În ciuda precipitațiilor abundente de la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie, problema secetei cu care se confruntă România este departe de a se fi încheiat. De fapt, se pare că seceta din estul Uniunii Europene ar putea duce la cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului.

Anul agricol 2019-2020, afectat

Potrivit agenției Bloomberg, în unele părți din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, iar în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat presei: „E o secetă extremă şi puternică, ce s-a instalat în această parte a Europei, nu numai în România (...) Secetă ca anul acesta, spun specialiștii, n-a fost de 50-60 de ani“, a afirmat Adrian Oros. Ministrul a mai spus că până acum sunt înregistrate 1,4 milioane de hectare de culturi afectate de secetă. „În afară de faptul că-i despăgubim, încercăm să-i încurajăm pe fermieri – pentru că sunt şi alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot să le diminueze producţiile, grindină, inundaţii, îngheţ, ploi torenţiale, furtuni – și încercăm să-i obişnuim să-şi asigure culturile. (...) Ministerul Agriculturii suportă 70% din poliţa de asigurare. În acelaşi timp, încercăm să negociem cu băncile să fie prinsă în poliţa de asigurare şi seceta, pentru că foarte multe nu asigură pentru secetă sau acolo unde se întâmplă acest lucru, condiţiile pe care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri“, a adăugat Adrian Oros.

Distribuţia neuniformă la nivel regional a precipitaţiilor din ultima vreme nu a refăcut rezerva de apă din sol, unde avem secetă pedologică puternică şi extremă, a declarat marţi Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), potrivit Agerpres. „Pe profilul de sol 0-100 cm discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă pentru că am avut, aşa cum am spus, un interval extrem de secetos. De la 1 septembrie 2019 şi până în 25 mai 2020 cantitatea medie de precipitaţii la nivelul României însumează doar 311,9 litri/metru pătrat, însă la nivel regional discutăm de o distribuţie neuniformă. De pildă, la nivelul zonei Dobrogea avem numai 178,5 litri/mp, în Moldova 243,8 litri/mp, iar în Muntenia 288,5 litri/mp. Practic, în aceste zone am avut cele mai lungi perioade în care cantităţile de precipitaţii au fost insuficiente faţă de consumul mare de apă al culturilor“, a spus Elena Mateescu.

Polonia solicită mai multe fonduri de la Uniunea Europeană

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european. „Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică“, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

10% în plus pentru modernizarea infrastructurii de irigații

Bugetul pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații se va suplimenta, în acest an, cu 10%, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință recentă de presă ținută la sediul MADR.

Fondurile alocate vor fi folosite pentru reabilitarea a încă 200.000 de hectare până la sfârșitul anului 2020. Inițial, suma alocată pentru infrastructura irigațiilor era de 50 de milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a mai spus că, în acest moment, este irigată o suprafață de 322.000 de hectare, iar apa de pe canale are o suprafață de 2.355 de kilometri. Totodată, în ultimii trei ani, investițiile realizate au fost de 110 milioane de euro. Dacă în ultimii 3-4 ani nu au fost probleme cu irigațiile, în ultimul an agricol seceta a afectat o mare parte din culturile înființate în toamna anului 2019.

Seceta a afectat 1,6 milioane de hectare de grâu, rapiță și orz, această suprafață fiind declarată calamitată. În urma verificărilor ministerului, 940.000 de hectare au fost afectate de secetă în proporție de 100%. Fermierii care nu-și vor putea iriga suprafețele de teren cultivat vor primi sprijin din partea statului pentru a-și cumpăra echipamente de irigat.

Aceste scheme de ajutor financiar au fost gândite împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei și se alocă în zonele unde infrastructura permite irigarea.  Specialiștii spun că seceta din acest an este la fel de cruntă cum a fost cea din 1947 și singura soluție pentru ca fermierii să-și poată continua producțiile este despăgubirea de către stat. Departe de a fi gata, programul de refacere a sistemului de irigații și a infrastructurii principale, început în două direcții, în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Și-ar fi dovedit utilitatea în acest an secetos. Fără irigații, agricultura este ca o corabie în derivă.

Bogdan Panțuru / Simona Nicole David

Comisia Europeană a informat despre evoluția unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, care evoluează în regiunile: Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski din Polonia.

