Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) are, în ultimii ani, probleme cu cea mai periculoasă boală la animale despre care se vorbește foarte puțin, din păcate: rabia (turbarea), diagnosticată pe teritoriul țării atât la animalele sălbatice (vulpe, lup, urs, șacal, pisică sălbatică, dihor, jder, raton), cât și la animalele domestice (bovine, ovine, caprine, suine, animale de companie).

Rabia este o reală problemă cu care se confruntă fermierii de azi, pe lângă pesta porcină clasică, pesta porcină africană, un dezastru pentru fermele de creștere a suinelor, pesta micilor rumegătoare care amenință fermele de ovine și de caprine și care trebuie supravegheată la granița cu Bulgaria, tuberculoza la bovine, leucoza enzootică la bovine, scrapia la ovine. Există și rabie (turbare) care este mortală în majoritatea cazurilor, dacă indivizii afectați nu sunt vaccinați.

Pe teritoriul României, o sursă des întâlnită de răspândire a turbării este vulpea roșcată (Vulpes vulpes). Cel mai bun mod de prevenție este prin evitarea animalelor sălbatice, inclusiv a celor rănite. Dacă găsiți un animal rănit nu-l atingeți, ci contactați autoritățile locale pentru asistență.

Virusul rabiei atacă creierul și infectează sistemul nervos central al mamiferelor. Simptomele apar la aproximativ 3 săptămâni de la infectare. Cele mai comune sunt: dureri în zona plăgii de inoculare, anxietate, slăbiciune, disconfort, hidrofobie (teama de apă), aerofobie (teama de mișcările de aer) și / sau delir, episoade de febră, tremurături, spasme dureroase și / sau salivație intensă.

Măsuri aplicate în cazul confirmării rabiei la animalele dintr-o exploataţie

În cazul în care medicul veterinar sesizează existența rabiei la un mamifer, se vor vaccina toate animalele din focar.

Pasul următor: izolarea animalelor care au fost muşcate sau zgâriate de cel bolnav de restul animalelor din exploataţie pentru 30 de zile și punerea sub restricție și observație a restului de mamifere din exploataţie pe o perioadă de 30 zile (din momentul constatării contactului unui suspect de rabie cu animalul / animalele receptive din exploataţie). Evoluția lor va fi supravegheată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit / medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale, pe o perioadă de 30 zile. La finalul carantinei, animalele se scot de sub observaţie dacă nu prezintă semne clinice de rabie.

Vaccinarea câinilor şi a pisicilor din exploatațiile nonprofesionale şi a câinilor de la stână se face prin organizarea de campanii de vaccinare în masă, anuale, în perioada toamnă-iarnă, urmate de vaccinări de completare, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor cu nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.

Împreună învingem rabia

Lupta cu rabia a început de mai bine de zece ani în România, când s-au impus măsuri prin Hotărârea Guvernului nr. 632/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare. Astfel. Potrivit HG, „vânătorii și persoanele cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului care aduc, la solicitarea direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, exemplarele de vulpe împușcate la laboratoarele de diagnostic județene ori naționale, în vederea evaluării vaccinării prin punerea în evidență a markerului tetraciclină și a nivelului anticorpilor postvaccinali, sunt recompensați cu suma de 50 lei/animal, fără TVA.“

În același act normativ se arată că „vânătorii și persoanele cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului care aduc la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu respectarea condițiilor sanitar-veterinare legale privind recoltarea și transportul probelor, vulpile și șacalii găsiți morți sau uciși din cauza suspiciunii de rabie, pe raza teritorială a fondurilor cinegetice, sunt recompensați cu o sumă echivalentă în lei, fără TVA, a 50 euro / animal, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene. Sumele sunt acordate cu titlu de recompensă pentru maximum 1.200 de vulpi și / sau șacali, la nivel național. Persoanele care aduc vulpi la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene trebuie să beneficieze, în prealabil, de o instruire corespunzătoare din partea medicilor veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene“.

