al anchetei începute de ANSVSA cu unitățile DSP din Dolj și Argeș. Facem eforturi pentru a reuși să avem rezultate cât mai rapide. În momentul în care nu se știe exact care este sursa, facem toate eforturile pentru a o identifica. Controalele au loc în piețe și în magazine. Eu continui să afirm că produsele aflate în comerț sunt de bună calitate. E adevărat că de multe ori se încearcă incriminarea pesticidelor. Pesticidele sunt un rău necesar. La un moment dat, s-a făcut o analiză la nivelul Bruxelles-ului referitor la pesticide și s-a spus că, dacă s-ar renunța la pesticide, cel puțin 40% din producția mondială ar dispărea. Trebuie să înțelegem că sunt un rău necesar, dar e adevărat că Uniunea Europeană a stabilit standarde clare și limite admisibile pentru consumul uman. Avem decenii bune de când se utilizează pesticide și speranța de viață a crescut substanțial în Europa și în România', a subliniat Irimescu.

Referitor la confiscarea cantității de 20,3 de tone de tomate provenite din Iordania, din cauza depășirii limitei admisibile de pesticide, ministrul Agriculturii a dat asigurări că autoritățile vor intensifica controalele la produsele provenite din acest stat.

'Controalele se intensifică odată ce a fost descoperit un caz. După cum știți, a fost descoperit un transport din Iordania de 20.000 de kilograme de roșii cu pesticide peste limită. Acestea au fost trimise pentru distrugere și s-au retras o sută și ceva de kilograme din cantitate, ce ajunsese deja pe piață. De acum încolo, vom controla și mai mult produsele care provin din statul respectiv pentru a evita un alt caz similar", a spus el.

În altă ordine de idei, șeful de la Agricultură a făcut referire la revocarea din funcție a secretarului de stat din MADR Sorin Radu, afirmând că aceasta a avut loc la solicitarea lui, unul dintre motive fiind cel financiar.

'Revocarea secretarului de stat Sorin Radu s-a făcut la solicitarea dânsului și a avut la bază motive personale, inclusiv partea financiară. Să nu uităm că un secretar de stat are un salariu mult mai mic decât al unui director, dar asta este legislația. Nu avem un alt nume pregătit în acest sens', a explicat Irimescu.

AGERPRES

Colaborare transfrontalieră în domeniul zootehniei cu fonduri europene

• Două ferme-pilot în România și Republica Moldova.

• Laboratoare moderne de cercetare pentru monitorizarea producțiilor în România, Republica Moldova și Ucraina.

• 2,621 milioane de euro din bani europeni.

Colaborarea transfrontalieră în partea de est a Uniunii Europene s-a materializat și prin finalizarea proiectului Promovarea producției sustenabile și implementarea bunelor practici în fermele de bovine din zona frontalieră România – Republica Moldova – Ucraina.

La conferința de încheiere, care a avut loc la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, beneficiarul proiectului, au participat partenerii de proiect, reprezentanți ai Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, ai Universității Agrare de Stat din Chișinău, Universității Agrare de Stat din Odessa-Ucraina, cadre didactice, cercetători, reprezentanți ai unor societăți comerciale de profil, fermieri.

Prof. univ. dr. Vasile Vântu, rectorul universității gazdă, a prezentat obiectivele proiectului care au vizat îmbunătățirea performanțelor economice ale zonei de frontieră prin facilitarea și modernizarea durabilă a agriculturii, crearea unei rețele comune de centre de monitorizare a producției bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în cele trei țări partenere. De asemenea, derularea unei campanii de formare/informare și diseminare a informațiilor specifice pentru factorii interesați în domeniu din cele trei regiuni.

„Vrem, a subliniat dl rector Vasile Vântu, ca ceea ce realizează cele trei universități partenere să aibă rezonanță în activitatea micilor și marilor fermieri, în lumea afacerilor.“

În perioada de implementare de 26 de luni, bugetul proiectului s-a cifrat la valoarea eligibilă de 2.621.122 euro, din care finanțare de la UE 2.359.009 euro, iar 262.112 euro cofinanțare parteneri.

