update 6 Feb 2023

Clubul Fermierilor Români susține poziția Ministrului Agriculturii la Consiliul AGRI-FISH din Bruxelles privind măsurile necesare imediate de compensarea a pierderilor fermierilor est-europeni ca urmare a importurilor de cereale și oleaginoase din Uc

Clubul Fermierilor Români salută inițiativa ministrului agriculturii, dl. Petre DAEA, de a ridica problema importurilor de produse agricole ucrainene care afectează piața UE și, în special pe cea din România, în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii (AGRI-FISH) din 30 ianuarie, de la Bruxelles. Șase țări est-europene au susținut demersul (România, Polinia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia) și au solicitat Comisiei Europene soluții  pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite și a putea astfel demara campania agricolă de primăvară.

Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat în conferința de presă că își asumă să revină în fața Comisiei Europene și a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compnsare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.  Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu prețuri scăzute și o concurență neloială pe piață.

Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina care au totalizat în 2022 circa 3 milioane tone și la prețuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-și comercializeze produsele, care sunt stocate și determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăți mari în finanțarea continuării activității agricole. Prin urmare, este esențial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români și pentru a asigura o piață corectă și echitabilă pentru produsele lor. 

România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerțul cu cereale și a permis ca volume importante de mărfuri să intre în țară fără controale fitosanitare.

În anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat următoarele importuri de cereale și plante tehnice din Ucraina: 1.020 mii tone porumb, 640 mii tone grâu, 650 mii tone floarea soarelui și  370 mii tone rapiță.  România s-a transformat astfel din exportator în importator de produse agroalimentare. Exporturile românești au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 mil. tone, porumbul la nivelul de 0,38 mil. tone, rapița și semințele de floarea-soarelui la 0,1 mil. tone fiecare dintre ele.

Clubul Fermierilor Români a fost în strânsă colaborare cu autoritățile pe acest subiect și a susținut poziția Ministerului Agriculturii în luarea de măsuri pentru a proteja fermierii români. Este important să se ia în considerare interesele agricultorilor și să se garanteze o piață echitabilă pentru produsele lor.

Planul Național Strategic, pe înțelesul tuturor fermierilor

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

Serele hidroponice, capabile să îndeplinească cele mai diverse cerințe de producție

Tomato+ este o companie din Brescia, Italia, cunoscută pentru inovațiile sale în domeniul agriculturii. Compania pune la dispoziția fermierilor o gamă de sere inteligente, o soluție pentru cultivarea profesională în interior a plantelor, frunzelor de salată, mugurilor de legume și verdețurilor. Datorită software-ului care monitorizează creșterea plantelor, gestionarea produselor agricole este simplă și intuitivă.

Daniele Rossi, CEO al companiei, a subliniat: „Serele hidroponice sunt o recu­noaștere a inovației și a perspectivei noas­tre. Din fericire, produsele noastre sunt deja comercializate în 13 țări, iar planurile noas­tre de dezvoltare sunt de a avea rezultate excelente. Acestea reprezintă o nouă abordare de înaltă tehnologie a agriculturii, care este capabilă să îndeplinească cele mai diverse cerințe de producție“.

Sera Horto Professional

Sera Horto Professional este o metodă de cultivare în interior complet automatizată. De exemplu, se pun păstăile compostabile în rezervoare și se accesează un program de creștere preîncărcat sau un program personalizat manual. Un software avansat recreează microclimatul intern, umiditatea și temperatura ideală pentru creșterea plantelor, reproduce ciclul natural zi-noapte și furnizează cantitatea potrivită de apă și nutrienți. Serele pot fi instalate oriunde și necesită doar o conexiune la curent și o alimentare cu apă. Consumul este extrem de redus: doar 6,5 kWh (media pe 24 de ore) și aproximativ 3.000 de litri de apă pe lună la sarcina maximă.

