Apicultori cu diplomă la Vălenii de Munte
Se spune că apicultura este o meserie care vine din pasiune. În general, cei mai mulți crescători de albine au profesii în cu totul alte zone, iar stupăritul se face dintr-un soi de hobby. Dar avem astăzi exemplul că albinăritul se poate învăța și la școală, viitorii absolvenți putând primi diplomă de apicultori, fiind deci calificați în această specialitate. În țară singura clasă de învățământ profesional cu acest profil a fost înființată în urmă cu doi ani la Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte, județul Prahova. O alta a fost aprobată pentru anul școlar 2018-2019.
Prof. ing. Viorel Alexe este cel care, împreună cu președintele Asociației Reproducătorilor de Albine Prahova Traian Enescu și președintele Cooperativei Agricole „Sf. Haralambie“, de la Mănăstirea Turnu, ing. Ion Mirea și conducerea liceului, a generat ideea înființării unei asemenea clase. Ultimii sunt partenerii din mediul privat în acest proiect, așa cum, de altfel, solicită Metodologia de organizare și funcționare a învățământului profesional, care presupune o procedură deloc simplă (contacte între agentul economic, școală și autoritatea locală, contract individual între elev/părinte, operatorul economic și școală, autorizarea/acreditarea operatorilor economici implicați în formarea profesională etc.).
– Înțeleg, dle profesor, că Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte este singurul din țară care a organizat o clasă de apicultură și sericicultură. Spuneți-mi în ce a constat pregătirea și câte clase cu acest profil aveți în prezent.
– Avem, în clipa de față, clasa a X-a la acest profil, la învățământul profesional, cu 22 de elevi, aprobată în 2016, iar din anul școlar 2018-2019 am obținut autorizare și aprobare pentru o nouă clasă, cu 28 de locuri. Suntem, într-adevăr, singurul liceu din țară care are specializarea apicultură și sericicultură. Pentru a primi dreptul să înființeze un nou profil în învățământul dual, o școală și partenerii ei privați trebuie să urmeze mai mulți pași. Îi enumăr doar, așa cum i-am urmat noi: obținerea spațiului (cu acordul conducerii liceului) și pregătirea acestuia pentru specializarea respectivă (noi am amenajat un cabinet, cu sprijinul operatorilor și aportul meu personal); vizită la fața locului a reprezentanților Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) pentru autorizare (n.n. – acreditarea se va obține după ce prima promoție va absolvi școala profesională); aprobarea clasei de către Inspectoratul Școlar Județean. Pe filieră, un rol important îl are și autoritatea locală (primăria), în calitate de partener în contract, dar și de finanțator al unei anumite componente din cheltuielile cu unitățile de învățământ, în general (n.n. – proprietar al spațiilor, întreținere, extindere, modernizare, dotare școală, plată utilități și burse școlare etc.).
– Cum este structurată materia de specialitate și în ce constă partea practică?
– În primii doi ani se predau, cu un număr mai mare de ore, disciplinele din trunchiul comun pentru toate clasele de învățământ agricol liceal și profesional. E adevărat, acestea nu au așa mare legătură cu specializarea în sine, apicultură, respectiv sericicultură (de exemplu, echipamente agricole folosite în cultura vegetală și zootehnie și relații economice ale unității agricole cu piața). La acestea se mai adaugă un curs ce face parte din curriculumul în dezvoltare locală (CDL), denumit „Baza meliferă pe Valea Teleajenului“, conceput de mine, de comun acord și în colaborare cu partenerii privați și avizat de către inspectorul de specialitate din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Prahova. Materiile care țin strict de disciplina de specialitate – apicultură, baza meliferă, sericicultură și tehnologia de creștere a viermilor de mătase – se fac numai în anul al III-lea e studiu. Partea practică, pusă de asemenea în acord cu operatorul privat, este de 9 săptămâni/anul școlar, la care se mai adaugă, săptămânal, o zi de laborator tehnologic și instruire practică. Practica se efectuează, în cazul apiculturii, direct la stupină, la agenții economici din cadrul asociațiilor, elevii învățând absolut tot ceea ce este legat de creșterea albinelor.
– Ce se întâmplă la absolvire?
– Elevii primesc o diplomă. La finele școlii profesionale au posibilitatea să fie angajați la apicultorii la care au efectuat practică ori pot să-și formeze singuri stupine, deci să profeseze într-o mică afacere familială. Iar Valea Teleajenului chiar e o zonă propice pentru un business în domeniul apicol!
Maria BOGDAN
apicultori, diploma apicultura, Valenii de Munte
- Articol precedent: Miere românească, certificată bio în Germania
- Articolul următor: Congresul APISLAVIA - Moscova 2018