Prin materializarea acestui proiect pe care conf. univ. Vasile Vrâncean, prorectorul Universității Agrare de Stat din Chișinău, l-a caracterizat ca fiind „benefic și deosebit de important“ s-au înființat două ferme-pilot pentru determinări cantitative și calitative în România și Republica Moldova. Ferma din România, amplasată la Rediu – județul Iași, are un efectiv matcă de 50 de vaci din rasa Fleckvieh Simmental și dispune de peste 15 tipuri de echipamente agrozootehnice, achiziționate în cadrul proiectului, pentru deservirea fermei.

Valorificarea producției de lapte se face prin vânzare cu amănuntul în campusul USAMV și prin livrare către procesatori regionali.

Tot aici au fost angajate șase persoane pentru managementul firmei și pentru asigurarea sustenabilității proiectului prin furnizarea de exemple de bune practici și acordarea de servicii de instruire și consultanță grupului țintă.

La ferma din Republica Moldova efectivul matcă este format din 30 de vaci din aceeași rasă, iar valorificarea producției se face prin livrare la procesatori și vânzare cu amănuntul.

Pentru monitorizarea producțiilor bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în țările partenere s-au înființat trei centre. Centrul din România dispune de două laboratoare pentru analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale dotate cu 60 de echipamente moderne și infrastructură IT, valoarea investiției fiind de 300 mii de euro. Aici își desfășoară activitatea trei persoane pentru operarea centrului și asigurarea sustenabilității proiectului prin prestarea de servicii de specialitate pentru membrii grupului țintă și utilizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare ca și pentru accesarea și a altor procese de cercetare și investiții.

Investiții de peste 350 mii de euro au fost alocate și centrului din Odessa – Ucraina, iar la Chișinău valoarea investiției, unde au fost înființate două laboratoare și o minilinie de pasteurizare și ambalare a laptelui obținut din fermă, se ridică la peste 250 mii de euro.

Dezbaterile ce au avut loc la sediul USAMV Iași, dar și la ferma-pilot de la Rediu au evidențiat – din spusele celor prezenți – care vor fi beneficiarii acestui proiect: fermierii din zonele de vecinătate ale partenerilor, studenții din ciclurile de licență, masterat, doctorat de la cele trei universități, cercetători și cadre didactice, procesatori din industria alimentară din cele trei regiuni și, nu în ultimul rând, consumatorii de produse de origine animală sigure din punctul de vedere al inocuității din cele trei țări.

S-au avansat și cifre: conform proiectului, din grupul-țintă imediat vor fi 150 de crescători de taurine, 15 reprezentanți ai procesatorilor – cinci din fiecare țară parteneră – reprezentanți ai asociaților profesio­nale din domeniu, 15 cadre didactice și, nu în ultimul rând, personalul angajat la fermele-pilot și la laboratoare.

„Finalizarea acestui proiect, a declarat prof. univ. dr. Serge Kachiuk, rectorul Universității din Odessa, este o ilustrare a bunelor relații și a colaborării între cele trei universități, o punte de legătură între cele trei țări și, în același timp, un sâmbure al viitoarelor colaborări în acest vital domeniu al creșterii animalelor. Dorim ca ceea ce vom realiza în aceste ferme-pilot la dumneavoastră și în laboratoarele existente în cele trei țări partenere să aibă rezonanță în economia reală, valorificându-se astfel potențialul agricol de care dispunem“.

Stelian CIOCOIU

Piața legumelor bio din România, o piață în așteptare

Viorel Piperea, fermier de 43 ani din Singureni, județul Giurgiu, se ocupă de 8 ani cu legumicultura bio. A început cu producerea de legume bio direct în câmp, iar de trei ani o face și în sistem protejat, în solarii. Dar, în România, piața de legume produse natural nu este prea ofertantă deocamdată.