Adoptarea Deciziei privind măsurile de protecție și regionalizarea, consecutivă declarării acestor focare de către Polonia, a fost demarată la nivelul Comisiei Europene.

Având în vedere prevederile legislației europene în vigoare, în baza principiului precauțiunii, ANSVSA a dispus aplicarea, la nivel național, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în țara noastră.

În acest sens, au  fost informați operatorii economici care derulează operațiuni de comerț intracomunitar cu păsări vii, ouă pentru incubație, produse și subproduse de pasăre, despre apariția și fermele unde evoluează focarele de gripă aviară în Polonia.

Totodată, sunt informați crescătorii de păsări, despre situația epidemiologică mai sus menționată apărută în spațiul comunitar, pentru respectarea măsurilor de biosecuritate.

 ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubație, unităților care produc, depozitează și comercializează produse și subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se următoarele aspecte:

• trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor;
• documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante;
• respectării cerinţelor generale si specifice de igienă.

ANSVSA monitorizează permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene,  apariția și evoluția focarelor, precum și neconformitățile apărute în comertul intracomunitar cu produse și subproduse de pasăre (RASFF), precum și transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinație România, în cadrul comerţului intracomunitar.

Până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menționate, neconformități cu privire la păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din pasăre.

În urma discutiilor, purtate de președintele ANSVSA cu conducerea Serviciilor veterinare din Polonia, au fost oferite asigurări din partea acesteia că au fost aplicate toate măsurile legale și că din zonele supuse restricțiilor nu au fost trimise spre comercializare în România păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din păsăre.

De asemenea, ANSVSA a fost informată de către Comisia Europeană /Directoratul G – Crisis management in food, animals and plants, despre măsurile de protecție și restricțiile impuse în focarele de boală din Polonia.

În funcție de evoluția epidemiologică a bolii în Polonia, ANSVSA va actualiza informațiile și va impune, după caz, aplicarea de noi măsuri.

Sursa: ANSVSA

În urma vizitelor la peste 50 de ferme de suine din țara noastră, dar și din experiența proprie de 15 ani în fermă, constatăm că la noi sunt reguli, zicem noi, mult prea aspre privind măsurile de biosecuritate aplicate de fermierul nostru față de fermierul polonez, spre exemplu. Vizitând câteva dintre fermele de suine din Polonia am observat că aceștia pun mare preț pe investiții mari, care urmăresc o îmbunătățire constantă în timp, asigurând în primul rând calitatea potențialului genetic. Atunci, ne-am zis, de ce oare alții pot, iar noi nu? Oare cu ce suntem noi, românii, mai prejos decât alții?

Cum este pe la alții

În mod cert, după cum bine știți, aproape fiecare stat își susține poporul. Și aici putem aminti de statul danez, care oferă o mare sumă de bani pentru extinderea fermelor în afara țării, dar și de Polonia, renumită pentru creșterea și multiplicarea porcilor. Aici, spre exemplu, am văzut ferme de familie preluate din tată în fiu, susținute cu diferite forme de creditare (dobânzi mici). Proprietarii acestora au fost primii care au accesat fonduri europene în procent de peste 95% într-o scurtă perioadă de timp. Să vorbim puțin și de statul spaniol care a pus la punct proceduri de multiplicare a purceilor cu potențial genetic ridicat, dar care nu este foarte strict în privința măsurilor de biosecuritate și nici măcar în menținerea unei curățenii exemplare. Sigur că vecinii noștri ruși, trecând printr-un focar de pestă porcină africană, au înăsprit condițiile de biosecuritate, cu investiții majore de 5-7% din totalul investiției. Dar, desigur, regula de aur este mai degrabă să previi decât să combați.

