ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Ce se poate întâmpla fără o gestionare eficientă a apei (I)

Ca investiție primară în agricultură, apa și costurile asociate sunt vitale. Gestionarea eficientă a apei înseamnă atât producție sporită și profit pentru fermă, dar și un aspect extrem de important în siguranța și securitatea alimentară. Vulnerabilitatea înseamnă criză alimentară și, în consecință, foamete, arată o analiză a Clubului Farmerilor Români.

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate și transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în aprilie către autoritățile de la Bruxelles și consideră că finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului de gestiune a apei este o activitate ce se încadrează în condițiile stabilite de Comisie.

De altfel, Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România pentru a susține agricultura performantă din România. „Evoluția prețurilor produselor agricole la nivel global, datorată efectelor generate de schimbările climatice (seceta și valuri de frig din SUA, seceta de toamnă și frigul aferent iernii din Rusia), influența factorului politic asupra pieței cerealelor (sistemele de protecție prin taxe de export aplicate materiilor prime din Rusia, protecția ucraineană asupra materiei prime de oleaginoase), creșterea enormă a cererii și achizițiilor Chinei de materii prime agricole (grâu, porumb și soia) constituie factori de care Uniunea Europeană și România trebuie să țină seama pentru asigurarea securității alimentare, care trebuie cauționată prin investițiile în sistemele de gestionare a apei, în speță irigațiile și desecarea“, arată analiza efectuată de Clubul Fermierilor Români.

Vulnerabilitatea României se transferă întregii Uniuni Europene De asemenea, organizația atrage atenția că poziția României devine „extrem de vulnerabilă în mecanismele de piață care gestionează cererea-oferta de produse agricole la nivel mondial“, în lipsa acestor investiții strategice în sistemele de gestiune a apei destinate agriculturii.

Vulnerabilitatea României se transferă întregii Uniuni Europene pe dimensiunea de aprovizionare cu materie primă agricolă.

În perspectiva deja anunțată a unor recolte agricole de dimensiuni reduse la nivel regional (Marea Neagră), FAO insistă asupra măsurilor pentru evitarea intrării către o spirală negativă în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la produse agroalimentare, evidențiind chiar perspectiva unui fenomen de criză alimentară puternică = foamete. Pentru România, investițiile în infrastructura de gestiune a apei asigură capacitatea pentru realizarea obiectivului principal al oricărei guvernări prezente sau viitoare a țării și siguranța alimentară a cetățenilor săi. Infrastructura de irigatii și desecare-drenaj reprezintă baza acestui proces.

Mai mult decât atât, creșterea rezilienței fermelor înseamnă atât creșterea producției naționale, cât și protejarea investițiilor fermierilor în terenul agricol lucrat.

Dar creșterea nivelului de reziliență a fermelor depinde de accesul predictibil la apă deoarece acesta este ordonat de doi factori: producție și desfacere. Iar pentru a produce este nevoie de investiție primară și costuri asociate. Apa este o investiție primară care generează reziliență fermei prin faptul că sporește producția și, deci, profitul fermei.


Potrivit Clubului Fermierilor Români, sistemele funcționale și moderne de gestiune a apei permit creșterea producției la nivel național, asigurând totodată o predictibilitate sporită. Apa reprezintă condiția principală și ireductibilă în agricultură. Producția națională poate urca în următorii zece ani până la nivelul de 50.000.000 tone, față de cca 30.000.000 în prezent, într-un an normal. Totuși, condiția principală rămâne apa deoarece fermierii români folosesc deja o tehnologie avansată în agricultură. Randamentele depind doar de apă, comparația la nivel de țări membre ale UE fiind sugestivă, statul nostru având de recuperat zeci de procente.


Sistemele de gestionare a apei reprezintă elemente de siguranță ale fermierilor, prin capacitatea de a proteja investițiile în terenul agricol, ca mijloc al producției agroalimentare. Investiția este inițială și anuală. Cea inițială constă în achiziția sau închirierea de la proprietarul de drept și necesită ulterior investiții anuale prin două categorii distincte de cheltuieli, fixe și variabile. Cele fixe sunt determinate de costurile cu tehnologia în fermă (utilaje, active fixe – spații de stocare etc.), iar cele variabile sunt cele care determină costurile de înființare a recoltelor (îngrășăminte, spectrul de produse pentru protecția culturilor, semințe și costurile cu energia, adică combustibili și energie electrică), costurile generate de angajații din fermă, costurile financiare atașate finanțării culturilor și a împrumuturilor pentru finanțarea activității în fermă.


Simona Nicole DAVID

Irigațiile, plasa de salvare a agriculturii

Nu mai este pentru nimeni o noutate că schimbările climatice au devenit o realitate. An de an ne confruntăm cu situații extreme, cu secetă, cu variații mari de temperatură de la o zi la alta sau de la zi la noapte, cu alternanțe de zile cu temperaturi mari cu zile cu temperaturi foarte scăzute, grindină, vânturi puternice, furtuni, chiar inundații. Toate acestea fac să se evapore și puțina apă înmagazinată în sol.

Dacă la acestea adăugăm lucrările agricole, de multe ori efectuate în afara epocii optime, sau cu utilaje nepotrivite, compactarea solului prin treceri necontrolate pe sol sau când solul nu are umiditatea corespunzătoare, buruienile, de câteva ori mai mari consumatoare de apă decât plantele de cultură, constatăm un deficit de apă greu de acoperit pe cale naturală.

Trebuie făcute toate eforturile pentru înmagazinarea apei în sol, prin lucrări superficiale de dezmiriștire imediat după recoltat, care distrug crusta de la suprafața solului, evitând evaporarea apei și favorizând germinarea și distrugerea buruienilor și prin efectuarea și nivelarea ogoarelor de toamnă. Perdelele de protecție sunt de asemenea necesare, ele creând un microclimat favorabil dezvoltării plantelor și reducând eroziunea solului și evaporarea apei.

Cu toate acestea, suplimentarea pe cale artificială a cantității de apă prin irigare în perioadele când plantele au cea mai mare nevoie rămâne singura soluție viabilă la ora actuală pentru menținerea capacității de producție a solurilor și obținerea, în condiții de secetă, a recoltelor scontate.

Deși de ani de zile ne chinuim să reabilităm stații de pompare, canale de irigații, să construim altele noi, totuși, în cele mai multe zone din țară, nu s-au făcut pași importanți în domeniul infrastructurii de irigații.

Cu toate acestea, acolo unde există sursa de apă (canale, râuri, lacuri, foraje proprii, rețeaua publică etc.), irigațiile reprezintă o plasă de salvare pentru agricultură.

Dându-și seama de importanța irigațiilor, pentru a nu fi prinși din nou pe picior greșit în cazul unei secete similare cu cea din ultimii doi ani, mulți fermieri au decis să se doteze cu echipamente pentru irigat, fie prin achiziții directe, fie cu ajutorul programelor pe fonduri europene. În acest sens, programele cu finanțare europeană pentru îmbunătățirea infrastructurii de irigații sunt de un real ajutor. Se preconizează ca din iunie să se deschidă o nouă sesiune de proiecte pe Submăsura 4.3, „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații“, cu o alocare de aproape 44 milioane de euro, care include, ca parte componentă din infrastructura secundară de irigații, și achiziția de echipamente pentru irigat, într-un procent de 30% din valoarea proiectului fără echipamente, cu o finanțare nerambursabilă de până la 100%.

Pentru a răspunde solicitărilor fermierilor, NHR Agropartners a extins oferta de echipamente de irigat.

Pe lângă echipamentele de irigat produse de firma germană Beinlich, pe care le comercializează de mai mulți ani, NHR Agropartners a început de cățiva ani o colaborare cu firma italiană Marani, aflată de peste 70 de ani în serviciul fermierilor. Marani se mândrește să fie partenerul în irigații al fermierilor, oferind o gamă largă de instalații cu tambur și furtun de cca100 de modele, pivoți sau instalații lineare, motopompe și pompe acționate electric sau de la priza de putere a tractorului și multe tipuri de accesorii capabile să asigure clientului final cea mai bună soluție pentru nevoile sale.

Prin 1950, frații Marani au întors prima filă a acestei istorii care a început cu construcția de țevi galvanizate, fitinguri și instalații de irigat. În anii 1970, datorită unei imense cereri de instalații de irigat cu tambur și furtun, Marani a jucat un rol important, prezentând primele mașini de irigat cu turbină.

De atunci, creșterea companiei a continuat fără oprire, trecând prin multe inovații tehnologice și o creștere continuă a volumului producției. Ei au îmbrățișat cu mândrie conceptul calității, stabilind repere și standarde de calitate în acest sector industrial.