Din păcate nu a amortizat nici jumătate din investiție

Ca să ajung în Singureni, la circa 35 de km de centrul Bucureștilor, am trecut prin Jilava și 1 Decembrie, apoi am luat-o la dreapta, la ieșirea din Călugăreni, pe DJ 411. Ferma este chiar la intrarea în localitate, pe partea dreaptă. Viorel Pipera are pregătire de tehnician zootehnist, iar acum este student la Horticultură. Asta pentru că e greu să găsească consultanță eficientă pentru ceea ce face el. A înțeles că informația este vitală pentru activitatea de legumicultor ecologic. Dar greutățile întâmpinate se înmulțesc și din cauza schimbărilor climatice majore din ultimii ani. Ba secetă, ba inundații, ba iarnă fără zăpadă, ba vijelii și grindină. A investit în spații protejate pentru a securiza într-un fel producția. Dar anul trecut, când inundațiile le-au creat mari probleme, aproape că a fost la un pas să renunțe definitiv. Chiar a avut atunci senzația de zădărnicie. Dar a luat-o de la capăt. Cei aproape 3.000 mp de solarii i-a mutat mai sus, terenul fiind pe un plan înclinat. Un alt dezavantaj a fost și pierderea forței de muncă permanente. Dar și greutatea de a găsi zilieri atunci când are nevoie. Într-o asemenea întreprindere munca manuală este de neînlocuit. „Din păcate localnicii nu vor să muncească, mai bine stau pe ajutorul de la primărie“, spune vădit supărat fermierul. Dar prin venirea celor 2 angajați pe care îi are acum, speră la vremuri mai bune. Le asigură și cazare + masă pentru că sunt din Moldova.

Tot terenul fermei este închis cu gard și este destinat în întregime agriculturii bio. Certificat în acest sens. Chiar și zona cultivată cu grâu, lucernă și livadă sunt în aceeași condiție tehnologică. Dar, chiar și așa, e nevoit să vândă de multe ori ca și cum produsele obținute ar fi convenționale pentru că magazinele de specialitate sunt prea pretențioase. Iar dacă ar investi în ambalare, condiționare și etichetare ar distribui marfa în afara țării. Are însă o familie numeroasă care absoarbe o parte din surplusul de producție în majoritatea timpului. Plus câțiva clienți permanenți, mai ales din zona celor cu venituri peste medie, care au înțeles să mănânce sănătos. Mai au un protocol de colaborare cu firma EcoShoping – care deține un site specializat pe vânzarea de legume bio. Dar cel mai mult vinde prin intermediari, care îi oferă prețuri mult prea mici. Dar decât să arunce producția a făcut și asemenea compromisuri. Din fericire, pentru viitor, au bătut palma cu un lanț de restaurante, iar acum există premisa unui câștig ferm și constant.

De la cinci stoloni de căpșuni la peste 3.000 mp

Am gustat cu deosebită plăcere atât din căpșunile din câmp, cât și din cele cultivate în solar. Fiecare în parte cu o aromă de poveste. Chiar și cele albe erau dulci. Ca la bunica în grădină. Am întrebat ce soi sunt și mi-a răspuns că nu știe. A primit cinci stoloni într-o jardinieră și de aici are toată suprafața cultivată acum (peste 3.000 mp). Nu cresc mari dar au un gust și un miros de zici că ai cules fragi la munte. A pus și pomi fructiferi care sunt în ultimul an de conversie. Chiar și viță de vie dar, din păcate, anul trecut au avut un puternic atac de mană, iar iarna a degerat vița. Acum a dat de jos, de parcă ar fi nemuritoare. Semn că anul viitor, când va intra oficial în epoca bio, va avea și struguri de masă altoiți pentru pofticioși.

Viorel Piperea este căsătorit și are doi copii. Un băiat de 14 ani și o fată de 9 ani. Părinții lui locuiesc tot timpul la fermă, iar ei stau în sat pentru că școala este aproape de locuința de acolo.

Am văzut și sectorul zootehnic, apropo de specializarea inițială a fermierului din Singureni, unde erau tot felul de animăluțe. Aproape ca la ferma animalelor. Curci, fazani, găini, porci vietnamezi și de Mangalița, crescuți cu grâu, porumb și lucernă făcute în sistem bio. „Doar cu bălegar și cu sapa“, spune giurgiuveanul. Pentru familia și prietenii lor mai apropiați, subliniază acesta.

Tot în Singureni, Alain Kremeur, un francez care a fost președintele Camerei de Comerț și Industrie Franța - România face o agricultură rustică. Chiar mai mult decât bio. A avut o perioadă și un restaurant în centrul capitalei, chiar foarte vestit, iar acum vrea să facă o pensiune frumoasă din conacul Mociorniță. Clădirea pe care a cumpărat-o de la moștenitorii de drept se află cam la 200 de m pe drumul care duce la Stâlpu. Undeva pe un drum lateral dreapta. Dar trebuie să fii atent pentru că de afară nu se zărește decât ghereta din zid de la poarta conacului Mociorniță, care este înconjurat de o curte din zid, înaltă de aproape 2 m. În sens opus, parcă pentru echilibru, se găsesc alte două conace, de această dată gemene, care au aparținut prințului Nicu Cantacuzino (unul din copiii prințesei Irinei Ghica, născută Cantacuzino, care a fost fiica Nababului, așa cum era supranumit prințul George Grigore Cantacuzino). Într-unul dintre ele a fost sediul CAP, iar acum este stăpânit de Societatea Agricolă Singureni. O societate constituită pe legea 36 /1991, care exploatează 1.300 ha teren agricol. Cele două conace ale Cantacuzinilor sunt leite. Doar felul în care au fost renovate (cel din curtea societății agricole în 2013, iar celălalt anul trecut) le diferențiază cumva. Dar asta e deja o altă poveste.

Tudor CALOTESCU

Cocorico reprezintă România la Köln

Produsele Cocorico sunt prezente în aceste zile la Anuga, cel mai mare târg de produse alimentare din lume organizat la Köln. La această ediţie participă circa 7.000 de companii din 98 de țări, expunând produse şi preparate din carne, produse de morărit, panificaţie şi patiserie, produse lactate, dulciuri, conserve legume/fructe, produse Bio, sucuri naturale, etc. România este reprezentată de 50 de firme din domeniul industriei agroalimentare, care expun pe o suprafaţă de peste 700 mp.

„Prin prezenţa noastră la Anuga suntem onoraţi să fim ambasadori, atât ai brandului Cocorico, cât şi ai cărnii de pasăre produse în România. Calitatea cărnii de pui Cocorico este deja recunoscută într-un număr tot mai mare de ţări, fapt datorat atuurilor noastre principale: o prospeţime imbatabilă şi un gust deosebit, ca urmare a celor mai bune ingrediente folosite în furajarea păsărilor, precum şi a condiţiilor de creştere asigurate, cât mai apropiate cu cele naturale. În ultimii ani asistăm la o dezvoltare a pieţei de carne de pasăre, atât în România, cât şi în spaţiul intracomunitar. Suntem hotărâţi, în acest context, să ne folosim de avantajele pe care ni le oferă abatorul nostru, fiind unul dintre cele mai mari și moderne din Europa, şi faptul că produsele noastre ajung în condiții de maximă siguranță şi calitate oriunde pe continent, pentru a deveni un actor important la nivel regional”, a declarat Bogdan Grama, Director General Aaylex Group.

Compania Aaylex, deținătoarea brandului Cocorico este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de pui din România, având un portofoliul de clienți externi provenind din 17 state printre care se numără: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Slovacia.

Produsele Cocorico respectă un program integrat de management al calităţii şi trasabilităţii, având certificări de calitate ISO 9001/2000, Sistemul de management al calităţii şi siguranţei alimentare HACCP, ISO 22000, BRC, HALAL şi Autorizarea sanitar-veterinară pentru schimburi intracomunitare cu produse de origine animală.