Anca LĂPUȘNEANU

Proprietarii de animale și păsări trebuie să cunoască un element esențial, și anume că sănătatea animalelor presupune bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalității, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viață.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spațiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea fluxului tehnologic, a parametrilor de microclimat, a ventilației, a consumului de furaje şi de apă, în funcție de specie, sistem de exploatare, stare fiziologică și categorie de vârstă, precum și aplicarea programelor de profilaxie a bolilor.

Pentru o evaluare realistă a bunăstării animalelor este necesară efectuarea de măsurători cu privire la nivelul producției, comportament, anatomie, fiziologie, starea de sănătate şi imunitate, dar şi alte elemente precum:

  • sistemul de producție;
  • economicitatea fermei;
  • impactul asupra mediului cu referire la sol, apă, aer;
  • starea de sănătate şi siguranța angajaților și a lucrătorilor;
  • interacțiunile comunitare ale exploatației (în legătură cu poluarea sau alţi factori);
  • comerțul național și internațional.

Normele de bunăstare a animalelor de interes economic sunt reglementate prin acte legislative specifice pentru fiecare specie, emise de ANSVSA, transpuse din legislaţia U.E. şi care stabilesc standarde minime pentru protecţia acestora. În general, animalelor trebuie să li se asigure cinci libertăţi fundamentale: 

  • Libertatea faţă de senzaţiile de foame şi de sete – animalele trebuie să aibă acces nelimitat la apă proaspătă şi la o hrană adecvată pentru a-şi menţine starea de sănătate.
  • Libertatea faţă de disconfort – animalele trebuie să aibă un mediu de viaţă adecvat, care să includă un adăpost şi o zonă confortabilă de odihnă.
  • Libertatea faţă de durere şi boală – animalelor trebuie să li se asigure un diagnostic rapid şi un tratament adecvat.
  • Libertatea de a-şi exprima comportamentul natural – animalelor trebuie să li se ofere spaţiu suficient şi compania animalelor din aceeaşi specie.
  • Libertatea faţă de teamă şi stres – animalele trebuie tratate într-un mod care să nu le provoace suferinţe psihice.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzătoare recomandăm proprietarilor de animale şi păsări să asigure:

  • Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, prin:
    • remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
    • etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
    • igienizarea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii, deratizare, zugrăvit;
    • verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (de muls, de furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);
    • asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor în funcție de specia de animale crescute în exploatație;
  • Verificarea calității şi protejarea surselor și a instalațiilor de apă pentru a nu fi supuse contaminării.
  • Asigurarea necesarului de furaje pe sortimente, a condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale şi păsări.
  • Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului, în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
  • Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitate specializată.
  • Transportul animalelor şi păsărilor să se efectueze numai dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător şi care să le protejeze de intemperii.
  • Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea, fiind interzisă aplicarea de tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea și alte asemenea cruzimi, precum și de a nu le părăsi sau izgoni.
  • Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în / din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.
  • Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.
  • Să colaboreze cu serviciile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de supraveghere și prevenire a îmbolnăvirii animalelor, planificate pentru diferite perioade ale anului sau pentru intervenții în situații de necesitate.

Medicii veterinari trebuie permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite prin acordarea de consultanță, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, trebuie să verifice şi să controleze modul cum sunt respectate normele de protecție și bunăstare a animalelor şi să aplice măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel Penţea – Secretar al Colegiului

Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În perioada 21.03.2021 – 28.04.2021, echipe de inspectori ANSVSA au efectuat, la nivel național, controale oficiale privind modul în care sunt respectate condițiile sanitare veterinare în:

  • 11.334 de obiective din sectorul alimentar (carmangerii, măcelării, pescării, unități de alimentație publică de tip pizzerii, cantine, unități de catering, restaurante care livrează hrană preparată consumatorilor finali în sistem de livrare la comandă, cofetării, patiserii, hipermarketuri/supermarketuri, depozite alimentare, pensiuni turistice, piețe agroalimentare, centre prelucrare lapte integrate în cadrul exploatației);
  • 3.180 de mijloace de transport destinate produselor alimentare şi animalelor vii;
  • 89 de abatoare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificare ovine la nivelul cărora au fost sacrificate 154.080 de capete tineret ovin/caprin;
  • 43 de spații amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor și iezilor la nivelul piețelor și fermelor în care au fost sacrificate 3.500 de capete tineret ovin/caprin;

În intervalul 21.03.- 28.04.2021, în România au fost sacrificați în total 157.580 de miei și iezi.