Dinamismul său, tipic pentru o companie din prima linie în domeniul irigațiilor, a condus Marani spre descoperirea și introducerea unor noi tehnologii și folosirea unor materii prime de cea mai înaltă calitate.

În prezent, marca Marani este indiscutabil asociată cu calitatea, durata lungă de serviciu și fiabilitatea.

Instalații cu tambur cu furtun

Marani poate oferi o gamă largă de tamburi cu furtun cu aproximativ 100 de modele, care pot fi echipate cu diferite accesorii, pentru a asigura clientului final cea mai bună soluție pentru nevoile sale. Pe lângă folosirea apei de la hidrant, Marani dă posibilitatea folosirii apei din canal, oferind pompe pentru tractor pentru apa curată sau cu impurități și pompe centrifuge pentru motoare termice sau electrice. Sunt disponibile, de asemenea, pompe „booster“ pentru a mări presiunea, în cazul unei rețele cu presiune mai mică. Opțional, tamburii pot fi prevăzuți și cu un mic motor termic pentru înfășurarea furtunului.

Scopul principal al companiei este de a garanta clienților săi cele mai înalte standarde de calitate, atât la materii prime cât și la produsele finale. Această revoluție calitativă se bazează pe un proces continuu de îmbunătățire a produselor, care permite companiei Marani să obțină o poziție excelentă pe piață și să-și atingă ținta acestui secol de a fi un jucător de primă clasă în domeniul irigațiilor.

Sunt disponibili tamburi cu furtun de la 40 mm diametru, cu lungime maximă de 130 m, iar cei uzuali sunt de la 110 mm cu lungime maximă de 850 m până la 160 mm diametru, cu lungime maximă de 480 m. Pentru pulverizarea apei se pot folosi aspersoare (tunuri) sau rampe pentru udare cu lățimi până la 50 m, cu duze care se pot monta la înălțime reglabilă și care pot lucra la presiune mică de 1,4…1,5 bari, evitând tasarea solului și reducând impactul asupra plantelor. Este foarte recomandat la culturi delicate și în legumicultură.

Sunt disponibile și instalații cu motopompă integrată, ca în figura de mai jos.

Comanda instalațiilor

La toate modelele Marani este standard sistemul electronic i-CAN de comandă al instalațiilor, cu un computer cu ecran color de 7” care oferă standard o serie de funcții, care de obicei sunt opționale.

Sunt disponibile două computere, Ma-Rain 26 și Ma-Rain 36, cu ajutorul cărora se pot stabili parametrii de lucru doriți. Pe Ma-Rain 36 se pot programa următoarele funcții: viteza de lucru (m/h), timpul de lucru, cantitatea de apă de aplicat în mm, întârzierea la pornire/oprire, viteze de lucru diferite pe 4 zone de lucru, norme diferite de apă pe 4 zone, când înstalația este prevăzută cu debitmetru opțional.

Monitorul arată timpul de lucru rămas, viteza de lucru în m/h, lungimea furtunului tras și a celui rămas întins, ziua și ora de încheiere a udării, debitul în l/min și m3/h, oprirea automată în cazul unei defecțiuni mecanice sau reglaj incorect etc. Computerul poate fi conectat la un modem GSM pentru monitorizare și alarmare în caz de lipsă de presiune, probleme de viteză de lucru și terminarea lucrării. De asemenea, operatorul poate trimite un mesaj text către modem și controla toți parametrii de lucru ai mașinii.

Sistemul i-CAN comandă, de asemenea, toate elementele pivoților sau instalațiilor liniare (unghiul de rotire a pivotului, unghiul total, presiunea apei în diferite zone etc.), printr-un singur cablu care evită folosirea mai multor cabluri pentru fiecare funcție singulară. Acest sistem inovativ permite acționarea pe fiecare pivot individual pentru a efectua alinierea de la panoul central. Aceasta diminuează considerabil timpii de reglare la punerea în funcțiune.

Toate elementele de structură sunt proiectate pe calculator și construite din oțel zincat la cald. Elementele, foarte rezistente, sunt realizate din material cu secțiuni mai mari decât cele disponibile pe piață de la alte mărci.

Pentru culturile ecologice, singurul sistem de irigare recomandat este cel prin picurare deoarece, dacă se utilizează cel prin aspersiune, care favorizează apariția dăunătorilor, culturile vor fi compromise, în absența substanțelor chimice pentru stropit.

Instalații liniare

Cu sistemele liniare se pot uda eficient parcelele rectangulare, asigurând o bună uniformitate a udării. Un sistem de ghidare prin brazdă sau cu cablu asigură funcționarea perfect dreaptă.

Grupurile de acționare cu carcasă de aluminiu, sunt proiectate pentru rapoarte de 40:1, 30:1 și chiar cu acționare flexibilă prin cablu cu raport 50:1. Roțile, cu jante zincate și protecții pentru valve, au anvelope late, cu profil specific pentru irigații, asigurând reducerea compactării. Duzele de capăt, care extind suprafața irigată de pivot sau de rampa liniară, au un sistem automat de oprire, care poate fi folosit pentru a evita udarea obstacolelor sau drumurilor.

Opțional, este disponibil și un sistem de alimentare direct din canal, prevăzut cu motopompă integrată și sistem plutitor cu filtre cu autocurățare unic pe piață, ca în figura de mai jos.

Sisteme pivot

Pivoții Marani sunt realizați din componente zincate cu secțiune și rezistență mari și sunt concepuți pentru a oferi o structură compactă și robustă.  Centrul cu un sistem unic de rotire garantează rezistență mare la stres, asigurând etanșarea ermetică în timpul rotirii. Pivoții Marani sunt disponibili pentru înălțime standard și pentru înălțime mare, putând fi utilizați pentru orice tip de cultură și au diametre de 133 mm pentru debit maxim de 145 mc/h, 168 mm pentru 242 mc/h și 203 mm pentru 362 mc/h.

Secțiunile (traveele) sunt disponibile de la 36 la 66 m la pivoții cu țeavă de 133 mm și 168 mm și de la 36 la 54 m la cei cu țeavă de 203 mm și sunt realizate din țevi identice și structură modulară, care face posibilă orice configurație, putând fi folosită în orice parcelă și făcând instalarea mai ușoară.

Cuplarea între travee este cu cardan cu garnitură de cauciuc și cu cuplaj demontabil.

Pivoții pot avea rotire completă de 360° sau parțială.

Hipodrom

În afara pivoților și instalațiilor liniare separate, sistemul combinat circular și liniar, denumit sugestiv „hipodrom“, reunește cei mai buni pivoți și cele mai bune rampe liniare, utilizând elementele mecanice performante ale fiecărui sistem, cum ar fi pivot etanș, un șasiu robust și un sistem de ghidare performant. Rotația interioară sau exterioară a traveelor permite irigarea garantată a unor configurații complexe. Distribuția uniformă a apei este garantată atât la deplasarea liniară cât și la cea circulară.

Amplasarea unui sistem de irigații nu se face la întâmplare, ci în urma unei analize riguroase a solului, a posibilelor surse de apă, a modelului de irigare. Sistemul se poate configura în funcție de condițiile specifice fiecărei ferme, de forma și dimensiunile parcelei, de necesarul de apă în diferite parcele, de sursa de apă etc. Un sistem defectuos conceput poate să aibă efecte la fel de nocive ca și absența apei, favorizând propagarea agenților patogeni, a poluanților, eroziunea sau creșterea salinității în sol.

NHR Agropartners oferă soluții pentru aproape toate condițiile de irigare, putând rezolva situații complexe. Aceste soluții ajută fermierii să suplinească lipsa de apă pe cale naturală și să obțină recolte bune chiar în anii secetoși, irigațiile fiind, fără exagerare, plasa de salvare a agriculturii.

Dr. ing. Florian NEACȘU

Atenție la calitatea apei folosite la irigat!

Schimbările climatice permanentizate scot în evidență că, în anumite zone, agricultura nu mai este posibilă fără irigații. Sursele de apă în țara noastră sunt: Dunărea, râurile interioare, inclusiv Canalul Siret–Bărăgan, pânza freatică și ar fi de dorit să se amenajeze cât mai multe lacuri de acumulare a apei din precipitațiile abundente care cad în anumite perioade ale anului, ploi torențiale care nu pătrund în sol, se scurg, provoacă eroziune, inundații și colmatări, se deplasează spre mare, deci se pierd. Anii secetoși au demonstrat că apa este factorul decisiv al producției agricole.

În viața plantelor apa are multiple roluri:

  • are putere de dizolvare și menținere a nutrienților sub formă de ioni;
  • asigură absorția și conducerea substanțelor nutritive în corpul plantelor;
  • menține turgescența și temperatura stabilă în corpul plantelor;
  • participă la fenomenele de hidroliză, oxidare, reducere, fotosinteză.