Românii, mai catolici decât papa

Însă noi, românii, suntem mai catolici decât papa. Aducem purcei pentru creștere și îngrășare din toate fermele din Europa, luând astfel tot ce ni se dă, bun sau mai puțin bun. Dorim să facem performanțe cu produșii altora și rezistăm cu stoicism căci așa-i românul, se mulțumește cu orice. Porcii din Danemarca sunt relativ buni, dar foarte scumpi (92 euro cu TVA pe cap), SPF plus indemni de orice boală zic ei. Animalele au totuși mari probleme de adaptare la noi condiții și prezintă o problemă digestivă nativă: enterită proliferativă (ILEITĂ). Să lămurim câteva aspecte: boala se exprimă clinic la purceii înțărcați după o incubație de 3-6 săptămâni. Ca stare generală, porcii bolnavi au poftă de mâncare cu apetit capricios, urmată de o scădere în greutate, dar boala rămâne în stare latentă, nefiind însoțită mereu de scaune diareice. În formele de enterită necrozată, cât și ileită regională, porcii prezintă diaree cu fecale apoase și o slăbire progresivă. În formă avansată a bolii, enterita hemoragică se manifestă cu diaree hemoragică, fecale de culoare roșie spre brună sau chiar negricioasă și anemie. Porcii sunt palizi, au culoare albă, ușor gălbuie a pielii, sunt abătuți și apatici, stau mai mult culcați și se ridică greoi la mâncare. În acest caz, se intervine cu administrare în masă a Tilozinei pulbere administrate în furaj (maximum 25 g/kg corp) asociate  cu un probiotic: Enteroferm.

De aceea recomand folosirea la începutul perioadei de populare, în apa de băut, a vitaminelor: Jecuplex, Supravitaminol sau Ankaselevit (unul dintre acestea) pentru a păstra un status bun al efectivului trecut prin multe încercări (stresul de transport, stresul cauzat de aclimatizare, stresul de schimbare locație, stresul de regrupare în efectivul de suine).

Boala aduce după sine și pagube însemnate financiar, cu pierderi din efectiv prin mortalitate cuprinsă între 5-6%, cadavrele au culoarea palidă și sunt deshidratate, la deschiderea cadavrelor intestinul subțire prezintă îngroșarea peretelui, fiind rezultatul proliferării mucoasei și edemul acestuia. În enterita proliferativă hemoragică peretele intestinului este îngroșat, cu conținut hemoragic, dar aceasta nu trebuie confundată cu dizenteria porcului, care este asemănătoare ca semne clinice. Dat fiind faptul că nu sunt cunoscute încă măsuri eficiente atât de profilaxie, cât mai ales de combatere a bolii, se recomandă să nu se facă achiziții de animale din fermele cu focar sau cu antecedente de boală și se interzice transferul de animale din efective cu semne de boală în ferme  sănătoase. Antibioticele folosite sunt: TILOZINA ȘI TIAMULINUL, care se folosesc atât preventiv, cât și curativ, de care danezii s-ar folosi cu succes, chiar și ca promotor de creștere.

Să vorbim puțin și de produșii aduși din fermele din Ungaria, rezonabili cumva ca preț (65-75 euro cu TVA/cap) vaccinați de PRRS. Prețul variază și în funcție de media purceilor; dacă sunt sub 25 kg media, prețul scade și sub 65 euro/cap. Același preț scăzut îl au și produșii masculi din fermele de scroafe BUNICI din care se opresc scrofițele pentru repro­ducție înlocuire matcă. Acest lucru este motivat de următorul aspect: există un sex ratio de 1:1 femele și masculi la o fătare. Aceștia sunt produși care nu excelează la capitolul SMZ (spor mediu zilnic), având un maxim potențial genetic de 800 g/SMZ.

Sunt produși ai fermelor din Germania care au un preț între 70-75 euro cu TVA, vaccinați, dar și aceștia au problemele lor: de obicei afecțiuni respiratorii, tuse, dispnee (greutate în respirație) în care intervenim preventiv în masă cu probiotic și antibiotic în furaj, în amestec sau apa de băut (medicator). Recomand Doxxicol sau injectarea în masă de Draxxin (antibiotic din noua generație) cu rezultate spectaculoase, administrare 1 ml/30 kg greutate vie, intramuscular în regiunea gâtului.

În încheiere, sper să reușim să avem fermele noastre de reproducție și să creștem produșii obținuți.

Ing. zootehnist Loredana Mocanu,
CATLOR CONSULTING SRL, tel.: 0758.674.671

20 de ani experiență în care, prin investiții continue și modernizare, o parte a aviculturii românești a atins superlativul. Meritul este al unui grup de investitori libanezi care au mizat pe potențialul țării noastre și care, cu sprijinul unei echipe de români, au creat în România cel mai mare producător și distribuitor de ouă. Tonelli Grup a înglobat în structura sa și Avicola Găești, condusă din 2008 de dna med. vet. Aurora Alexandru, director general.

