update 2 Feb 2023

Se întoarce gripa aviară?

DSVSA Suceava patrulează în zonele de migrare a zburătoarelor sălbatice, supraveghind atât păsările de curte din luncile Siretului şi Sucevei, cât şi pe cele din preajma iazurilor de la Fălticeni.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava supraveghează cu atenţie sporită cursurile de apă curgătoare, precum şi iazurile şi lacurile de pe raza întregului judeţ. Aceasta după ce gripa aviară înalt patogenă H5N1 s-a reîntors în România, deja fiind înregistrate trei cazuri de infectare la lebede, în judeţele Călăraşi, Tulcea şi Constanţa. Conform dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava, a fost organizată o şedinţă cu toate asociaţiile de vânătoare şi ornitologii din judeţ, în cadrul căreia au fost stabilite şi adoptate măsuri menite a depista din timp păsările suspecte de infectare cu H5N1.

Potrivit medicului veterinar Mihai Voloşeniuc, dacă la păsările domestice controlul răspândirii virusului este relativ mai uşor, în cazul păsărilor sălbatice, ca urmare a migrării acestora în căutarea hranei, misiunea veterinarilor este de-a dreptul dificilă.

„În vederea supravegherii active, vom intensifica patrulările în jurul lacurilor unde migrează păsările sălbatice, pentru a depista zburătoarele moarte, a recolta probe şi a le trimite în laborator, astfel încât să stabilim dacă nu cumva cauza morţii o reprezintă virusul aviar“, a declarat dr. Mihai Voloşeniuc.

Conform conducerii Direcţiei Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, sunt declanşate şi acţiuni de supraveghere a păsărilor de curte, în principal ale celor din gospodăriile din zonele aflate în vecinătatea apelor, cum ar fi luncile Siretului şi Sucevei, dar şi iazurile de la Fălticeni.

Riscul cel mai mare este că această gripă se transmite şi la om

„În judeţul Suceava există puţine exploataţii comerciale de păsări, însă, chiar şi aşa, conform planului de biosecuritate, acestea vor fi obligatoriu închise oricărui contact cu zburătoarele sălbatice, simultan desfăşurându-se şi ample acţiuni de dezinfectare“, a precizat directorul DSVSA Mihai Voloşeniuc.

Dr. Mihai Voloşeniuc subliniază că inspectorii sanitari-veterinari se concentrează şi asupra importurilor de carne de pasăre din ţările terţe, acestea fiind permise numai din acele state care nu sunt supuse vreunei restricţii în acest sens.

„Pe lângă pesta porcină africană, ne confruntăm acum şi cu o altă maladie, riscul cel mai mare fiind că această gripă se transmite şi la om. De aceea, dacă văd păsări moarte pe malul apelor, oamenii trebuie să evite contactul cu acestea şi să anunţe medicul veterinar, paznicii de vânătoare sau alte persoane abilitate“, a transmis dr. Mihai Voloşeniuc.

Spre deosebire de găini, mai susceptibile la gripa aviară sunt raţele şi gâştele, atât cele sălbatice, cât şi cele domestice. Semnele precoce ale prezenţei virusului sunt depresia, anorexia, reducerea consumului de apă şi febra. Păsările bolnave stau cu capul aplecat, prezintă creste şi bărbiţe cianotice, diaree apoasă, respiraţie dificilă şi lăcrimare excesivă.

Focarele de gripă aviară înalt patogenă au cunoscut o creştere fulminantă în Italia (128 de focare), Polonia (33) şi Ungaria (28). Au mai notificat noi focare ale bolii Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germanie, Danemarca, Estonia, Franţa, Irlanda, Olanda, Norvegia şi Slovacia.

Silviu BUCULEI

Alertă sanitar-veterinară în judeţul Suceava. Vânătoare de mistreţi, după confirmarea a trei cazuri de pestă porcină africană

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava a intrat  în alertă la mijlocul lunii ianuarie, după ce s-au confirmat cazuri de pestă porcină africană (PPA) la porci mistreţi de pe raza Fondului de Vânătoare Pătrăuţi. La mijlocul lunii ianuarie, pe teritoriul judeţului Suceava existau două focare de pestă porcină africană la mistreţ, respectiv unul în zona Vatra Dornei, iar cel mai recent la Pătrăuţi.