Avantaje

Serele hidroponice asigură productivitate și calitate pe tot parcursul anului și vă permit să cultivați diferite legume pentru fiecare ciclu de producție rapid și flexibil. Timpul de cultivare este, de asemenea, cu 25% mai rapid în comparație cu o seră tradițională, iar calitatea este ridicată și constantă. Acestea au o gestionare ușoară. Datorită software-ului avansat, nu este necesar ca fermierul să supravegheze creșterea plantelor constant. Orice problemă este semnalată prompt de către aplicație și un program dedicat. Totodată, software-ul vă permite să gestionați de la distanță mai multe sere în același timp. Sistemul face posibil ca sera să fie și într-o formă personalizată. Acestea pot fi adaptate după necesitatea fermierului în ceea ce privește exteriorul și dimensiunile, înălțimea rafturilor și numărul rezervoarelor de cultivare. Fiecare modul poate avea până la 5 rafturi de cultivare (înălțimea totală maximă, 102 cm).

Toate componentele serelor, de la LED-uri și structuri până la plăcile de circuite, software-ul și înălțimea raftului, pot fi personalizate pentru orice tip de producție.


Hidroponia necesită cu până la 90% mai puțină apă decât cultivarea tradițională, nu sărăcește solul și nu necesită utilizarea insecticidelor, fungicidelor sau erbicidelor. Cu instalarea de panouri solare sau utilizarea energiei verzi, este posibil să se compenseze complet impactul asupra mediului.


Liliana POSTICA

„Antreprenor în agricultura 4.0“, seria 2022-2023

Recent, Clubul Fermierilor Români a lansat cursurile pentru a doua ediție a programului „Antreprenor în agricultura 4.0“, în cadrul căruia vor participa 32 de manageri de ferme din toate zonele țării.

Ce presupune programul

„Antreprenor în agricultura 4.0“ este un program ce-și propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești și se adresează agricultorilor cu cel puțin 5 ani de experiență managerială la nivelul fermei, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“.

Managerii de fermă vor avea parte, pe parcursul mai multor săptămâni, de învățare intensivă, cuprinzând cursuri interactive desfășurate la București și Predeal, dar și de sesiuni practice aplicate și schimb de experiență în fermele participanților cu scopul de a deprinde idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri.

„Prin acest program se urmărește o perfecționare managerială; vorbim despre  o actualizare a cunoștințelor antreprenorilor din agricultură, cu informații și tehnologii care să-i sprijine să facă saltul în afacerea pe care o conduc către o agricultură integrată care utilizează preponderat tehnologiile digitale. Pe de o parte, scopul este de a răspunde tuturor condițiilor noi ale Politicii Agricole Comune, iar agricultura digitală are un răspuns în favoarea acestora. Pe de altă parte, este nevoie să-și actualizeze modelele de management pentru a-și actualiza mai bine cheltuielile și, nu în ultimul rând, participanții au posibilitatea de a-și crea o comunitate de antreprenori în care să facă schimb de informații“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

La evenimentul de lansare a noii serii au participat inclusiv primii absolvenți care au împărtășit din propria experiență impresii în urma finalizării cursurilor. Printre aceștia s-au numărat fermieri cu experiență, care au precizat faptul că astfel de programe sunt necesare pentru orice agricultor care dorește să aibă o afacere cât mai performantă.

„Acest program mi-a schimbat viața, în sensul în care eu activez de 12 ani în agricultura ecologică și lucrez o suprafață nici mică, nici foarte mare, și am ajuns în cadrul programului să văd cine suntem noi, fermierii. Țara și întreaga populație se bazează pe noi, nu știu ce ar însemna să fie o criză alimentară și pot spune că doar datorită nouă, fermierilor, nu se întâmplă. Avem un rol important, nu mic, și acest lucru am început să-l realizez după ce am participat la acest program“, a specificat Dacian Sabău, unul dintre participanții din prima serie.

Bogdan Chirpici, manager de politici și programe în agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, a declarat că prima ediție a programului a fost un real succes, ceea ce se așteaptă și de la a doua serie: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes, demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale între absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cerealele, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltate personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic.“

Participanți de toate vârstele

Așa cum poate era de așteptat, printre cei 32 de cursanți se numără și absolvenți ai celuilalt program, „Tineri Lideri pentru Agricultură“, care își doresc să învețe continuu pentru a conduce o afacere, și implicit, o fermă de succes.