Grupul Aaylex deține 18 ferme cu o capacitate totală de aproximativ 36 milioane pui vii/an. Acestora li se adaugă 2 stații de incubație de 18 milioane ouă/an, 2 ferme de reproducție de pasări-adulți cu o producție de 20 milioane ouă/an și 2 ferme de reproducție tineret. Fermele au operațiuni în 6 județe: Buzău, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu și Prahova. Aalyex Prod gestionează un abator propriu localizat în Buzău, acesta fiind unul dintre cele mai mari și moderne abatoare din Europa. Capacitatea sa actuală de abatorizare este de 9.000 de capete pe oră, procesând în prezent întregul efectiv de animale provenit din fermele Aaylex. Abatorul produce 60.000 tone de carne/an. Deschis în anul 2011, noul abator reprezintă o investiție greenfield în valoare de 54 de milioane de euro.

România va avea atașați agricoli în 12 state

Printr-un proiect de Ordonanță de urgență MADR intenționează să înființeze 12 posturi de atașați agricoli care vor reprezenta România în Federația Rusă, Ucraina, Turcia, SUA, Qatar - Doha, China, Israel, Germania, Spania, Portugalia, Franța, Olanda.

Reprezentanții MADR susțin că s-au inspirat și din practica altor țări cu interese în domeniul agricol, precum Franța, Olanda, Austria, Danemarca, Polonia, Ungaria, Israel, SUA, care au atașați agricoli în cadrul Ambasadelor din România și din alte țări. Spre exemplu, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Ungaria are în cadrul misiunilor sale atașați agricoli în Germania, SUA, Rusia, România, Belgia, Italia, Franța, Spania și China, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Colaborare româno-olandeză pentru creșterea producției de lapte

În următorii 5 ani, România va putea crește producţia anuală de lapte de vacă de la 1 la 2,5 milioane de tone. Acest lucru poate fi posibil în urma parteneriatului de colaborare dintre țara noastră și Olanda, cel de al treilea producător de lapte din Uniunea Europeană, care promovează fermele de familie ca soluţia pentru dezvoltarea lanţului de producţie, procesare şi vânzare a laptelui.

Pentru început, proiectul va fi implementat în mai multe ferme de familie din Transilvania care vor fi sprijinite să îşi dezvolte afacerea şi să obţină, cu costuri minime, lapte de cea mai bună calitate. „Practic, vorbim despre unelte concrete necesare pentru a transforma fermele într-unele prospere. Am încredere că toate acestea vor fi utile și vor duce la rezultate foarte bune“, a declarat ambasadorul Olandei în România, Stella Ronner – Grubačić.

25 de ani de diplomaţie între Republica Coreea şi România

• Interviu cu Excelenţa sa PARK Hyo-Sung, Ambasadorul Republicii Coreea în România

Republica Coreea a aniversat 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu ţara noastră printr-un eveniment dedicat oamenilor de afaceri. Timp de două zile, 16-17 septembrie, sala Crowne Ballroom a hotelului Crowne Plaza din București a găzduit întâlniri de afaceri tête-à-tête între reprezentanţii a 30 de companii coreene și cei ai mediului de afaceri din România, precum și o expoziţie cu cataloage de prezentare a unor produse ce tind să intre pe piaţa românească. În acest context, cu amabilitatea gazdei evenimentului – Ambasada Republicii Coreea la București, am avut ocazia de a face cunoștinţă chiar cu excelenţa sa domnul Ambasador Park Hyo-Sung

– În primul rând vă mulțumesc pentru amabilitatea de a acorda acest interviu revistei Lumea Satului. Reprezentând o revistă specializată pe agricultură, vă propun să vorbim cu prioritate despre acest domeniu și v-aș întreba ce pondere are agricultura în ansamblul economiei.

– Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea acestui interviu. În ceea ce privește ponderea pe care o ocupă agricultura în economia noastră vorbim de 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB), în condițiile în care populația implicată în agricultură este de doar 7 procente. Este o contribuție destul de scăzută față de România, care contribuie cu 8,1% din PIB în ansamblul economiei şi care are 29% din populație implicată activ în agricultură. Acest lucru se întâmplă pentru că, din păcate, numărul agricultorilor este în declin. Există o îmbătrânire în acest sens.