„La ora actuală avem un număr de 10 focare de pestă porcină active. Au fost 12 focare, două sunt deja închise (la Strâmtura-Vama şi la Călineşti-Dărmăneşti), iar cele rămase evoluează favorabil, în sensul că nu au mai apărut alte cazuri noi de boală, nu au mai fost înregistrate mortalităţi sau semne de boală în focarele de la Corocăieşti-Vereşti, Hreaţca-Vultureşti, Mihăieşti-Horodniceni şi de la Păltinoasa. Sperăm ca, în prima parte a lunii februarie, să putem închide șapte focare, ele fiind legate unul de altul“, a precizat medicul veterinar Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava,

Mistreţii vor fi vânaţi integral de pe 10 fonduri de vânătoare

De la medicul Mihai Voloşeniuc am aflat că primul caz de PPA la Fondul de Vânătoare de la Pătrăuţi a fost depistat la un mistreţ care a fost vânat, iar probele au confirmat prezenţa virusului. A doua zi, pe acelaşi fond de vânătoare au mai fost găsiţi alţi doi mistreţi morţi, de la care s-au recoltat probe, iar testele de laborator au fost pozitive, confirmând prezenţa pestei porcine africane.

Situaţia a fost prezentată Comitetului Local de Combatere a Bolilor care a avut pe ordinea de zi adoptarea Hotărârii privind aprobarea Planului de măsuri referitoare la combaterea Pestei Porcine Africane din Fondul de Vânătoare Pătrăuţi.

Conform directorului DSVSA, medicul veterinar Mihai Voloşeniuc, pesta porcină africană este o boală infecţioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor şi  mistreţilor, iar în cazul animalelor sălbatice, care circulă foarte mult, riscul de transmitere a virusului este mult mai ridicat, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a transmis în regim de urgenţă administratorilor de fonduri de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire. Zona infectată pe care trebuie realizată vânătoarea este de opt kilometri.

S-a stabilit zona afectată pe o rază de 13 kilometri, compusă din zona infectată cu o rază de 8 kilometri, formată din localităţile Dragomirna, Călugăreni, Mitocu Dragomirnei, Adâncata, Lipoveni, Pătrăuţi, Călineşti, Călineşti Enache şi o zonă tampon de încă 5 kilometri, care cuprinde 34 de localităţi din judeţul Suceava şi două din judeţul Botoşani (Vârfu Câmpului şi Ionăşeni).

Mistreţii care vor fi vânaţi din zona infectată vor fi incineraţi şi îngropaţi imediat, conform procedurilor. Vânătorii trebuie să acţioneze cu echipament special şi să fie foarte atenţi la dezinfecţie atât faţă de uniforme, cât şi în privinţa mijlocului de transport folosit pentru mistreţi, dacă este cazul.

Măsuri aplicate sub supravegherea DSVSA

„Aceste măsuri sunt puse în aplicare sub supravegherea şi coordonarea Direcției Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. DSVSA a transmis în regim de urgenţă administratorilor fondurilor de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire, dar am avut şi o şedinţă tehnică cu gestionarii fondurilor de vânătoare. O parte din fondurile de vânătoare aparţin Regiei Naţionale a Pădurilor, o parte AJVPS-ului, iar o parte aparţin Universităţii «Ştefan cel Mare» din Suceava. Am discutat cu gestionarii care au participat la şedinţa Comitetului Local de Combatere a Bolilor din cadrul Prefecturii; toţi ştiu exact ce au de făcut, fiecare membru ştie ce măsuri trebuie să ia“, ne-a asigurat directorul Mihai Voloşeniuc.

Peste 100 de mistreţi recoltaţi în regim de urgenţă

Despre acţiunile Direcţiei Silvice Suceava pentru combaterea pestei porcine africane la porcii mistreţi de pe raza Fondului de vânătoare Pătrăuţi, purtătorul de cuvânt al instituţiei, ing. George Celsie, ne-a spus: „S-au făcut toate procedurile împreună cu Direcţia Sanitar Veterinară şi s-au stabilit o serie de măsuri, printre care cea mai drastică este cea legată de recoltarea integrală a tuturor mistreţilor din trei fonduri de vânătoare aparținând Direcției Silvice. Pe lângă fondul de vânătoare de la Pătrăuți mai intră şi două fonduri de la Adâncata. Mai întâi am pregătit gropile în care vor fi îngropaţi mistreții, gropi făcute după anumite standarde şi autorizate de Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Arii Protejate, Apele Române etc. Am primit toate autorizaţiile pentru gropi, iar din data de 20 ianuarie a început recoltarea. Sunt în jur de 55 de mistreţi pe care îi avem evaluaţi la Ocolul Silvic Pătrăuţi şi aproape 60 la Ocolul Silvic Adâncata.