Deficiențele constatate de inspectorii Autorității, în urma controalelor efectuate, au fost sancționate prin aplicarea a 696 de sancțiuni contravenționale, care au însumat 3.026.905 de lei, emiterea a 8 ordonanțe privind suspendarea temporară a activității și a 37 de ordonanțe privind interzicerea desfășurării activității unor unități.

De asemenea, au fost aplicate măsuri de reținere oficială și au fost dirijate către unități de neutralizare 8.396 de kg de produse alimentare care nu respectau normele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, din care 1.350 de kg de carne de miel expusă la comercializare fără expertiză sanitară veterinară şi 129.577 de ouă.

Dintre neconformitățile constatate și sancționate pot fi menționate următoarele:

  • desfășurarea activităților în spații/unități neînregistrate sanitar veterinar;
  • deficiențe referitoare la demonstrarea trasabilității produselor alimentare;
  • etichetare necorespunzătoare;
  • nerespectarea cerințelor generale de igienă;
  • lipsa implementării corespunzătoare a programul de autocontrol;
  • lipsa monitorizării temperaturii în depozit;
  • utilizarea unor mijloace de transport neautorizate pentru transportul alimentelor;
  • deficiențe privind elaborarea şi implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
  • deficiențe structurale: vopsea exfoliată, gresie spartă, blat tranșare deteriorat;
  • comercializarea peștelui cu termen de valabilitate depășit;
  • carne de miel expusă la comercializare fără expertiză sanitară veterinară.

ANSVSA recomandă tuturor consumatorilor ca achiziționarea produselor alimentare să fie făcută numai din unități sau spații aflate sub control sanitar veterinar, cu respectarea măsurilor de distanțare socială privind prevenirea îmbolnăvirii cu virusului Covid-19.

Sursa: ANSVSA

În intervalul 29.04.2021 – 06.05.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Sălaj – 3 focare;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 1 focar.

și au fost stinse 4 focare de PPA:

  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.594 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 51 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 199 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 133 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 111 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Judeţul Bihor – 256 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 10 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 123 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 109 mistreți vânați;
  • Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 11 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 25 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 203 mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 99 de mistreți găsiți morți și 90 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 6 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 168 de mistreți vânați;
  • Judeţul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 46 de mistreți găsiți morți și 41 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 21 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 283 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 194 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 164 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
  • Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăria populației și 173 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

În total au fost stinse 1.353 de focare.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

La finalul lunii august a fost întocmită de către DSVSA o Decizie de plasare sub supraveghere în suspiciune de pestă porcină africană a unei exploatații de aproximativ 60 de capete, din zona localității Cumpăna, județul Constanța. Asta după ce medicul veterinar arondat localității a găsit 3 porci morți. Autoritățile, în urma verificărilor efectuate, au luat decizia sacrificării a peste 150 de porci din gospodării, ca măsură de limitare a focarului de PPA.

În realitate, echipele din teren au găsit 152 de porci pe care i-au sacrificat. Proprietarii animalelor au semnat documentele necesare, urmând ca, după completarea dosarelor, să fie despăgubiți.

DSVSA realizează dezinfecția necesară. A realizat dezinfecția preliminară, conform procedurilor, urmând ca vineri să aibă loc a doua etapă și în 7 zile etapa finală a dezinfecției.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 22 de județe, cu un număr de 950 de focare (dintre care 6 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 428.744 de porci afectați de boală și există 1.845 de cazuri la mistreți.

În judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 2.401 de exploataţii dintr-un total de 2.513 exploataţii în valoare de 6.558.000 de lei. Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare. Evoluţia bolii este în permanență monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Semne specifice care indică boala:

  • temperatură foarte ridicată (40,5-42°C) şi stare febrilă;
  • roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;
  • lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;
  • vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

Mortalitatea este mare, aproape de 100%, și intervine într-un timp extrem de scurt. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru aceștia, virusul având însă impact la nivel economic şi social, au precizat medicii veterinari.

Ruxandra HĂBEANU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti