La Gura Humorului a avut loc o întâlnire de lucru având ca temă analiza evoluţiei virusului pestei porcine africane în România, întâlnire la care au participat şefi de instituţii sanitar-veterinare din 20 de judeţe, precum şi conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Este necesară îmbunătăţirea legislaţiei

La nivel naţional situaţia este una îngrijorătoare atât pentru medicii veterinari, cât şi pentru fermieri. O analiză a evoluţiei pestei porcine africane arată că, în 2019, în România au fost 1.700 de focare, iar numărul acestora a scăzut până la începutul verii acestui an pentru ca mai apoi să se ajungă la peste 620 de focare de pestă porcină africană active care au dus la pierderea a peste 310.000 de capete de porcine, pierderile economice fiind estimate la peste 60 de milioane de euro.

„Ne îngrijorează foarte mult numărul mare de focare, am analizat fiecare judeţ şi modul de implicare a factorilor locali şi decizionali. Concluzia a fost că este necesară o îmbunătăţire a cadrului legislativ şi concentrarea pe efortul de implicare în gestionarea problemei a fermierilor şi a medicilor veterinari. Am pus la punct un plan de acţiune unic. Nu am ales judeţul Suceava întâmplător pentru această întâlnire, fiind unul dintre cele doar trei judeţe care nu au focare active la porcul domestic la acest moment“, a precizat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu.

Cele mai grav afectate de focare sunt judeţele Ialomiţa, Teleorman, Buzău, Olt, Brăila şi Gorj. Esenţială în oprirea acestui virus este implicarea crescătorilor de porci care trebuie să anunţe imediat medicii veterinari dacă observă semne de boală la porc. Pentru ca numărul de focare să se diminueze repede şi semnificativ este nevoie ca oamenii care cresc porci să colaboreze cu autorităţile, să nu mai realizeze comerţ de animale pe ascuns, să nu sacrifice animale bolnave sau să le abandoneze în afara gospodăriilor.

Pesta porcină africană produce daune enorme

Potrivit dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, participanţii au împărtăşit din experienţa lor în lupta cu virusul pestei porcine africane, în special cea legată de problemele întâmpinate în exploataţiile comerciale mari.

„Aproape în exclusivitate au fost dezbătute probleme legate de gestionarea pestei porcine africane care pare să ne copleşească, aducând daune enorme. Am avut şi noi destule focare, dar am intervenit, zic eu, repede, am reuşit să extragem repede animalele bolnave, să lichidăm focarele cât mai repede. Este important să faci o anchetă epidemiologică minuţioasă, să cauţi sursa, aşa poţi stăpâni boala“, a subliniat dr. Mihai Voloşeniuc (foto).

Medicul veterinar Mihai Voloşeniuc a scos în evidenţă că sucevenii au înţeles în mare mesajele şi au anunţat medicii veterinari când au observat un comportament schimbat la porcine, mai ales că fermierii sau cei care cresc porci în gospodării şi anunţă autorităţile la primele simptome de boală au şanse mari apoi să fie despăgubiţi, conform legii. În proporţie de 75%, acestea sunt acoperite de Comisia Europeană, diferenţa de 25% provenind din bugetul de stat. La respectivele costuri se adaugă cheltuielile cu incinerarea cadavrelor animalelor care, de asemenea, presupune un efort financiar considerabil.

Anul acesta, în judeţul Suceava au fost aprobate despăgubiri pentru 45 de animale ucise ori sacrificate, fermierii având dreptul la compensări însumând 34.402 de lei. Au fost stinse focarele din gospodăriile populaţiei de la Rotopăneşti, Marginea, Corocăieşti, Călineşti-Enache şi Poiana. În mediul silvic mai sunt active 4 focare de pestă la mistreţii de pe fondurile de vânătoare din Pătrăuţi, Valea Poienii şi Solca.

50% din efectivele de porci sunt localizate în gospodăriile populaţiei

Directorul executiv al DSVSA este de părere că toţi factorii de răspundere din România ar trebui să ia măsuri ferme referitoare la sectorul suinelor în ţara noastră, mai ales în condiţiile în care „ultimul raport al Comisiei Europene arată că, în sistemul actual de creştere, România nu poate gestiona criza pestei porcine africane“. La această dată, 50% din efectivele de porci de la nivel naţional sunt localizate în gospodăriile populaţiei, fiind destinate, în proporţie covârşitoare, sacrificării şi autoconsumului.

Primul simptom important al bolii este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană. Prima reacţie a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar. 

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în şapte zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%. La porcii mistreţi rata de mortalitate este ceva mai redusă, dar nu cu mult.

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Silviu BUCULEI