Cele mai recente investiții

În 1996 pentru Avicola Găești a început o nouă eră marcată de investiții și modernizări făcute de un grup de investitori libanezi. După 20 de ani de activitate în România, grupul Tonelli este astăzi concentrat în mai multe ferme de producție ouă-consum și ferme de tineret în județele Dâmbovița, Argeș, Teleorman și Ialomița. La momentul acesta grupul are o capacitate de aproximativ 1.100.000 de găini adulte producătoare de ouă de consum și o producție de 800.000-900.000 de ouă. Toate fermele au fost modernizate fie din fonduri europene, fie din resurse proprii. Cele mai recente investiții au fost făcute într-o fermă de tineret cu o capacitate de 250.000 de capete a Avicolei Găești și în centrul de sortare, ambalare și depozitare ouă-consum de la Costeștii din Vale, cel mai modern centru de acest fel din România. Planurile de modernizare nu se opresc aici, pentru că încă mai sunt ferme care stau în așteptare. Avicola Găești are în structura sa șase ferme cu o capacitate de 320.000 de păsări ouătoare: trei ferme de găini pentru ouă de consum cu sistem de creștere la sol, o fermă cu sistem de creștere free range implementat în septembrie anul trecut (găinile au posibilitatea de a ieși în spațiu liber) și două ferme de tineret în care sunt ținuți puii de o zi. Din cele șase ferme, una singură (cu o capacitate de 400.000 de capete) a fost făcută pe fonduri europene, restul din surse proprii. La nivelul avicolei s-a adoptat sistemul de creștere în baterii (cod 3), la sol (2) și sistemul alternativ free range (cod 1). În plus, prin contracte încheiate cu alți parteneri, distribuie și ouă ecologice (cod 0).

Ouă poloneze vândute sub prețul de cost

Dezvoltarea acestui imperiu avicol va continua, spune dna Alexandru. A ținut însă să puncteze că această extindere este condiționată și de rentabilitatea pieței și a condițiilor de comercializare. Pentru ca investitorii să nu dea înapoi este important, spune domnia sa, ca produsele să poată fi vândute fără taxe suplimentare și fără concurența importurilor de ouă poloneze, vândute în România la prețuri de dumping.

„Ne confruntăm cu o problemă destul de serioasă care nu este de ieri, de azi, importurile de ouă din Polonia. Nu mi se pare normal să mai importăm din această țară ouă atât timp cât avicultura românească asigură necesarul pentru toată țara și mai dăm și la export. În plus, dacă în Polonia aceste ouă se vând cu doi eurocenți, în România sunt comercializate cu un eurocent și jumătate. Adică sub prețul lor de cost și al nostru. Și atunci nu este oare vorba despre evaziune fiscală? Nu știu care este amploarea importurilor sau dacă există o evidență reală a lor, pentru că unele transporturi intră fără acte. Nu suntem împotriva aducerii produselor din comunitatea europeană, dar să fie de aceeași calitate ca cele produse de noi, să fie supuse acelorași analize și comercializate la un preț echitabil pentru toată lumea.“

Importurile de ouă din Polonia nu reprezintă doar o concurență neloială pentru producătorii români, ci și un pericol pentru securitatea alimentară națională. În afară de faptul că prețul mic ridică suspiciuni cu privire la sănătatea și calitatea ouălor, timpul pierdut cu transportul lor dintr-o țară într-alta este important. În vreme ce ouăle românești pot ajunge pe raft în aceeași zi în care au fost ouate, cele din Polonia sunt strânse în două zile de la producător și mai fac două zile pe drum. Deci nu sunt la fel de proaspete ca cele de la fermele autohtone.

Cum sunt înșelați consumatorii

În fermele Avicolei Găești se obțin zilnic aproximativ 800.000-900.000 de ouă. Din producția totală cca 30% pleacă la export spre Franța, Suedia, Grecia, Italia, dar și spre țări terțe precum Irak, Liberia și Angola. În perioada în care importurile de ouă au atins apogeul, exportul era o variantă mai rentabilă. Acum însă producătorii își pun speranțe în Legea nr. 321.

