Două noi rase de ovine, obtinute la Constanta

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (ICDCOC) Palas este unitatea de cercetare din ţară care a reuşit performanţa de a obţine, în 1964, prin încrucişarea mai multor rase de ovine, cunoscutul exemplar Merinos de Palas. Istoria se repetă, în ciuda problemelor financiare cu care instituţia se confruntă de cinci ani. Asistăm la o nouă premieră în cercetarea zootehnică. Rezultatele muncii cercetătorilor perseverenţi ai Institutului se văd prin prisma obţinerii a două noi rase de ovine care au fost deja omologate în ţara noastră, în 2010 şi respectiv 2012: rasa de Lapte Palas şi rasa de Carne Palas.
Cele mai bune rase de lapte şl carne
Directorul Institutului, ing. Radu Răducu, spune că realizarea acestor două rase este un vis mai vechi al specialiştilor instituţiei, din prin anii '70, dar care abia de curând s-a concretizat. El a explicat că povestea obţinerii rasei de Lapte Palas a început în 1976, când sau achiziţionat berbeci din rasa Frizer din Germania şi Awassi din Israel şi au fost încrucişaţi cu oi din rasa Merinos. 'Am utilizat cele mai bune rase de lapte din lume.
Crearea ei a început prin încrucişări succesive, urmate de izolare reproductivă (în turmă nu a pătruns niciun animal din exterior, nici de rasă maternă, nici paternă - n.r.) timp de peste şapte generaţii, însemnând peste 25-27 de ani. Ideea noastră a fost să creăm, prin încrucişare, o rasă cu producţie mare de lapte, de peste 150/170 de litri lapte muls, faţă de rasele româneşti care dau 40/50 de litri In prezent, în grija institutului sunt 400 de capete din fiecare rasă nouă, de la care s-au obţinut 1.100 de miei.
anual", a adăugat ing. Răducu. Cercetătorii sau gândit să obţină rase axate pe o anumită producţie animală tocmai pentru că, în general, cele româneşti au producţii mixte lână şi lapte - foarte modeste. Şi povestea rasei de Carne Palas a început tot în 1976.
Ea s-a realizat prin încrucişarea oilor Merinos de Palas şi a berbecilor din rasa Iile du France. 'S-a mers pe aceeaşi schemă de realizare a rasei şi s-au obţinut generaţii succesive de metiş (produsul rezultat din cele două rase - n.r.) care prin selecţie şi împerechere dirijată au dus la formarea rasei de carne", a spus directorul Institutului. El a mai explicat că 'tineretul ovin rezultat din rasa de Carne Palas se caracterizează printr-un spor mediu zilnic între 350 şi 450 de grame pe cap, faţă 200 - 210 grame cât este la Merinosul de Palas". Cu alte cuvinte, un miel din rasa de carne are o 'viteză" de creştere, în greutate, dublă faţă de mielul Merinos.
Zeci de ani de muncă
În România, cercetarea este la pământ tocmai din cauza lipsei finanţării, însă rezultatele specialiştilor constănţeni demonstrează că avem potenţial. Tocmai de aceea autorităţile de la Bucureşti ar trebui să acorde atenţie şi cercetării. Activitatea profesioniştilor Institutului este mai mult decât lăudabilă. Ei au avut nevoie de peste 30 de ani de muncă pentru a obţine ceea ce şi-au propus, dar aşteptarea a meritat.
Rezultatele îi ridică pe cel mai înalt piedestal în domeniul cercetării în zootehnie. 'Menirea noastră ca unitate de cercetare este să creăm şi să valorificăm progresul genetic. în plus, obţinerea celor două rase a fost şi este o mare cerinţă din partea crescătorilor, având în vedere noua orientare a pieţei pentru produsele animale la ovine şi caprine: carnea şi laptele. Este şi o dovadă că cercetarea zootehnică poate să ofere multe oportunităţi marei mase a crescătorilor de animale de fermă", a declarat ing. Radu Răducu.
Sursa: Telegraf de Constanta
Merinos de Palas, ICDCOC, rasa de lapte Palas, rasa de carne Palas
- Articol precedent: 800.000 de mici fermieri riscă să dispară după eliminarea cotelor la lapte
- Articolul următor: Plăţi naţionale directe în valoare de 448,5 milioane lei în sectorul zootehnic, efectuate de APIA