Bolile bacteriene la rațe

Rațele sunt crescute pentru producția de carne (rațele Muscovy, masculi și femele), pentru îngrășat (un hibrid Mulard obţinut din masculi Muscovy și femele de rasă comună) sau pentru ouă. Bolile bacteriene se întâlnesc în toate cele două tipuri de producție, inclusiv în sistemul extensiv țărănesc și apar, în general, după 9 săptămâni de viață. Bacteriozele care apar înaintea vârstei de 3 săptămâni (omfalite) sunt produse în 90% din cazuri de E.coli, ca urmare a condițiilor de umiditate excesivă din incubator. Alți patogeni implicați sunt Pseudomonas spp., Klebsiella spp. și, posibil, Salmonella spp. Mortalitatea apare în primele 3 zile de viață, sacul vitelin având o culoare verde închis.

Infecțiile cu salmonella

Aceste infecții provoacă mortalitate la tineretul infectat cu virusuri (reovirus, parvovirus) sau/și la cel stresat, de exemplu, de frig.

Bacteria S. typhimurium este frecvent izolată când transmiterea acesteia se face pe verticală, iar mortalitatea apare între 2 și 10 zile de viață. În cazul infecțiilor orizontale, mortalitatea poate fi observată și la păsările bătrâne. Septicemia apare rapid și conduce la moarte (apare pericardită fibrinoasă, perihepatită, hepatită miliară necrotică, tiflită, diaree, conjunctivită purulentă).

Bacterioze care apar după vârsta de 3 săptămâni

Colisepticemia este provocată de tulpini patogene de E.coli. În cazul acestei boli infecțioase apar congestii hepatice, splenice, pulmonare, renale și pericardite, aerosaculite și perihepatite fibrinoase. Morbiditatea poate ajunge la 50% și mortalitatea la 50% dacă antibioterapia nu este inițiată. Izolarea E. coli pur din ficat și splină confirmă diagnosticul.

Colisepticemia trebuie diferențiată de riemereloză. Riemerella anapestifer (RA), cunoscută drept infecția cu Pasteurella anaspestifer, apare în condițiile clasice la mularzi și la rațele îngrășate, pe cale transcutanată (leziuni ale tălpilor sau ciocului) sau pe cale pulmonară.

Semnele clinice sunt prostrație, încoordonare, slăbiciune musculară, semne nervoase, „căderi“ ale capului; pot apărea și semne respiratorii (tuse, scurgeri nazale și oculare). Moartea subită apare și după câteva zile de evoluție clinică. Își fac prezența leziuni de poliserozită și meningită fibrinoasă. Ecoli complică tabloul clinic și morfopatologic.

Pasteureloza (holera aviară) este produsă de Pasteurella multocida care este cea mai veche bacterioză identificată la păsările domestice și sălbatice. Holera aviară a fost observată la efectivele în vârstă de 4 săptămâni, în special la cele expuse stresului provocat de microclimat, adică frig, variații mari de temperatură sau la cel provocat de transportul la mare distanță. Aceşti factori duc la multiplicarea patogenilor din tractul superior al păsărilor.

Semnele bolii

Semnele clinice ale pasteurelozei se prezintă în două forme. Forma supraacută este fulminantă și se manifestă prin leziuni vasculare: congestii difuze ale carcasei, sângerări ale mușchilor, ficatului sau plămânilor şi epicardită hemoragică. În forma acută, boala evoluează între 1-5 zile. Apar depresia, cianoza capului și diareea.

Leziunile sunt foarte sugestive pentru holera aviară, și anume hemoragii intense ale epicardului („aspect de cord stropit cu fucsină“), hemoragii urmate de necroze miliare ale parenchimului hepatic.

Diagnosticul bacteriologic confirmă prezența pasteurelelor în ficat și cord.

Tratament

Dacă holera aviară este suspicionată, tratamentul se inițiază cu antibiotice injectabile (de exemplu: ENROFLOXAROM 5%, AMOXILROM 10%, AMPICILINA 10%, PANDROM) și trebuie continuat cel puțin 7-8 zile cu antibiotice administrate oral, de preferat în urma antibiogramei (de exemplu: ENROFLOXAROM 10%, DOXYROM 10%, OXITETRACICLINA RO 50%, tratamente utile și în cazul celorlalte bacterioze ale rațelor). Rațele pot fi vaccinate preventiv cu vaccinul HOLEPAL (vaccin inactivat hidroxidat cu 4 tulpini de P. multocida), iar doza vaccinală este de 2 ml/pasăre, inoculat subcutanat, administrat de la vârsta de 6 săptămâni, cu rapel la 2 săptămâni. Revaccinările se fac din 4 în 4 luni.

Dr. Cătălin Tudoran – Şeful Laboratorului de Diagnostic Romvac