– Pe ce se bazează agricultura coreeană și ce produce, mai exact?

– Republica Coreea este o țară care importă foarte multe alimente. Spre exemplu, în anul 2013 a importat din România produse în valoare de 200 milioane de dolari, în principal cereale, cum ar fi porumbul. Dacă analizați cifrele din domeniul agriculturii din Coreea, acestea nu sunt impresionante. Respectăm totuşi acest domeniu. Există chiar şi o maximă coreeană care spune că „agricultura este coloana vertebrală a unei națiuni“. Producem orez, secară, grâu, porumb, fasole, însă producția nu este una foarte mare, de aceea importăm din alte țări. Rata resurselor suficiente este de 47%. Orezul rămâne în țara noastră un aliment de bază, această cereală fiind protejată de guvernul nostru. Însă de acum înainte ne gândim să deschidem piața pentru orez, bineînțeles sub regulile impuse de Organizația Mondială a Comerțului.

– Ce puteți să ne spuneți despre sectorul zootehnic din țara dumneavoastră?

– Și în acest sector importăm mult. Avem ferme, dar nu suficiente, așa încât suntem nevoiți să importăm atât animale cât și carne de porc, vită şi mai puțin păsări.

– Care sunt în acest moment relațiile diplomatice dintre Republica Coreea și România? Există parteneriate încheiate între cele două țări?

– Ambele țări au depus eforturi în dezvoltarea relațiilor diplomatice încă din 1990. Anul acesta sărbătorim 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și vă pot spune că 2008 a fost un moment important pentru că cele două țări au încheiat un parteneriat strategic. De altfel, Coreea este singura țară din Asia care a încheiat un parteneriat strategic cu România. În ceea ce privește relațiile comerciale, Coreea este a doua țară în ceea ce privește exportul de produse către România după China.

– Pe ce se bazează acest parteneriat, ce vizează?

– Este o paradigmă complexă care acoperă mai multe domenii precum cel politic, economic, cultural. Ambele țări au depus eforturi pentru a îmbunătăți relații bilaterale, mai ales în domeniul agriculturii. Chiar ieri a fost semnat un contract între compania coreeană Lowe of Soil și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri de la Dăbuleni. Conform acestui contract cartofii dulci vor fi produși în vederea exportului către alte țări europene. Acesta este un exemplu important de cooperare bilaterală în domeniul agriculturii. Aș dori să menționez că acest contract face parte dintr-un program de schimb de experiență între Coreea și România. Războiul coreean, care a avut loc între 1950 și 1953, a adus un prejudiciu important economiei. În 1961 PIB-ul pe locuitor era sub 80 de dolari, față de cel de astăzi, când vorbim de 28.000 dolari. La acea vreme milioane de oameni trăiau în sărăcie și mulți se bazau pe agricultură.

România are condiții foarte bune în ceea ce privește agricultura. Aproximativ 65% din terenul României este arabil, prin comparație cu Coreea care are doar 17% teren arabil. În plus, are un climat favorabil culturilor şi oameni muncitori. Noi putem veni însă cu experiența și tehnologia necesare acestui domeniu.

– Ați anticipat întrebarea mea. Cum vedeți agricultura românească și ce au fermierii de învățat de la poporul dumneavoastră?

– România poate să acționeze mai bine pe viitor. Problema este lipsa mecanizării, a administrației eficiente în ceea ce privește mediul rural și accesul limitat la sistemul de credite. România are nevoie de o dezvoltare a acestor politici și sper ca Ministerul Agriculturii să continue să le dezvolte pentru a îmbunătăţii mediul agricol.

– Lipsa irigațiilor este o problemă în România. Ce putem învăța din experiența coreeană pe acest domeniu?

– Este o întrebare dificilă pentru că nu sunt expert în domeniu. Pot spune însă că și fermierii coreeni se confruntă cu lipsa apei. Am încercat de-a lungul timpului să dezvoltăm mecanisme care să ofere apă agriculturii. Am construit rezervoare, baraje, dar încercăm să utilizăm sursele de apă cât mai raţional, astfel încât să nu o risipim.

