Salata picantă, cultura cu multiple întrebuințări
Brassica juncea sau salata picantă este un rod al naturii care pare să stârnescă tot mai mult interes în rândul fermierilor. Planta este folosită în producţia de ulei şi de muştar, poate fi utilizată ca îngrăşământ în grădină, elimină metalele grele din sol şi reprezintă un deliciu în preparatele culinare. Dacă vă tentează să cultivaţi aşa ceva în propriile exploataţii, aflaţi că tehnologia sa nu este deloc complicată şi nici costisitoare.
Brassica juncea este cea mai nouă specie de salată aclimatizată la SCDL Buzău. Planta îşi are originea în Asia, unde este cultivată pe suprafeţe mari în China, Coreea şi India. În Europa specia este foarte puţin cunoscută. Spre exemplu, în România a fost luată în studiu la SCDL Buzău începând cu anul 2010, însă primele rezultate concrete au apărut după anul 2015. Denumirea populară atribuită acestei specii în România este de salata iute.
Cercetările au debutat cu procurarea de material biologic valoros din zona de origine. Au fost procurate mai multe genotipuri din Coreea, China şi Siria. Acestea au fost supuse programului de aclimatizare şi s-a constatat că planta vegetează şi fructifică foarte bine în condiţiile ţării noastre, atât în spaţii protejate cât şi în câmp.
Seamănă cu salata...
„Genotipurile care s-au adaptat la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre au fost cele provenite din Coreea şi Siria. După aclimatizare, cercetările au continuat cu ameliorarea speciei. Până în prezent s-a reușit obţinerea unui număr mare de genotipuri cu caracteristici fenotipice distincte în special în ceea ce priveşte forma şi culoarea frunzei, precum şi gustul acestora. Dintre acestea, două genotipuri au demonstrat stabilitate genetică în descendenţă, motiv pentru care unul dintre acestea, linia 3, a fost înscris la ISTIS Bucureşti în vederea omologării începând cu anul 2018 sub denumirea provizorie de AROMA“, declară dr. ing. Costel Vînătoru, SCDL Buzău.
Planta este asemănătoare cu salata tradiţională românească, doar că marginea frunzelor este ondulată, uşor serată, iar gustul este picant, caracteristică ce se accentuează pe măsură ce planta creşte.
Varietățile din specia Brasica juncea sunt cultivate atât pentru consumul de frunze verzi cât și pentru producția de ulei. Seminţele conţin 25-30% ulei ce poate fi folosit în producţia de muştar.
De asemenea, frunzele pot fi consumate în stare proaspătă sau preparate, fiind un condiment cu aromă foarte plăcută preferat de ţările orientale.
Brassica juncea este utilizată și pentru eliminarea metalelor grele din sol, cum ar fi plumbul, în locurile cu deșeuri periculoase, deoarece are o toleranță mai mare pentru aceste substanțe și stochează metalele grele în celulele sale.
Producătorii de legume folosesc planta ca îngrășământ verde. Scopul acesteia este de a acționa ca un mulci, acoperind solul pentru a suprima buruienile din culturi.
Cultura nu necesită lucrări special
Tehnologia de cultură este asemănătoare cu cea a salatei, se poate înfiinţa prin răsad sau prin semănat direct, suportă mai multe scheme tehnologice de înfiinţare, însă în sistem intensiv. Pe parcursul perioadei de vegetaţie cultura nu necesită lucrări speciale de îngrijire, însă trebuie menţinută curată de buruieni prin aplicarea praşilelor manuale şi mecanice şi aprovizionarea cu apă la timp.
„În ceea ce priveşte bolile şi dăunătorii s-a constatat că, în condiţiile ţării noastre, aceasta poate fi cultivată şi în regim bio deoarece pagubele înregistrate de agenţii patogeni sunt mult reduse. În cazul în care apare excesul de umiditate, unele genotipuri au manifestat sensibilitate la făinare“, a declarat dr. ing. Costel Vînătoru.
Cercetările vor continua cu extinderea în cultură a soiurilor nou obţinute. Studiile întreprinse până în prezent au demonstrat că această specie poate îmbogăţi cu succes sortimentul legumelor şi verdeţurilor cultivate în România. Interesul pentru aceste noi creaţii din partea consumatorilor şi cultivatorilor a crescut semnificativ de la an la an.
Ruxandra HĂBEANU
cultura salatei, salata picanta, Brassica juncea