Apa folosită la irigat trebuie să aibă următoarele însușiri:

  • conținutul în săruri solubile (cloruri, sulfați, carbonate) să fie sub 5 g/l;
  • să aibă reacție neutră pHul 6,5-7,2. Poate fi tolerată și apa cu pHul 5,5 – 6,4 și 7,3-7,6;
  • conținutul în aluviuni să fie de 1-3 g/l;
  • temperatura apei să fie de 20-28°C (apa din subteran are 12-13°C);
  • să aibă un bun grad de aerație cu 7-14 g/m3 oxigen.

Irigarea nerațională poate avea unele urmări negative:

  • mărește nejustificat cheltuielile și deci prețul produselor agricole;
  • umezirea exagerată și repetată este nefavorabilă atât plantelor, cât și activității microbiologice din sol;
  • cantitățile mari de apă deteriorează structura solului;
  • cel mai grav este că produce sărăturarea secundară și înmlăștinirea solului.

Sărăturarea secundară constă în ridicarea apei freatice mineralizate spre suprafața solului, apa se evaporă, iar sărurile rămân concentrate în zona respectivă. Tot sărăturare secundară este și atunci când se folosește apă cu un conținut de săruri mai mare de 5 g/l.

Aceasta se întâmplă când adâncimea apei freatice este de 2-3 m, numită adâncime critică.

Fenomenul de înmlăștinire are loc atunci când nivelul pânzei freatice ajunge la suprafața solului. În afară de folosirea cantităților mari de apă la irigat, asemenea fenomene mai au loc atunci când prin canalele de adâncime, neetanșate, au loc pierderi de apă de până la 70%.

Pentru prevenirea sărăturării secundare este necesar:

  • să se cunoască adâncimea apei freatice și gradul ei de sărăturare;
  • să se cunoască gradul de capilaritate a solului.

Pentru a împiedica ridicarea apei la nivelul solului trebuie:

  • să se ia măsuri de evitare a infiltrării apei în canalele de aducțiune prin compactare, betonare, cu folie de polietilenă, prin plantarea de arbori de-a lungul canalului care pot elimina prin transpirație 20.000 m3/ha apă.
  • să funcționeze corect rețeaua de evacuare și drenaj;
  • să se aplice norme de udare moderate, pe teren bine nivelat și cu prezența perdelelor forestiere;
  • nivelul pânzei freatice să se găsească la peste 10 m adâncime.

Din cele de mai sus rezultă că, pentru aplicarea tehnologiilor de cultură în zonele irigate, este necesar un grad de profesionalism mai ridicat al fermierilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Se întâmplă în localitatea Cioranca din județul Buzău. Primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare

Așa afirmă administratorul Sebagro, Paul Sebastian Gheorghe, care lucrează 900 ha în localitatea Cioranca din județul Buzău. De aceea are în vizor dezvoltarea unui sector zootehnic pe viitor, dar și achiziția de teren agricol pentru a eficientiza afacerea. În plus, e hotărât să irige cel puțin 50% din teren, iar de anul acesta va avea primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare.

Își securizează afacerea prin achiziția de terenuri și irigații

Sediul fermei este la ieșire din Cioranca, pe partea stângă, cum se merge către Buzău. Imediat după ruina conacului Mănciulescu, o clădire impunătoare, care a fost și sediul IAS Cioranca, lăsată acum pradă buruienilor. O clădire de care Sebi Gheorghe, așa cum îl cunosc toți apropiații, ar fi încântat să o renoveze și să o redea ochiului mai ales că e legat sufletește de aceste locuri. L-am întrebat cum se face că are un procent destul de important din terenul pe care îl cultivă, cumpărat, iar el a răspuns franc: „Cumpăr pământ pentru că, din păcate, nu se mai fabrică altul.“ E o bucurie să știi că pământul pe care îl lucrezi e al tău, susține fermierul buzoian. Dar cel mai mult l-a bucurat faptul că a cumpărat 30 ha de la un italian. „Recunosc că am avut o satisfacție deosebită să întorc măcar o parte din terenul cumpărat de străini. A fost cam scump, 6.000 euro/ha, dar avea cadastru și era într-o singură solă. A meritat efortul!“, spune fermierul cu un zâmbet de satisfacție pe față. În rest a tot cumpărat teren cu prețuri variind în funcție de calitatea, regimul proprietății, dar și de situarea acestuia, de la 12.000 de lei/ha până la 6.000 euro/ha.

Producții bune, comercializare deficitară

Nu l-am auzit văitându-se, ba din contră: „Am avut ultimii trei ani foarte buni. E o problemă cu desfacerea, dar încetul cu încetul am învățat să-mi vând bine marfa“, susține fermierul buzoian. Contracte futures și un pic de comerț cu marfă achiziționată de la fermieri mai mici din zonă. Totuși, nu și-a putut opri mirarea despre cum și de ce traderii cumpără cerealele românilor la prețul de pe Matif minus 15%. Minus transportul și alte cheltuieli specifice, mai adaugă fermierul. „Aici e nevoie de mai mult decât de a face gălăgie punctual. E nevoie de unitate“, recunoaște tânărul agricultor.

Pentru asta e pe cale de a se constitui un grup de producători care să reușească să aducă apa râului Buzău mai aproape de terenuri. „Aici ar fi nevoie de sprijinul statului și nu înțeleg de ce nu se înțelege că irigațiile sunt vitale datorită schimbărilor climatice din ce în ce mai agresive“, spune vădit supărat buzoianul. Deocamdată irigă din puțuri forate cu instalații pe tambur cu aspersie. Anul trecut a mai investit mulți bani în dotarea a încă 30 ha cu instalație prin picurare. „E nevoie pentru că resursa de apă e limitată de către cei de la Apele Române, așa că trebuie să folosesc la maximum această rezervă“, specifică Paul Sebastian Gheorghe. În plus, se poate folosi instalația și pentru fertirigare, ceea ce va asigura o distribuție uniformă și la timp a fertilizanților. Instalațiile de irigat prin picurare sunt de la Netafim România, subsidiară a firmei israeliene Netafim Irrigation. Instalația principală se schimbă o dată la cinci ani, iar liniile de picurare în fiecare an. Dar sporurile de producție, mai ales în anii cu secetă (aproape toți în ultimul timp), acoperă din plin investiția.

Un teren pârloagă și un U 650 au fost primii pași în cultura mare

Sebi e medic veterinar. A lucrat 8 ani în sistem, din 1993: „Am vaccinat la greu. De la vaci până la câini și pisici. Acum am grijă doar de animalele pe care le cresc eu.“ Părinții lui sunt agronomi și au încercat să-l țină departe de pământ. Însă acum prima lui nevastă e ferma! „Și așa va fi mereu“, subliniază încă tânărul fermier (40 de ani). „Îmi place la nebunie ceea ce fac!“, a exclamat buzoianul. De la întorsul terenului până la cules, fiecare za din lanțul tehnologic e o provocare pentru el. „Nu e loc de șabloane în agricultură“, susține fermierul din Cioranca.

Primul pe listă a fost un U 650 cu care făcea agricultură pe terenul familiei, dar și ceva prestări de servicii în puținul lui timp liber. Apoi, trecând zilnic pe lângă un teren lăsat pârloagă, deși era de calitate, și-a zis că e mare păcat să stea nemuncit. Așa a început să arendeze teren. Apoi să-l cumpere. Anul acesta are pe 150 ha floarea-soarelui. Mai puțin decât de obicei. 150 ha sunt ocupate cu orz pentru bere (soiul Nectaria), 200 ha cu grâu, 200 cu porumb, 150 cu rapiță, dar și 40 ha cu lucernă și 20 cu porumb siloz pentru cele 100 de oi Țurcane și 15 vaci Roșie Daneză pe care le crește pentru a nu pierde contactul cu meseria. „Zootehnia va reveni în următorii 3-4 ani și va fi cel puțin cum este acum zona de cultură mare“, spune sigur pe el Sebi Gheorghe.

Folosește genetică Pioneer în proporție de 80%, iar pentru PPP preferă BASF și DuPont. Are tractoare Deutz, dar vrea să schimbe cu John Deere deoarece schimbările produse anul trecut l-au cam descurajat. Falimentul MAP care promisese un centru service la Buzău l-a convins să aleagă firma americană. „Mai ales că nu am mecanici buni. Nici utilizatori specializați, iar asta presupune că la cel mai mic defect avem nevoie de intervenția echipelor de service“, se justifică fermierul. Are combine New Holand, dar pe acest segment se ajută cu alți fermieri pentru ca producțiile să fie strânse cât mai repede și în condiții cât mai bune. Am văzut în curtea fermei și un plug francez Naum cumpărat la second-hand din Olanda. Acesta așteaptă un tractor de putere mare de la IPSO.