De la poarta fermelor Avicolei Găești ouăle pleacă cu prețul de 0,25-0,30 bani, însă magazinele pun încă o dată acest preț și astfel „producția câștigă mai puțin.“ O altă problemă semnalată de Aurora Alexandru ține de „șmecheriile“ unor comercianți care nu au ferme de producție, dar care dezvoltă nestingheriți de lege afaceri înfloritoare cu ouă. Cum? Profită, spre exemplu, de lejeritatea controalelor vamale. Pentru că acestea nu sunt foarte stricte (ar trebui să se verifice marcajul produselor și să se știe exact destinația lor) pătrund în țară ouă care nu sunt marcate. Acestea ajung la diverse persoane care le marchează și le vând ca fiind ouă românești.

În mod normal, ouăle românești sunt marcate cu codul de producător – fiecare unitate are un cod propriu – alocat de Direcția Agricolă de pe raza unității, cu cifrele 0,1,2,3 care reprezintă modalitatea de creștere a păsărilor, cu abrevierea țării și a județului de proveniență. Sub toate aceste inscripții se află data de expirare.

• Între calitatea și compoziția chimică a oului produs la baterie și a oului cu codul 2 sau 1 nu este nicio diferență pentru că în toate sistemele de creștere adoptate păsările sunt hrănite cu același furaj. „Dacă mă întrebați pe mine, ca specialist care lucrează în avicultură din 1984, ouăle obținute la baterie sunt cele mai sigure. Bateria, care are o zonă de cuib, este ușor înclinată astfel încât, după ce pasărea face oul, acesta cade pe bandă și vine direct în stația de sortare. În celelalte sisteme păsările mai fac ouăle și pe jos, pe așternut.

• În urmă cu ceva timp se crease o isterie privind modalitățile „neortodoxe“ de hrănire a păsărilor. La Avicola Găești există un circuit integrat care cuprinde și o fabrică unde se produc furaje din porumb, soia, floarea-soarelui, grâu. Materiile prime sunt examinate microbiologic, bacteriologic, toxicologic după programe foarte stricte. Apoi se fac rețete în funcție de categoria de pasăre. Pe lângă furaje, păsărilor li se administrează vitamine, săruri minerale, grăsimi, ulei alimentar. Nu se folosesc făinuri furajere – de carne sau pește – aditivi sau antibiotice.

• În fermele grupului Tonelli securitatea alimentară este prioritară. Periodic se trimit la analize de laborator ouă pentru examenul de Salmonella, se fac analize păsărilor, furajelor și apei. Tratamentele cu antibiotice se fac doar la nevoie și strict după recomandarea medicului veterinar. După administrare antibioticele au un timp de așteptare astfel încât sănătatea consumatorului de ouă să nu fie periclitată în niciun fel.

Laura ZMARANDA

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor a notificat prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje depistarea bacteriei Salmonella în probele prelevate dintr-un produs din carne de pasăre provenit din Polonia, însă nicio cantitate din cele 1.500 de kilograme de piept de pui și frigărui nu a ajuns la comercializare, a anunțat, miercuri, ANSVSA.

"În cadrul programului de autocontrol, un operator autorizat pentru procesare carne de pui a prelevat probe dintr-un sortiment de produse din carne de pui (frigărui de pui crud congelat) și le-a trimis pentru a fi analizate de laboratorul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor din cadrul DSVSA Bihor. Materia primă (piept de pui congelat) folosită pentru obținerea acestui preparat era de 1.500 de kg, din care 1.100 de kg au fost utilizate pentru obținerea frigăruilor, restul de 400 de kg fiind depozitate în cadrul unității".

Determinările de laborator au pus în evidență prezența Salmonella spp. în probele analizate și, conform procedurilor, tulpinile izolate au fost trimise către Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară pentru tipizare. Laboratorul Național de Referință a izolat tulpina Salmonella Typhimurium, un serotip patogen. În urma emiterii buletinelor de analiză, produsul finit și materia primă au fost dirijate către o unitate de neutralizare.

Potrivit ANSVSA, nicio cantitate din lotul respectiv (piept de pui și frigărui) în care s-a depistat prezența Salmonella Typhimurium nu a fost comercializată.

AGERPRES