– Cu ce v-a cucerit România până acum?

– Atât mie, cât și soției mele ne plac sarmalele, micii, tochitura şi mămăliga. Preferatele mele sunt ciorba de burtă şi fasolea cu ciolan. Îmi place mult și vinul românesc, despre care pot spune că este unul dintre cele mai bune. De fiecare dată când organizez dineuri la reședința mea și când sosesc delegații de la Seul le ofer vin românesc.

Patricia Alexandra POP

  • Publicat în Social

Străinii, „îndrăgostiţi“ iremediabil de pădurile din România

Se pare că străinii, oricare ar fi ei – firme, ONG-uri sau persoane private au făcut o pasiune aproape inexplicabilă pentru pădurile româneşti. Iar explicaţia „inexplicabilului“ ar fi că, după cum spune un raport al unui ONG european, „în România se găsesc ultimele colţuri de natură virgină din Europa.“ De ce a „renunţat“ Europa la păduri? De fapt, nu a renunţat nimeni la păduri, ci le-au tăiat pur şi simplu pentru bani, pentru profit. Iar asta a însemnat şi dispariţia florei, dar mai ales a faunei. Dar nu-i nimic, după ce s-au învăţat minte, acum vin europenii la noi să ne explice cum e cu protecţia pădurilor şi cum poate fi exploatată eficient... Oare?

Charles pune piciorul în prag

Se ştie că, imediat după 1989, pădurile României au trezit interesul unor companii multinaţionale de exploatare forestieră care au reuşit să cumpere zeci şi sute de mii de hectare de codru promiţând investiţii masive, dar şi locuri de muncă. Parţial asta s-a şi întâmplat, numai că unele companii (străine sau nu) au fost implicate, în ultimii 20 de ani, în tăierile ilegale a aproximativ 366.000 ha de pădure. Pentru a stopa fenomenul, o fundaţie patronată de Prinţul Charles al Marii Britanii vrea să cumpere aproximativ 100.000 ha de pădure în România pentru a salva habitatul şi a crea una dintre cele mai mari rezervaţii naturale din Europa, informează cotidianul scoţian The Scotsman. Potrivit jurnaliştilor scoţieni, investiţia va fi făcută 100% cu bani din străinătate. Concret, este vorba de Fundaţia Conservation Carpathia (FCC), o organizaţie nonguvernamentală patronată de prinţul Charles al Marii Britanii, care vrea să cumpere aproximativ 100.000 ha de pădure în România, cu scopul de a o proteja de tăierile masive şi exploatarea forestieră, scrie publicaţia scotsman.com. Cu bani din donaţii, FCC vrea să pună bazele uneia dintre cele mai mari rezervaţii naturale, „un rai al urşilor şi lupilor“. „Zona Carpaţilor româneşti este printre cele mai sălbatice din Europa. Acolo trăiesc carnivore mari şi biodiversitatea este grozavă. Toate acestea sunt acum ameninţate de defrişări şi exploatare, astfel că încercăm să le protejăm pentru generaţiile următoare“, a declarat pentru The Scotsman Christoph Promberger, director executiv FCC.

Miză importantă

Potrivit The Scotsman, miza acestei acţiuni a fundaţiei este cu atât mai importantă cu cât în pădurile din Carpaţi trăieşte mai bine de jumătate din populaţia de lupi şi lincşi din Europa, dar şi majoritatea urşilor bruni de pe continent. Flora şi fauna sunt la fel de variate.