Are probleme cu sistemul, nu cu un om

Nu îl încântă să vadă „decapitați“ șefii APIA, AFIR sau MADR, deși au și ei partea lor de vină la ce se întâmplă. Principalul suspect rămâne sistemul care pune frână mai abitir decât un măgar la bunul mers al treburilor, e convins fermierul. „Din păcate, Ministerul Agriculturii e condus de eșaloanele 2 și 3“, susține Paul Sebastian Gheorghe. În schimb, este bucuros că au început să apară din ce în ce mai mulți tineri fermieri „și asta e foarte bine pentru viitorul agriculturii“. Statul ar trebui să îi încurajeze și „să ne dea naibi la timp afurisitele alea de subvenții, că nu le dau de la ei din buzunar“, se enervează pentru o clipă buzoianul. Apoi subliniază că „înghițim și mâncăm zilnic praf, erbicide și pesticide ca să ne plătim taxele la zi și de aceea statul trebuie să țină aproape de noi, nu să ne situăm pe poziții beligerante“, încheie singurul capitol de nemulțumiri și ton ridicat acest fermier cu o privire inteligentă și blândă.

Acasă îl așteaptă o soție și doi gemeni care îl împart de nevoie cu această „primă nevastă“. O „nevastă cu pretenții“ care are nevoie de investiții în fiecare zi. Practic, ferma este într-o construcție continuă, dar și aplecată spre capitalizare prin diversificarea activității. Iar Gheorghe Sebi visează din mers. Atât cât să facă următorul pas spre o fermă europeană. Așa cum e scris și în sloganul de pe frontispiciul firmei: „Totul pentru agricultură!“

Tudor CALOTESCU

AFIR: 30 de noi proiecte vor primi finanţare pentru investiţii în infrastructura de irigaţii

Un număr de 30 de noi proiecte vor primi finanţare din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, în valoare totală de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR a publicat Raportul de selecţie intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“ componenta infrastructură de irigaţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanţare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro. În perioada aferentă acestei etape lunare, 1-30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiţii în infrastructura secundară de irigaţii, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanţare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro“, menţionează AFIR într-un comunicat.

S-au solicitat peste 624 de milioane de euro

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii de irigaţii au fost depuse 632 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării şi selecţiei cererilor de finanţare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigaţii peste 222 de milioane de euro. Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigaţii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile şi poate achiziţiona echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat). Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi/sau racordarea la utilităţi, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Un exemplu…

Un exemplu de proiect selectat pentru finanţare este cel depus de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Mărculeşti SPPA (OUAI Mărculeşti), din judeţul Călăraşi, pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Suprafaţa propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă şi finanţată reprezintă un milion de euro. Conform cererii de finanţare depuse la AFIR, beneficiarul finanţării PNDR va reabilita staţia de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural şi structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiş etc., va înlocui trei pompe (din şapte existente), va reface instalaţiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice şi de automatizare şi va monta un debitmetru. De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona staţiei de punere sub presiune şi din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificaţie, va monta hidranţi. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziţionarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 metri.

(I.B)

După 30 de ani, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan intră în linie dreaptă!

Ministrul Adrian Oros a vizitat recent Canalul Siret-Bărăgan, un proiect complex care va rezolva permanent problema secetei în această zonă:

“Seceta din acest an ne-a demonstrat tuturor necesitatea investițiilor în infrastructura de irigații. Proiectul Siret Bărăgan are numeroase avantaje pentru regiune:

  • Locuri de muncă stabile pe perioada execuției;
  • Evitarea degradării solurilor prin practicarea unei agrotehnici superioare și adoptarea unei structuri corecte a culturilor;
  • Asigurarea sursei pentru alimentarea cu apă a localităților riverane;
  • Dezvoltarea social economică a zonei prin sporirea producției animaliere, apariția și dezvoltarea micii industrii locale”.

Micii fermierii pot primi gratuit apa pentru irigat

Ministrul Agriculturii a avut astăzi la sediul MADR o întâlnire cu presa în cadrul căreia a făcut o serie de precizări cu privire la situația actuală a agriculturii românești, precum și lămuriri cu privire la nevoile fermierilor.

În ceea ce privește irigațiile, Adrian Oros a precizat faptul că micii fermieri pot beneficia de apă gratuită furnizată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), cu condiția ca ei să dispună de propriile sisteme de irigații. Fermierii care nu fac parte din asociațiile utilizatorilor de apă și vor să primească apă de la ANIF, trebuie să anunțe înainte și pot beneficia de acest lucru.

“Dacă suprafața contractată anul acesta a fost de 844.000 de hectare, acum suprafața irigată care ni s-a cerut să fie irigată este de 102.000 de hectare. Facem apel la cei care au contracte cu noi, să facă cereri ca să dăm drumul la apă pe canale. Noi oricum am umplut canale pe o distanță de 1.621 de kilometri, iar suprafața deservită urmare a acestor canale ar fi de 504.000 de hectare. La ora actuală, din evidențele noastre pe fiecare județ, se irigă doar 102.000 de hectare. (…)Facem un apel și la micii fermieri, cei care nu sunt în organizațiile de udători, dar care au echipamente de irigații, să anunțe filialele teritoriale ale ANIF, pentru ca noi să avem o evidență a cantității de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Au posibilitatea să irige și acei mici fermieri, chiar dacă nu fac parte dina cele asociații de udători care au contracte cu noi”, a declarat ministrul Agriculturii.

România va beneficia de expertiza Statului Israel în domeniul irigaţiilor şi combaterii deşertificării

România va beneficia de expertiza Statului Israel în domeniul irigaţiilor şi combaterii deşertificării, ţinând cont că în această ţară au fost identificate soluţii inovative în agricultură şi au fost atinse performanţe, cu toate că resursele de teren agricol şi apă dulce sunt extrem de limitate. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, Adrian Oros, ministrul de resort, s-a întâlnit joi cu ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, E.S. David Saranga, unde au fost analizate oportunităţile de colaborare dintre cele două ţări.

În cadrul întâlnirii, ambasadorul israelian şi-a manifestat disponibilitatea pentru schimb de informaţii în cadrul unor vizite la nivel de experţi, atât în Statul Israel, cât şi în România în perioada următoare. În vederea dinamizării schimburilor comerciale dintre România şi Israel pe domeniul agricol, având în vedere potenţialul existent, E.S. David Saranga a menţionat că este necesară să fie simplificată în România procedura de autorizare a abatoarelor kosher, ca opţiune la vânzarea animalelor vii.

Ambasada Statului Israel la Bucureşti, prin Serviciul Economic şi Comercial, care reprezintă o extensie a ministerului din Israel cu atribuţii pe domeniul economic, a solicitat o listă a priorităţilor pe termen mediu ale sectorului agricol din România pentru ca în cadrul evenimentelor de specialitate ce au loc la noi în ţară să fie identificate firme care să asigure expertiză.

Potrivit Agerpres, unul dintre evenimentele de interes pentru partea israeliană este târgul internaţional INDAGRA.

De asemenea, ministrul Adrian Oros a menţionat demersurile României privind obţinerea statutului de parte a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, iar ambasadorul israelian şi-a exprimat susţinerea faţă de acest demers al României.

credit foto: madr.ro

ANIF informează toți fermierii că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită

Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare aduce la cunoștință tuturor fermierilor că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

ANIF încurajează toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare informează toți fermierii că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă.

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane hectare,  fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Fermierii care întâmpină probleme legate de încheierea contractelor în teritoriu pot lua legătura cu Unitatea Centrală ANIF prin email,  la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., sau fax 0213322816.

De asemenea, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pune la dispoziția potențialilor beneficiari, spre consultare, modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigații la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare.

Nr. crt.