Pe lângă acţiunea de recoltare, am securizat zona, tot ce intră şi iese din pădure trece printr-un filtru de dezinfectare. Avem la fiecare barieră personal îmbrăcat corespunzător, cu echipamente de dezinfecţie, cu substanţe.

Cât o să dureze nu putem estima, depinde de timp, de migraţia mistreţilor. Noi suntem pregătiţi să punem în aplicare toate măsurile impuse de Comitetul Local de Combatere a Bolilor“, a precizat inginerul George Celsie.

Crescătorii de porci trebuiesă evite deplasările în pădure

Autorităţile responsabile din Uniunea Europeană, cele naţionale din ţările afectate, dar şi cele locale adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea şi eradicarea PPA, cooperarea cu vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare şi cu fermierii fiind vitală. Pe fondurile de vânătoare şi în păduri, în această perioadă vânătorii şi lucrătorii forestieri sunt primii care pot observa un comportament neobișnuit al mistreților sau găsi un animal mort. Ei trebuie să ia în considerare posibilitatea ca acesta să fi fost infectat cu pesta porcinǎ africanǎ (mai ales în zonele infectate sau zonele cu risc).

Pentru a eradica focarele de PPA este necesară colaborarea între instituţii, dar şi cu crescătorii de porci, fie că este vorba de ferme mari sau gospodării ale populaţiei. În caz contrar, există riscul ca virusul pestei porcine să fie scăpat în totalitate de sub control.

„Oamenii care deţin porci în gospodării trebuie să evite deplasările în pădure sau, dacă este nevoie urgentă, să se dezinfecteze pentru a nu aduce virusul acasă. Şi muncitorii forestieri trebuie să urmeze măsurile de dezinfecţie la terminarea lucrului pentru a preveni infectarea gospodăriei cu acest virus“, a declarat directorul executiv al DSVSA Suceava.

Porcii domestici nu se sacrifică

Medicii veterinari au ca misiune efectuarea recensământului populaţiei de porcine din zona de focar. În cazul porcilor domestici nu se pune problema de sacrificare decât dacă porcul are simptome de boală, caz în care, dacă proprietarul anunţă la timp, va fi despăgubit.

„Facem apel la toți crescătorii de porci de a ne anunţa despre orice modificare suspectă a animalelor pentru a putea interveni la timp. Dacă se identifică un animal bolnav într-o gospodărie sau exploatație se ucid celelalte animale, dacă există, fermierul fiind despăgubit la preţul pieţei, iar cadavrele animalelor se distrug sau se îngroapă conform manualului operaţional. Noi am procedat la îngroparea la o adâncime de doi metri pe raza fiecărei localităţi. Este foarte important să putem acţiona şi izola virusul la timp“, este apelul doctorului Sorin Voloşeniuc.

Simptomele bolii care face ravagii printre porci

Medicii veterinari suceveni, care s-au confruntat deja cu câteva cazuri de porci bolnavi de pestă porcină africană, spun că primul simptom important este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci, când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană.

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în 7 zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%.

Fermierii care cresc porci sunt sfătuiţi să-şi ţină animalele în spaţii împrejmuite, în adăposturi închise şi să nu aducă porci străini în coteţ,

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Recent, o fermă de porci din Focşani a pierdut 30.000 de animale, în timp de una din Iaşi a rămas fără o mie de porci după ce virusul a ajuns în exploataţii.

Silviu Buculei

Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor din Suceava, printre primele din Europa

Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor (LSVSA) din cadrul DSVSA Suceava îşi desfăşoară activitatea la parametrii de calitate conform SR EN ISO/CEI 17025:2018, standard în baza căruia acesta este acreditat RENAR şi buletinele de analiză emise sunt recunoscute naţional şi internaţional.

Scheme de testare recunoscute internațional

LSVSA Suceava este compus din Birou Sănătate Animală (laboratoare Biologie Molculară, Virusologie, Morfopatologie-EST, Parazitologie, Bacteriologie, Anatomie patologică, Serologie virală şi bacteriană), Compartiment Siguranţa Alimentară (Microbiologie şi chimie alimentară), Compartiment determinare reziduuri şi contaminanţi (determinări pesticide organoclorurate, organofosforice, PCB, carbamaţi piretroide prin metode de gaz cromatografie GC – MS/MS şi GC-ECD, determinare metale grele prin metode de spectrometrie de absorbţie atomică, determinări antibiotice-quinolone, macrolide, lincosamide etc., determinări nitroimidazoli prin metode de lichid-cromatografice prin LC-MS/MS, determinări de radioactivitate etc.).