„Este dificil să cumpărăm pădure în România pe de o parte pentru că ne ia foarte mult timp să îi găsim pe proprietari şi, pe de altă parte, pentru că este greu să cumpărăm de la ei sau de la asociaţiile de proprietari. Dar fundaţia a reuşit să se alăture uneia dintre cele mai importante asociaţii de proprietari de pădure şi este posibil să putem adăuga alte 5.300 ha. FCC are, totodată, posibilitatea de a cumpăra câteva proprietăţi mari în Carpaţii de Est“, se arată într-un raport al fundaţiei. Trebuie spus că FCC s-a implicat deja în procesul de salvare a pădurilor încă din 2013, când a început o amplă campanie de eradicare a tăierilor ilegale. Mai mult, fundaţia a achiziţionat deja în jur de 16.000 ha de pădure pentru a le proteja, procesul fiind în desfăşurare. După finalizarea procesului de achiziţii, care poate dura între 10 şi 20 de ani, fundaţia va transforma întreaga zonă într-un parc naţional care va fi donat statului, potrivit FCC.

În momentul de faţă, compania care exploatează cea mai mare suprafaţă de teren din România este IKEA, retailerul suedez de mobilă care a achiziţionat recent 33.600 de ha de pădure de la o firmă suedeză, Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii americane Harvard în România. Pădurea celor de la IKEA este situată în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea, Botoşani şi Bihor.

IKEA devine cel mai mare proprietar de păduri

Ikea a cumpărat în România 33.600 ha de pădure de la o companie privată, în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea, Botoşani şi Bihor. De consemnat că aceasta este prima achiziţie de acest fel efectuată la nivel mondial de grupul suedez specializat în retailul de mobilă şi decoraţiuni. În fapt, cele 33.600 ha de pădure au fost achiziţionate de la o firmă suedeză, Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii americane Harvard în România. Prin această achiziţie grupul suedez devine cel mai mare proprietar de păduri din România.

Astfel, România devine prima ţară în care Ikea Group îşi va coordona singură activitatea de administrare a pădurilor aflate în proprietate, prin intermediul unei companii româneşti, IRI (IKEA Resource Independence, n.r.) Investments SRL, parte din Ikea Group. „Ikea Group a decis să investească în operaţiuni forestiere. Această decizie ne facilitează accesul la materie primă lemnoasă administrată sustenabil (...). Investiţia în păduri este şi o modalitate de a ne diversifica activele. Prin această achiziţie, România devine prima ţară în care Ikea Group îşi va administra propriile operaţiuni forestiere şi ne-am propus să fim un exemplu de management sustenabil al pădurilor“, a declarat Frederik de Jong, preşedintele Consiliului de Administraţie al IRI Investments SRL. Totodată, de Jong a arătat că abordarea Ikea în privinţa administrării pădurilor depăşeşte nevoile imediate ale business-ului pentru a ajuta la schimbarea modului în care pădurile sunt administrate pe termen lung. „În acest moment, eforturile noastre se concentrează pe a ne asigura că toţi paşii necesari sunt făcuţi pentru a administra pădurile în mod responsabil şi pentru a adera la cele mai înalte standarde de management forestier“, a mai declarat presei Frederik de Jong. Grupul ajunge să deţină astfel în România - în premieră mondială - atât resurse de lemn, cât şi o relaţie directă de producţie cu furnizorii locali de mobilă, respectiv produse finite în magazine.

Bani pentru pădurea pe care nu o poţi tăia

Un proiect de hotărâre de Guvern prevede compensaţii de până la 500 de euro/ha pe an pentru proprietarii de păduri cu funcţie de protecţie sau din arii protejate pentru masa lemnoasă pe care aceştia nu o pot recolta. Proiectul este pus în dezbatere de Ministerul Mediului. Proiectul de HG vizează instituirea schemei de ajutor de stat pentru acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000. Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt proprietarii de păduri şi asociaţiile de proprietari de păduri pe ale căror terenuri forestiere există restricţii de mediu aplicabile activităţilor forestiere, care sunt stabilite prin amenajamentele silvice. Ajutorul de stat se acordă în cuantumuri maxime de 500 de euro/ha şi pe an în perioada iniţială care nu depăşeşte cinci ani şi de maximum 200 de euro/ha şi pe an în perioada ulterioară, se arată în proiect.

Bogdan Panţuru

Abonează-te la acest feed RSS