Denumire Filială Teritorială
Denumire Unitate de Administrare

Adresa Poștală

Director FTIF/UA

Numar de telefon mobil   Personal / De Serviciu

1

Filiala Teritorială Alba

Str. Alexandru I.Cuza, nr .4, Alba Iulia, jud. Alba, Cod poştal: 510193, tel.0258.813.148

Ispas Aurel Costică

0799 950 174

2

Filiala Teritorială Arad

Str. Toth Sandor, nr. 6/d, Arad, jud. Arad, Cod poştal: 310132, tel 0257.280.955

Purcaru Mircea

0799 950 131

3

Filiala Teritorială Argeș

Adresa: Str. Agrosemului, nr.9, oraş Ştefăneşti, jud. Argeş, Cod poştal: 117715, tel 0248.254.124

Zenovie Manuel

0799 951 725

4

Filiala Teritorială Bacău

Adresa: Str. Alexei Tolstoi, nr.69, Bacău, jud. Bacău, Cod poştal: 600293,tel. 0234.536.067

Ifrim George

0723 247 741

5

Filiala Teritorială Botoşani

Adresa: Aleea Mihail Kogălniceanu, nr.4, Botoşani, jud. Botoşani, Cod poştal: 710193, tel 0231.584.158

Ştefan Liviu Nicolae

0799 950 117

6

Filiala Teritorială Brăila

Adresa: Str. Vapoarelor, nr.13, Brăila, jud. Brăila, Cod poştal: 810339, tel 0239.611.851

Turcitu Vasile

0752 145 450 / 0799 951 907

6.1

U.A. Brăila Nord

Adresa: Str. Râmnicu Sărat , nr.103, Com. Cazasu, jud. Brăila, Cod poştal: 817181, tel. 0239.614.550

Pascale Alfredo Vasile

0799 957 288

6.2

U.A. Brăila Sud

Adresa: Str. Principală, nr.150, sat Spiru Haret, Com. Berteştii de Jos, jud. Brăila, Cod poştal: 817016, tel. 0239.699.934

Bordei Mihaela Raluca

0799 951 869

7

Filiala Teritorială Buzău

Adresa: Str. Frăsinet, Nr.2, Buzău, jud. Buzău, Cod poştal: 120052, tel. 0238.446.441

Carpen Claudiu

0722 282 423

8

Filiala Teritorială Călăraşi

Adresa: Str. Prelungirea Bucureşti, nr.2, Călăraşi, jud. Călăraşi, Cod poştal: 910048, tel. 0242.331.321

Neagu Vasile

0775 329 673

8.1

U.A. Oltenița

Adresa: Prelungirea BUcuresti, nr.2, Călăraşi, jud. Călăraşi, Cod poştal: 910048, tel. 0242.331.321

State Laurențiu

0722 207 422

9

Filiala Teritorială Cluj

Adresa: Str. Sobarilor, nr.36A, Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod poştal: 400270, tel. 0264.415.115

Cornea Marius Romulus

0799 951 224

10

Filiala Teritorială Constanța

Adresa: Str. Zburătorului, nr.4, Constanţa, jud. Constanţa, Cod poştal: 900419, tel. 0241654010

Trifan Alin Romeo

0728 866 936

10.1

U.A. Constanţa Nord

Adresa: Str. Carol I, nr.40, N. Bălcescu, jud. Constanţa, tel. 0241.257.957

Petrişoaia Veronica

0723 478 835

10.2

U.A. Constanţa Sud

Adresa: Str. M Kogălniceanu, nr.31, Murfatlar, jud. Constanţa, tel. 0241.234.194

Vladescu Adrian

0799 957 651

11

Filiala Teritorială Covasna

Adresa: Str. Morii, nr.5, Sf. Gheorghe, jud. Covasna, Cod poştal: 520071, tel. 0267.317.435

Găureanu Mariana Aurora

0744 550 992 / 0799 951 540

12

Filiala Teritorială Dâmbovița

Adresa: Str. I.C. Brătianu, nr.23, Târgovişte, jud. Dâmboviţa, Cod poştal: 130158, tel 0245.631.819

Alexandru Ion

0731 035 042 / 0799 951 745

13

Filiala Teritorială Dolj

Adresa: Str. Mihai Eminescu, nr.16, Simnicu de Sus, jud. Dolj, Cod poştal: 200738, tel. 0251.429.927

Păsculescu Veta

0744 471 136

14

Filiala Teritorială Galaţi

Adresa: Str. Ştiinţei nr.97, Galaţi, jud. Galaţi, Cod poştal: 800189, tel. 0236.416.221

Bărceanu Petru

0765 248 416

15

Filiala Teritorială Giurgiu

Adresa: Şos. Sloboziei, nr.193, Giurgiu, jud. Giurgiu, Cod poştal: 080332, tel. 0246.216.052

Ardei Dumitru

0799 951 705

16

Filiala Teritorială Hunedoara

Adresa: Str. Depozitelor, nr.6, Deva, jud. Hunedoara, Cod poştal: 330179, tel.0254.223.421

Omotă Felicia - Anișoara

0746 030 051

17

Filiala Teritorială Ialomiţa

Adresa: Str. Cuza Vodă, nr.5, Slobozia, jud. Ialomiţa, Cod poştal: 920057, tel. 0243.213.023

Mihai Cezar Adrian

0799 955 646

17.11

U.A. Ialomiţa Mal Drept

Adresa: Str. Dunării, Făcăieni, jud. Ialomiţa,Cod poştal: 927110, tel. 0243.213.023

Pirpiliu Marius Romeo

0799 967 460

17.12

U.A. Ialomiţa Mal Stâng

Adresa: Str. Silozului, nr.1, Ţăndărei, jud. Ialomiţa, Cod poştal: 925200, tel. 0243.213.023

Lache Sorin Stefan

0799 955 992

18

Filiala Teritorială Iaşi

Adresa: Str. Sărărie, nr.16, Iaşi, jud. Iaşi, Cod poştal: 700083, tel. 0232.226.526

Grosu Ionel

0740 342 286

19

Filiala Teritorială Ilfov

Adresa: B-dul 1 Mai, nr.241, com. Berceni, jud. Ilfov, Cod poştal: 077020, tel. 021.3612880

Dobre Paul

0728 866 623

20

Filiala Teritorială Mehedinți

Adresa: B-dul Carol I, Nr.1A, Dr.Tr.Severin, jud. Mehedinţi, Cod poştal: 220099, tel. 0252.315.080

Bogasieru Marilena

0741 781 066

21

Filiala Teritorială Olt

Adresa: Str. Vornicu Ureche, nr.15, Caracal, jud. Olt, Cod poştal: 235200, tel. 0249.515.293

Puchiu Irina

0799 954 005

22

Filiala Teritorială Prahova

Adresa: Str. Cosminele, nr.11A, Ploieşti, jud. Prahova, Cod poştal: 100245, tel. 0244.558120

Ardeleanu Vasile

0799 952 246

23

Filiala Teritorială Teleorman

Adresa: Com. Piatra, jud. Teleorman, Cod poştal: 147245, tel. 0247.361.082

Daşa Ionel

0722 333 717 / 0768 637 916

24

Filiala Teritorială Timiş

Adresa: Str. Coriolan Brediceanu, nr. 8, et.3, Timişoara, jud. Timiş, Cod poştal: 300011, tel. 0256.203.230

Cojocinescu Florian

0728 866 890 / 0799 952 006

25

Filiala Teritorială Tulcea

Adresa: Str. Viticulturii, nr.10, Tulcea, jud. Tulcea, Cod poştal: 820075, tel. 0240.532.001

Damian Marius - Florin

0728 866 890 / 0799 952 006

26

Filiala Teritorială Vaslui

Adresa: Str. Spiru Haret, Nr.5, Vaslui, jud. Vaslui, Cod poştal: 730139, tel. 0372.768.668

Damian Sandu

0756 607 073 / 0799 958 578

27

Filiala Teritorială Vrancea

Adresa: Str. Brăilei, Nr.121 Bis, Focşani, jud. Vrancea, Cod poştal: 620122, tel 037.213.977

Popa Eugen Vasile

0732 265 872

Fondurile pentru investițiile în sisteme de irigații au fost epuizate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță închiderea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în infrastructura de irigații, ca urmare a epuizării fondurilor disponibile pentru această sesiune. Fondurile pentru acest tip de investiții sunt alocate prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructură de irigații, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În sesiunea deschisă în 6 februarie, AFIR a primit online 306 cereri de finanțare în valoare totală de 300.609.581 de euro. Alocarea financiară aferentă acestei sesiuni a fost de 200 milioane de euro, iar plafonul de primire a solicitărilor de finanțare de 300 milioane de euro[1].

  „Într-un interval de aproximativ 7 luni, AFIR a primit solicitări de finanțare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investițiilor în infrastructura secundară de irigații. Mi-aș fi dorit să avem o anvelopă financiară mai mare pentru acest sector extrem de important – irigațiile. Am trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro în exercițiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totală de 440,98 de milioane de euro în această programare și sper ca în exercițiul viitor 2021 – 2027, să fim în măsură să majorăm această sumă. Interesul crescut al Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI) se datorează mai multor măsuri administrative pe care le-am aplicat împreună cu partenerii noștri instituționali. Una dintre măsuri a fost extinderea suprafeței vizată pentru aceste tipuri de investiții de la 628.000 hectare la peste 1.800.000 hectare” a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Sprijinul acordat prin submăsura 4.3, componenta infrastructură de irigații este 100% nerambursabil și se ridică la maximum 1.000.000 de euro/ proiect. Finanțarea nerambursabilă se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune, precum și racordarea stațiilor la utilități, construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

  „O altă măsură importantă, solicitată de mult timp de beneficiarii noștri, a fost să permitem ca, în limita a 30% din valoarea proiectului, să poată fi achiziționate echipamente de irigat, prevedere care a fost aplicată în această sesiune. Subliniez rolul important pe care l-au avut întâlnirile de lucru organizate înainte de lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare, precum și experiența dobândită anterior de către OUAI-uri și de federațiile acestora, astfel încât am putut să avem un feed-back real din partea celor care investesc în infrastructura secundară de irigații din țara noastră” a menționat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În exercițiul financiar 2014 – 2020, AFIR a primit 537 de solicitări de finanțare a infrastructurii secundare de irigații în valoare de 532,1 milioane de euro. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat 264 de contracte de finanțare cu reprezentanții Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI), în valoare de 200,8 milioane de euro și a efectuat până în prezent plăți de 99,76 de milioane de euro.

