„România, prea săracă pentru a-şi permite să mănânce ieftin“

Care este sursa de progres a unei naţiuni? Învăţământul. De ce anume are nevoie învăţământul din România pentru a fi o sursă de progres? „Este nevoie de toate etapele de formare, nu doar de studenţi, ci şi de tehnicieni, şi chiar de muncitori. Avem nevoie de pregătire de specialitate, dar asta înseamnă o decizie de sus în jos, care să modifice învăţământul liceal, post-liceal şi superior. Este o decizie care se poate lua chiar acum“, ne-a spus prof. Petru Alexe, prorector al Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi. Discuţia avută cu domnia sa a făcut referire nu doar la necesităţile sistemului de învăţământ, ci şi la realizările obţinute de instituţia la care predă şi care are o misiune dublă. Aceea de a pregăti specialişti pentru domeniul alimentar, nu doar la nivel de teorie, ci şi de practică şi de a transfera rezultatele cercetării în piaţă pentru beneficiul consumatorilor.

Staţii-pilot unice în Europa

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, spun reprezentanţii ei, este singurul centru universitar care, prin Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, promovează o practică integrată în programul universitar. Facultatea dispune astăzi de trei staţii-pilot în cadrul cărora studenţii din anii II şi III pot face practică în condiţii reale de muncă. Existenţa staţiilor a fost posibilă ca urmare a implementării unui proiect complex susţinut cu fonduri structurale. Rezultatul, spune prof. Petru Alexandru, este că studenţii pot câştiga experienţă în cercetare făcând practică în aceste laboratoare cu infrastructură complexă, dotate cu echipament de ultimă oră, dincolo chiar de cele care există acum în Europa. Practic, aceste staţii-pilot sunt constituite în nişte făbricuţe unde studenţii se pregătesc pentru a deveni ingineri în industria alimentară, învaţă să facă produse sănătoase şi să găsească soluţii durabile pentru viitor. Pentru că principala miză a practicii desfăşurate aici este transferul rezultatelor cercetării către mediul economic, este important să se găsească soluţii şi răspunsuri pentru întrebările agenţilor economici. Un alt proiect important al Universităţii Dunărea de Jos este realizarea unui centru de remodelare a sistemelor recirculante în acvacultură, cu o dotare excepţională.

De la cercetare în industrie

„Am venit în întâmpinarea mediului economic cu nişte proiecte de cercetare aplicativă, pentru că sperăm astfel să stabilim un contact direct. Pot spune deja că avem semnale încurajatoare şi promisiuni ferme de aplicare a unor produse în industrie. Avem o gamă variată de produse din lapte şi carne, unele au fost premiate şi chiar brevetate, iar oferta noastră este luată în considerare. Plus că avem promisiunile unor contracte de cercetare în domeniul bioprotecţiei, membrane comestibile etc. Sunt teme pe care noi le-am propus. Este o nişă pe care o abordăm, mai cu seamă pentru că există măsuri ca din 2017 să dispară o foarte mare parte din ambalajele, farfuriile şi paharele din plastic existente acum pe piaţă. Facem cercetări şi în ceea ce priveşte utilizarea unor microorganisme pentru conservarea produselor care să înlocuiască substanţele dăunătoare folosite astăzi.“ În discuţia avută cu prof. Petru Alexandru, acesta a menţionat cât de important este ca agricultura şi industria alimentară să devină priorităţi reale ale economiei naţionale şi ca finanţarea să se facă pe probleme aplicative.

„Nu putem elimina, spre exemplu, aditivii alimentari atât de huliţi, decât dacă venim cu soluţii. Am găsit firme mari dispuse să lupte pentru diminuarea drastică a numărului lor, iar asta înseamnă că vorbim aceeaşi limbă. Încă mai cred că industria alimentară poate deveni vârf de lance, alături, evident, de o agricultură sustenabilă. Sunt două ramuri care pot împinge România mai departe. În momentul de faţă există o colaborare între agricultură şi industria alimentară, doar că nu s-a acordat o prioritate politică acestor două sectoare. Toate politicile în acest sens au fost făcute sporadic şi separat.“

Prof. Petru Alexe, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor:

„Tot ceea ce îţi poţi imagina este real, spunea Picasso. Asta le spun şi eu studenţilor mei la cursuri. Totul se poate. Putem reconstrui, dacă vrem. Acum ne aflăm într-o situaţie dificilă pentru că trebuie să decidem între siguranţa alimentară, care înseamnă produse sănătoase, şi securitatea alimentară, care presupune să asiguri suficientă mâncare. Aici a apărut compromisul. Însă România este prea săracă pentru a-şi permite să mănânce ieftin.“

Alina Chirilă, studentă: „Sunt studentă în anul III la specializarea Controlul şi Expertiza Alimentelor. Este o experienţă inedită, nu am fost absolut deloc dezamăgită, iar faptul că dispunem de aceste staţii-pilot ne-a permis să punem în practică foarte repede ceea ce am învăţat şi este o şansă extraordinară. Astfel căpătăm experienţă şi este un plus enorm.“

Simon Neagu, studentă: „Studiez Ingineria Produselor Alimentare şi sper să devin un tehnolog bun. Îmi place ceea ce fac şi sper să pot oferi oamenilor alimente corecte din punct de vedere nutriţional. Ar trebui să existe un dialog între mediul academic şi cel economic. Acesta din urmă ar trebui să îmbrăţişeze ideile cercetării care propune, spre exemplu, sugestii de înlocuire a substanţelor şi aditivilor periculoşi pentru sănătate. O relaţie deschisă între cele două medii este în beneficiul consumatorului.“

Mihai Cerbu, student: „Existenţa staţiilor-pilot este un avantaj pentru că, în lipsa practicii, ar fi foarte greu să pătrundem pe piaţa muncii, unde se cere experienţă. Plus că în aceste staţii învăţăm să facem mâncare naturală după reţete clasice, tradiţionale. Fireşte că nu va depinde doar de noi ce va ajunge pe piaţă, dar vom încerca să ne impunem punctul de vedere, astfel încât românii să aibă acces la mâncare sănătoasă.“

Cristian Vasile Dima, asistent Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor: „Prin aceste staţii-pilot venim nu doar în sprijinul studenţilor, ci şi al agenţilor economici care pot face aici anumite teste ce nu se pot realiza în alte unităţi. În plus, şi persoane din afara sistemul de învăţământ al universităţii pot face o pregătire suplimentară în cadrul staţiilor-pilot. Infrastructura modernă, complexă de care dispunem permite consolidarea cunoştinţelor şi derularea unei cercetări fundamentale, dar şi aplicative.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 40-41