„Personalul din laborator este instruit la cele două institute de referinţă – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) pentru domeniul sănătăţii animale şi Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) pentru siguranţa alimentară. Pentru menţinerea calităţii şi pentru recunoaşterea rezultatelor obţinute laboratorul participă la scheme de testare interlaboratoare naţionale şi internaţionale. În domeniul sănătăţii animale laboratoarele sunt testate anual, în baza SR EN ISO 17043, de către IDSA, iar în domeniul siguranţei alimentare laboratoarele sunt testate de IISPV. Pentru determinările de reziduuri şi contaminaţi laboratoarele participă la scheme internaţionale ale European Union Reference Laboratory (EU-RL ) Freiburg, Laboratoire de Fougères, dar și la alte scheme recunoscute internaţional (LGC). Rezultatele obţinute au fost foarte bune, clasând LSVSA Suceava la astfel de scheme printre primele laboratoare din Europa şi chiar din lume“, ne-a spus Dănuț Corneanu, directorul DSVSA.

Mai multe județe din țară, arondate laboratorului din Suceava

laborator sanitar veterinar Suceava2

LSVSA Suceava efectuează analize pentru probele provenite din judeţ, dar şi din alte judeţe din ţară pentru care acesta este desemnat de ANSVSA în programele oficiale de control. În cadrul Compartimentului de control reziduuri din produsele de origine animală și non-animală au fost dezvoltate metode și se lucrează pe echipamente de înaltă performanța, fiind arondate multe județe, după cum urmează: determinarea de pesticide organoclorurate, organofosforice, carbamați și piretroide prin LC-MS, MS – 12 județe arondate; determinarea de nitroimidazoli prin LC-MS, MS – 18 județe arondate; determinarea de antibiotice prin LC-MS, MS – toată țara; determinarea de nitrofurani prin ELISA – 17 județe arondate; determinarea de cloramfenicol prin ELISA – 21 județe arondate; determinarea de metale grele prin SAA – 2 județe arondate; determinarea gradului de contaminare radioactivă – 8 județe arondate şi două puncte de control frontieră de unde se recoltează probe ( PIF Siret şi Albiţa).

„Şi în domeniul sănătăţii animale LSVSA lucrează analize pentru mai multe judeţe din ţară: diagnosticul pestei porcine africane şi clasice prin metode PCR în cadrul laboratorului de Biologie Moleculară pentru judeţele Botoşani şi Harghita, pentru Controlul eficienţei vaccinării antirabice la vulpi pentru judeţele Alba, Cluj, Covasna, Braşov, Bistriţa Nasaud, Mureş, Maramureş, Salaj, Satu Mare.

Pentru detecţia Trichinella spp, LSVSA efectuează analize atât pentru probe recolate de la vânat, cât şi pentru probe de la abatoarele din judeţ care fac comerţ cu carne de porc şi de cabaline. LSVSA Suceava se şi autofinanţează, fiind pe locul trei pe ţară, după Timiş şi Prahova, la încasări ale analizelor în cadrul programelor de autocontrol ale unităţilor care produc, procesează şi distribuie produse alimentare pe raza judeţului sau în ţară“, ne-a asigurat directorul Dănuț Corneanu.

În anul 2019 numărul de probe lucrate se apropie de 140.000

laborator sanitar veterinar Suceava

În anul 2019, la Compartimentul de siguranţa alimentelor – Microbiologie alimentară, din cele 7.496 de probe ajunse în laborator, au fost făcute 14.992 analize, iar la Chimie alimentară, din cele 1.293 de probe, au fost supuse la 4.097 de analize. În cadrul Compartimentului determinare reziduuri şi contaminanţi au fost efectuate determinarea de nitroimidazoli prin LC-MS la 144 de probe, determinarea de antibiotice prin LC-MS/MS la 222 de probe, determinarea de nitrofurani prin ELISA la 114 probe, determinarea de cloramfenicol prin ELISA la 127 de probe, determinarea de metale grele la 248 de probe, determinarea radioactivității la 226 de probe. În ceea ce privește Biroul sănătate animală, 128.296 de probe au fost supuse la 208.154 de teste.


„Activitatea laboratorului a fost corelată şi cu modificările aduse de actualizarea standardului  de calitate SR EN ISO/CEI 17025:2018 la care acesta a trebuit să se alinieze pentru a nu pierde acreditarea, respectiv analiza probelor în cadrul programelor de control oficial şi cofinanţate atât în domeniul siguranţei alimentare, cât şi în cel al sănătăţii animale“, a mai precizat medicul veterinar Dănuț Corneanu.

Silviu BUCULEI