[1] La fiecare sesiune de cereri proiecte se aplică un plafon maxim de depunere care permite depunerea unui număr mai mare de proiecte decât valoarea totală a alocării pentru respectiva sesiune, astfel încât să se poată utiliza întreaga alocare disponibilă,  dacă anumite proiecte sunt retrase, declarate neconforme sau neeligibile.

Sursa: afir.info

Apa reziduală din orașe, reutilizată pentru irigații

Odată cu schimbările climatice, care sunt din ce în ce mai evidente și mai supărătoare, irigațiile devin tot mai necesare. Din cauza reducerii cantităților de precipitații, corelată cu creșterea temperaturilor medii și a numărului de zile consecutive fără ploaie în perioada de vegetație a principalelor culturi agricole, irigațiile încep să devină o urgentă necesitate. Dar, pe de altă parte, și obținerea apei necesare este, de multe ori, o problemă. În această situație s-a impus o nouă abordare a problemei, pas pe care Consiliul European l-a făcut la sfârșitul lunii iunie.

Adaptare la schimbările climatice

Consiliul European a convenit asupra principiilor generale ale unui regulament prin care devine mai ușor ca apele urbane reziduale să fie utilizate pentru irigații agricole. Aceste norme noi vor ajuta Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente. Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Statele membre vor să se asigure că cerințele stabilite în regulament continuă să se bazeze pe cele mai recente dovezi științifice disponibile. Ele au inclus, așadar, o clauză prin care Comisia este obligată să analizeze dacă este necesar să se revizuiască cerințele minime ale calității apelor recuperate, pe baza rezultatelor unei evaluări a punerii în aplicare a regulamentului sau ori de câte ori noile cunoștințe tehnice și științifice impun acest lucru.

Ultimele prevederi în acest sens au fost adoptate de către CE la 28 mai 2018, în cadrul măsurilor de realizare a obiectivelor din Planul de acțiune pentru economia circulară. Atunci au fost stabilite și cerințele minime pentru reutilizarea apelor reziduale. Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la propunere la 12 februarie 2019.

„Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei“, a comentat dl Ioan Deneș, ministrul român al Apelor și Pădurilor, care a prezidat ședința în care a fost adoptată hotărârea.

Există mai multe state care au o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizare a apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei s-a dovedit mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta, se mai spune în expunerea de motive a Hotărârii. Normele existente la nivelul UE în ceea ce privește igiena alimentară vor continua să fie valabile și respectate pe deplin.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

Interes deosebit pentru investițiile în infrastructura secundară de irigații din PNDR 2020

Sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 este deschisă până la 31 august 2019, ora 16:00, în limita fondurilor disponibile și are o alocare financiară anuală de 200.000.000 euro. Plafonul de depunere a cererilor de finanțare este de 300 milioane euro.

Fondurile alocate nu sunt încă epuizate, deși există un număr foarte mare de potențiali beneficiari interesați comparativ cu sesiunile deschise anterior. În acest moment (la data de 25.06.2019, ora 10.04), mai sunt disponibile 4.170.110 euro, fiind depuse 301 de proiecte în valoare totală de 295.829.890 euro.

Pragurile de calitate ale proiectelor diferă în fiecare lună, începând de la 70 de puncte în prima etapă lunară (28 ianuarie – 28 februarie 2019) și ajungând până la pragul minim de 20 de puncte în ultima etapă lunară (01 – 31 august 2019).

În această sesiune s-a acordat finanțare de până la 1.000.000 euro pentru fiecare proiect de investiții în sistemele de irigații. Fondurile sunt 100% nerambursabile și se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune, precum și racordarea acestora la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat. Un element de noutate este faptul că echipamentele de irigat pot fi achiziționate în limita a 30% din valoarea eligibilă a proiectului – modalitatea de calcul fiind detaliată în Ghidul Solicitantului.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până în data de 31 august 2019, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info., la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată submăsurii 4.3.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. Discuțiile pe care conducerea AFIR le-a avut atât cu beneficiarii, cât și cu reprezentanții agenției din teritoriu, au oferit ocazia de a identifica problemele întâmpinate în implementarea proiectelor pe care AFIR le finanțează și au ajutat la optimizarea tuturor proceselor care necesitau ajustări. Au fost identificate soluții concrete pentru finalizarea acestor proiecte esențiale pentru agricultura românească  în termenele stabilite de contractele de finanțare, pentru a preîntâmpina eventualele  prelungiri ale acestora care ar implica și penalizări. 

În perioada de programare financiară 2007 – 2013, investițiile în sisteme de irigații au fost finanțate prin Măsura 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, componenta a1, irigații şi alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Sprijinul acordat prin componenta de irigații a Măsurii 125, a fost solicitat de organizații sau federațiile de utilitate publică ale proprietarilor/ deținătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin M125 – Irigații, au fost depuse 156 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 150 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 131 contracte de finanțare în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 101,6 milioane de euro. Precizez că sunt 86 de investiții finalizate, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2014 – 2020, sectorul irigațiilor este finanțat prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații. Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăși 1 milion de euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP).

În total, prin submăsura 4.3 – Irigații, au fost depuse 529 cereri de finanțare în valoare de peste 524,5 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 257 contracte de finanțare în valoare de 194 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 94,5 milioane de euro, până în prezent. De asemenea, menționăm că, până în acest moment, au fost finalizate 63 de proiecte, cu o valoare de peste 14 milioane de euro.

Reamintim că AFIR a deschis în data de 28 ianuarie 2019 sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul PNDR 2020.

Sursa: madr.ro

Atenție! Se extinde rețeaua de irigații

Extinderea suprafețelor irigate este o binefacere pentru agricultura României deoarece se reduce din coșmarul secetelor tot mai frecvente. Dar, în același timp, este o răspundere mai mare pentru toți cultivatorii din zonele irigate pentru a aplica tehnologii de cultură foarte corecte și evitarea proceselor de sărăturare secundară și înmlăștinire a solului. Potențialul irigabil al țării noastre, prognozat la începuturi, este de 5 mil. ha folosind apă din Dunăre, pe 1/3 din suprafață, iar pentru restul suprafeței, din râurile interioare. Amenajările pentru irigații care au fost executate înainte de 1989 reprezintă 3.001.617 ha folosind ca sursă de apă 85% din Dunăre și 15% din râurile interioare. După cum se știe, acestea au fost distruse aproape în totalitate.

În ultimul timp, Ministerul Agriculturii are o preocupare permanentă pentru reamenajarea zonelor irigate, fiind multe șantiere care lucrează la realizarea infrastructurii principale care să fie gata pe 70% până în 2020 și pe 90% până în 2030. Se are în vedere și canalul Siret-Bărăgan. Se prevede ca în anul 2020 să se irige 2 milioane de hectare.

Apa este factorul decisiv pentru nivelul și calitatea producției agricole, având următorul rol: are putere de dizolvare și de menținere a nutrienților sub formă de ioni; asigură absorbția și conducerea substanțelor nutritive în corpul plantelor; menține stabilă temperatura plantelor, având rol de regulator; participă la procesele de hidroliză, oxidare, reduceri, fotosinteză.

Apa folosită la irigarea culturilor agricole trebuie să aibă următoarele însușiri: conținutul în săruri solubile (cloruri, sulfați, carbonați) să fie sub 5 g/l; să aibă o reacție neutră, cu pH-ul de 6,5-7,5; conținutul în aluviuni să fie de 1-3 g/l; temperatura apei ajunsă la plante să fie de 20-28°C (cea din subteran are 12-13°C); să aibă un bun grad de aerație, cu 7-14 g oxigen/m3 apă.

Dar irigarea poate avea și o serie de urmări negative ca: aplicată nerațional, mărește cheltuielile și deci prețul produselor agricole; umezirea repetată, exagerată a solului, este nefavorabilă plantelor și activității microbiologice din sol; cantitățile mari de apă aplicate deteriorează structura solului; cel mai grav este că irigarea nechibzuită poate duce la fenomenele de sărăturare secundară și de înmlăștinire a solului.

Sărăturarea secundară constă în ridicarea apei freatice mineralizate spre suprafața solului unde apa se evaporă, iar sărurile rămân și se concentrează în zona respectivă. Aceasta depinde și de nivelul la care se găsește pânza freatică, nivel care se numește adâncime critică, fiind la 2-3 m adâncime. Când nivelul pânzei freatice ajunge la suprafața solului provoacă fenomenul de înmlăștinire a solului.

Toate acestea au loc atunci când nu se practică o irigare rațională, se folosesc volume mari de apă în loc de volume mai reduse și la intervale mai mici pentru a beneficia și de precipitațiile care apar în aceste intervale. Pierderi mari de apă mai au loc prin infiltrare în canalele de aducțiune, atunci când nu sunt bine etanșate. S-a constatat că în canalele vechi se pierd peste 70% din apă, iar în cele noi, bine executate, se pierd sub 15%.

O altă cauză a sărăturării secundare a solului este folosirea apei care conține peste 5 g/l săruri. De aceea spuneam mai înainte că agricultorii din zonele irigate trebuie să aibă un minimum de cunoștințe despre aceste aspecte, să se documenteze și să aplice măsurile cuvenite pentru evitarea fenomenelor nedorite.

Pentru prevenirea fenomenelor de sărăturare secundară este necesar: să se cunoască adâncirea pânzei freatice și gradul de sărăturare al apei; să se cunoască gradul de capilaritate a solului.

Pentru a împiedica ridicarea apei la suprafața solului este necesar: să se ia măsuri de evitare a infiltrării apei în canalele de aducțiune prin compactare, folii de plastic, betonare și prin perdele de arbori de-a lungul canalelor, care pot elimina prin transpirație 20.000 m3 apă/ha; să nu ajungă apa de irigații la apa freatică; să funcționeze corect rețeaua de evacuare și drenaj; să se aplice norme de udare moderate pe un teren perfect nivelat; nivelul pânzei freatice să fie la peste 10 m adâncime.

Din cele de mai sus rezultă că activitatea agricolă în zonele irigate necesită un profesionalism ridicat și o rigoare în aplicarea tehnologiilor de cultură care sunt specifice pentru culturile irigate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Noi reglementări în domeniul activității de îmbunătățiri funciare

În Ședința Guvernului din 29 martie 2019 a fost aprobată o Hotărâre de Guvern prin care se instituie măsuri legislative care vizează atât normele metodologice de aplicare a legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cât și organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Astfel, actul normativ aprobat astăzi instituie măsuri de armonizare a normelor metodologice cu forma revizuită a legislației cadru, respectiv Legea 138/2004, referitoare la:

  • Dispozițiile aplicabile organizațiilor de îmbunătățiri funciare și federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare,
  • Reglementarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare și a terenului,
  • Amenajările de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, precum și la serviciile de îmbunătățiri funciare.

În ceea ce privește măsurile pentru reorganizarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, acestea vizează Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției, aprobat prin HG nr. 615/2014.

Prin reorganizarea în 41 de filiale teritoriale, ANIF va asigura creșterea calității serviciilor prestate, scurtarea timpului de intervenție, reducerea timpului de punere în practică a deciziilor și a circuitului documentelor din procedura de promovare a obiectivelor de investiții, eliminarea costurilor necesare deplasării personalului între filialele teritoriale actuale și unitățile de administrare, îmbunătățirea relațiilor ierarhice.

În urma actului normativ adoptat, de aceste noi reglementări vor beneficia organizațiile utilizatorilor de apă pentru Irigații care modernizează infrastructura secundară de irigații prin accesarea măsurilor cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală, precum și ANIF.

Sursa: madr.ro

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații din județele Brăila și Ialomița

Stația de repompare SRPA 1 LACU REZI, care deservește o suprafață de 115.096 ha (Brăila+Ialomița).

La această stație vor fi realizate următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de aspiraţie, curăţarea şi repararea pereului din bazinul de aspiraţie, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, decolmatarea bazinului de refulare, curăţare şi reparare a pereului din bazinul de refulare, lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice şi automatizări, precum și lucrări de reabilitare a clădirii energetice, compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uşi, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire. Până la această dată, s-au executat următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de refulare, demontarea parţială a 6 conducte de refulare, executarea rampei de acces în zona celor 6 electropompe ce au fost demontate, organizarea unei părți a şantierului.

La Stația de repompare SRPA III, a cărei suprafață deservită este de 53.620 ha (BR+IL), se vor aduce următoarele îmbunătățiri: decolmatarea și repararea bazinului de aspiraţie și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice. De asemenea, vor fi reabilitate instalațiile electrice şi automatizările (procurarea de întrerupători, transformatori de curent, transformatori de tensiune, tablouri electrice, corpuri de iluminat), se vor realiza reabilitarea clădirii energetice compusă din reparații la acoperiș, înlocuirea burlanelor şi a jgheaburilor, a ferestrelor, uşilor, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a două electro pompe și a conductelor de refulare aferente. Până în prezent, s-au executat lucrări de decolmatare a bazinului de refulare precum și de demontare parţială a două conducte de refulare.

Lucrările la Staţia de repompare SRPA III a, a cărei suprafață deservită este 32.153 ha (BR, IL), vizează următoarele operațiuni: reabilitarea, decolmatarea și repararea bazinului de aspirație și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, reabilitarea instalațiilor electrice și automatizărilor, reabilitarea clădirii energetice compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uși, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a  3 electropompe noi şi a conductelor de refulare aferente.

Sursa: madr.ro

Programul Național de Irigații prevede reabilitarea a peste 2 milioane de ha din 88 de amenajări

Agenţia  Naţională de  Îmbunătățiri  Funciare, prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de irigaţii, derulează în prezent un număr de 47 de obiective de investiţii cu lucrări în curs de execuţie şi un număr de 30 de obiective de investiţii în diferite stadii de proiectare cu termene de începere a execuţiei lucrărilor în anul 2019.

Din cele 47 de obiective, patru au fost finalizate şi alte două urmează a se finaliza, astfel:

  • Modernizarea staţiei de pompare irigaţii SPA km 388 - Navele 2,3 din amenajarea Gălăţui Călăraşi şi Boianu Sticleanu, judeţul Călărași a fost finalizată cu un an mai devreme faţă de termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări;
  • Reabilitarea staţiei de repompare SRPA I+IQ - Spiru Haret din amenajarea Ialomiţa Călmăţui, judeţul Brăila Călărași a fost finalizată la data de 01.09.2018,  iar  termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări era 26.10.2018;
  • Reabilitarea  amenajării de irigaţii Terasa Caracal, județul  Olt, a fost finalizată la data de 20.09.2018, cu 3 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 09.01.2019;
  • Reabilitarea amenajării  hidroameliorative Bucşani–Cioroiu - Priză Arceşti, judeţul Olt, a fost finalizată la data de 30.07.2018, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 05.01.2020;
  • Reabilitarea staţiei de pompare plutitoare SPA Ruptoare, din amenajarea de irigaţii Viişoara, judeţul Teleorman, urmează a fi finalizată la data de 30.04.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 02.10.2019;
  • Reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia Măceşu, judeţul Dolj, urmează a fi finalizată la data de 30.11.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 15.03.2020;

Prin Programul Naţional de Irigaţii se va reabilita o suprafaţă totală de 2.004.639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile care includ următoarele obiective: 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare, 11.856 m de conducte de refulare, 48.232 m de conducte îngropate, un colector, 2.548.860 m de canale de aducţiune, 2.811.338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice. 

Prin aceste exemple, ca și prin altele, se demonstrează ritmul alert de realizare a sistemului de irigații.

Sursa: madr.ro

200 milioane de euro disponibile pentru submăsura 4.3 - irigații

MADR va deschide după un interval de 7 zile calendaristice de la postarea pe site-ul AFIR a ghidului solicitantului și a documentelor de procedură aferente, în forma finală aprobată, o nouă sesiune de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru sub-măsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de irigații.

Publicarea documentelor finale se va realiza în perioada imediat următoare, anunță MADR.

În cadrul sesiunii ce urmează a se deschide, aferentă sub-măsurii 4.3, suma disponibilă pentru selecția proiectelor va fi de 200 milioane euro, depunerea urmând a se face la nivel național.

Alocarea publică a sub-măsurii este de 441 milioane euro, până în prezent fiind lansate 2 sesiuni de depunere proiecte la nivel național cu o alocare de 368 milioane euro și una la nivelul zonei ITI Delta Dunării cu o alocare de 7 milioane Euro.

În cadrul sesiunilor deja lansate au fost depuse 233 proiecte, fiind selectate 199 proiecte în valoare de 195,8 milioane euro și contractate 192 proiecte în valoare de 187,2 milioane euro.

Beneficiarii eligibili în cadrul sesiunii vor fi organizații/federații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI/FOUAI) înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Vor fi finanțate proiectele a căror valoare maximă eligibilă este de un milion Euro/proiect și care vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigații, respectiv modernizarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor aferente acestora, precum și racordarea la utilități, sistemele de contorizare a apei, inclusiv construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

OUAI/FOUAI vor putea primi finanțare pentru achiziția de echipamente de irigat în limita a maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

AFIR finanțează prin PNDR 2020 infrastructura secundară de irigații

În vederea pregătirii unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale reamintește tuturor celor interesați că infrastructura secundară de irigații este sprijinită prin intermediul submăsurii (sM) 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii eligibili pentru finanțare sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai dacă sunt deținători de infrastructură secundară de irigații[1] preluată prin proces verbal de predare-primire.

„Prin componenta de infrastructură de irigații a sM 4.3 vor fi eligibile investiţiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și de racordare la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat, precum și echipamentele de irigat în limita a 30% din valoarea proiectului.

Din punct de vedere al amplasamentului, se vor finanța doar investiții din amenajările viabile economic, atât cele care au aplicat cel puțin o udare în trecutul recent (2007 – 2016), cât și cele care nu au udat în trecutul recent și care vizează mărirea netă a suprafeței irigate.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR. 

Lista amenajărilor de irigații viabile economic se regăsește în Anexa 2 – Analiza viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii din H.G. nr. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Legislație.

Toate informațiile necesare depunerii proiectelor se vor regăsi în versiunea finală a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații, care va fi publicat în perioada imediat următoare pe site-ul Agenției.


[1] infrastructură definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: afir.info

Asolament special pentru zonele irigate

Folosim noțiunea de asolament „special“ din următoarele motive:

– Se prognozează că, la nivelul anului 2020, vor fi amenajate pentru irigații, în țara noastră, 2 milioane ha;

– Pe baza actualei genetici superioare, când soiurile și hibrizii cultivați pot atinge niveluri de producție foarte înalte, apare un excedent de producție;

– Se exportă cantități importante de cereale în condiții de eficiență scăzută.

Din aceste motive, în strategia Ministerului Agriculturii se prevede dezvoltarea masivă a sectorului zootehnic pentru verificarea superioară a producției agricole, pentru reducerea importului de produse zootehnice și pentru creșterea exportului nu de cereale, ci de carne, lapte și mărfuri procesate.

Luăm ca exemplu o fermă de 1.200 ha din zonele irigate în care, în urma cartării pedologice și agrochi­mice minuțioase, a rezultat o variație a calității tere­nului așa cum se observă în tabelul 1.

asolament tabel

Menționăm legenda abrevierilor din tabel:

P = porumb, G = grâu, So = soia,

Fs = floarea-soarelui, Sf = sfeclă-de-zahăr și

I = ierburi perene.

Pe baza punctelor de bonitare rezultă 400 ha de calitate foarte bună, 500 ha de calitatea bună, 200 ha de calitate mediocră și 100 ha cu fertilitate slabă.

Se mai știe că, în condiții de irigare, cea mai mare eficiență o au culturile furajere, urmate de cultura porum­bului. Folosim porumbul drept cultură principală pentru asigurarea bazei furajere, cu o pondere de 50% în structura culturilor deoarece, în condiții de irigare, se pot obține 18-20 t/ha boabe, ceea ce nu se poate obține de la alte culturi.

Porumbul poate fi folosit atât ca furaj concentrat în rația furajeră, dar și ca porumb siloz de foarte bună calitate.

În fermă având un sector zootehnic dezvoltat, s-a alcătuit următoarea structură de culturi anuale: 50% porumb; 20% grâu; 20% soia și câte 5% floarea-soarelui și sfeclă-de-zahăr. Acestea ocupă 80% din suprafață.

Pe 20% din suprafață se cultivă sola săritoare de ierburi perene, alcătuită din trifoi și raigras cu durata de 2 ani. Succesiunea culturilor în timp și spațiu se poate urmări în tabelul alăturat, cu mențiunea că o parcelă are suprafața de 50 ha.

Sola cu ierburi perene nu este folosită în parcelele cu fertilitate foarte bună, este rar folosită în parcelele favorabile, în schimb se repetă la 3 ani în parcelele puțin favorabile și la 2 ani în parcelele cu fertilitate redusă.

Culturile mai pretențioase la rotația culturilor (sfecla-de-zahăr) se cultivă numai în parcelele foarte favorabile, floarea-soarelui în cele favorabile, iar grâul apare peste tot având în vedere că el are întotdeauna ca premergătoare soia, cea care eliberează terenul la jumătatea lunii septembrie și lasă solul bogat în azot.

Porumbul, care ocupă cea mai mare suprafață, se cultivă peste tot având în vedere că el este mai puțin pretențios la planta premergătoare, suportă cultura repetată, are plasticitate mai mare și dă rezultate bune în toate condițiile, reacționând pozitiv la tehnologii de cultură corespunzătoare.

Fermierul urmărește cu atenție ca îngrășămintele organice, leguminoasele anuale și ierburile perene să se folosească, cu precădere, pe parcelele cu fertilitate mai redusă.

În afară de realizarea obiectivelor de mai sus, prin asolament, rotația judicioasă a culturilor, prin prezența leguminoaselor anuale și a solei cu ierburi perene, se ajunge la o relativă uniformizare a capacităților de producție a solului și, în plus:

– se reduce necesarul de pesticide cu 40-50%;

– se reduce necesarul de azot cu 30-50% și de fosfor și potasiu cu 20-40%;

– se reduc costurile de producție cu 20-40%.

Cu structura culturilor menționată mai sus se rezolvă, în mare măsură, sursa de furaje a sectorului zootehnic și prin valorificarea producției ferma respectivă devine rentabilă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Decontarea TVA pentru proiectele de investiții în infrastructura de irigații finanțate prin PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prezintă o serie de clarificări privind depunerea proiectelor de investiții în infrastructura de irigații de către Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) prin submăsura (sM) 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Rolul principal al Agenției este de a facilita accesul solicitanților la fonduri europene, contribuind prin intermediul proiectelor finanțate la dezvoltarea pe termen lung a mediului rural, obiectivul comun al Agenției și al beneficiarilor PNDR 2020.

În acest sens, venim acum cu o serie de clarificări privind declararea și decontarea TVA pentru OUAI-urile care doresc să obțină finanțare prin submăsura 4.3 și care ne-au semnalat anumite neclarități în înțelegerea prevederilor legale care reglementează aspectele de ordin tehnic.” a menționat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenției pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Beneficiarii componentei infrastructură de irigații din cadrul sM 4.3, respectiv Organizaţiile sau Federațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată.

„Beneficiarii pot să fie înregistrați în scopuri de TVA, însă aceasta este opțiunea acelei organizații, conform legislației fiscale din România. Trebuie ținut cont de faptul că înregistrarea în scop de TVA nu este o condiție obligatorie pentru OUAI-urile care intenționează să depună proiecte prin submăsura 4.3 – infrastructura de irigații.” a precizat Adrian CHESNOIU.

Conform fișei sM 4.3 din PNDR 2020, printre cheltuielile neeligibile, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1303/ 2013, se numără și taxa pe valoare adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul și a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.

În cazul în care OUAI-ul solicită ANAF decontarea TVA (fiind plătitor de TVA), valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA este cheltuială neeligibilă din FEADR și, de asemenea, nu se încadrează în mecanismul de plată prevăzut de OUG nr. 49/ 2015.

Dacă solicitantul este neplătitor de TVA, valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA poate fi trecută în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul indicativ al cererii de finanțare, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil și în limita sprijinului public nerambursabil maxim admis conform ghidului solicitantului.

În situația în care beneficiarii se încadrează în prevederile art. 43 alin. 1 din OUG nr. 49/2015 cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului, proporțional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil prevăzut în Contractul de finanțare. În acest caz, este necesară încheierea unui act adițional la Contractul de finanțare pentru angajarea sumelor reprezentând valoarea maximă a TVA ce poate fi rambursată de AFIR din bugetul statului.

Menționăm că OUAI-urile constituite conform legii, care au încheiat contracte de finanțare cu AFIR, se încadrează în prevederile art. 43 alin.(1) litera h) din OUG nr.49/ 2015 și pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului. Potrivit art. 43 alin.(3), în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dacă această categorie de beneficiari își exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate prin PNDR, au obligația să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit ordonanței de urgență amintite, în condițiile stabilite prin normele metodologice.

Abonează-te la acest feed RSS