„Am urmat anul trecut programul «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul «Antreprenor în agricultura 4.0» a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea“, a declarat unul dintre participanți, George Chiriță.

Pentru a asigura o bună desfășurare a cursurilor și o cât mai bună învățare, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, domnul Florian Ciolacu, a precizat faptul că mereu se actualizează informațiile și chiar profesorii.

„Există o programă școlară pe care noi o actualizăm permanent preluând permanent feedback de la cursanții anteriori. Există o actualizare a vremurilor; acum chiar vorbim de managementul riscului, în care ceea ce se întâmplă în jurul nostru pune presiune pe fiecare fermier și businessul lui indiferent cât de mic sau mare este. Programa este actualizată și, totodată, în continuă mișcare și am actualizat și echipa de formatori, dar am lansat și un program, «Pactul între generații pentru viitorul agriculturii». Este vorba despre o inițiativă care pune împreună un mentor, adică o persoană cu experiență, și un tânăr angajat deja în agricultură și care lucrează să preia conducerea fermei. Ei vor lucra împreună în beneficiul fiecăruia. Vrem să identificăm și oameni care să ofere mentorat și acesta va fi un punct important pentru rezultatele lui și care să ofere fiecăruia un model de afaceri pe care să-și reorganizeze ferma, precum și o foaie de parcurs pentru cariera personală“, a mai punctat Ciolacu.

Larissa DINU

Transformarea biodiversităţii sălbatice în biodiversitate cultivată şi semispontană (II)

Pe scurt, provocarea fermierilor (și deci și a consumatorilor, chiar și a celor care nu știu) este să obțină o recoltă corectă dintr-o plantă cultivată. Pentru aceasta este necesar să semănăm, să hrănim și să protejam cultura până la recoltare.

Nutriția plantelor este o problemă importantă legată de biodiversitate și funcționarea solului, foarte tehnică și complexă. Pentru orice cultură, la orice latitudine, lupta constantă pentru a salva recoltele de la concurența acerbă cu buruienile este încă provocarea numărul unu pentru toți fermierii din lume.

Alte flageluri ale culturilor sunt organismele parazite, bolile fungice, ciupercile, mucegaiurile, virusurile, insectele, nematozii, păsările, rozătoarele etc. Lista este lungă! Toată această biodiversitate este extrem de variată și abundentă.

Micotoxinele sunt toxine naturale produse de boli fungice (ciuperci parazite ale culturilor). Acestea fac cerealele necomestibile, îmbolnăvind oamenii sau animalele care se hrănesc cu ele, posibil până la decesul acestora. Această biodiversitate este dăunătoare culturilor, deci alimentelor și umanității.

Provocarea producției sănătoase a culturilor a fost, până în secolul al XX-lea, să se producă în fiecare an mai mult decât cantitatea necesară pentru cantitatea de semințe din anul următor. Adică pentru grâu mai mult de 220 kg/hectar necesare pentru însămânțare.

Din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea, randamentele agricole medii au fost scăzute: când semănați 120 kg grâu/ha, recoltați 600 kg/ha, fiind nevoie de 320 kg de grâu de panificație/an pentru a hrăni un individ.

Foametea se producea frecvent când o recoltă proastă nu permitea ieșirea din iarnă și hrănirea până la recolta următoare.

Motivele principale ar putea fi (în afară de războaie sau taxe exagerate) un climat prea ploios sau prea uscat, prea rece sau prea cald, dificultăți de plivire din cauza lipsei forței de muncă sau a animalelor de tracțiune, atacuri de boli fungice, insecte, păsări sau alte animale, lipsa îngrășământului. Fără un mijloc eficient de protejare eficientă a culturilor, recoltele au fost limitate, incerte și foarte dependente de condițiile de mediu ale anului respectiv.

Randamentul mediu la hectar de grâu în România, în 2021, a fost de 53 de chintale/hectar. Prin urmare, a fost înmulțit cu 12 din secolul al XVIII-lea și până în prezent.

Astăzi semănăm în medie 220 kg pentru a recolta 7.300 kg, deci pentru 1 kg semănat recoltăm 33, față de 5 kg recoltate pentru 1 kg semănat în secolul al XVIII-lea.

Acest lucru este să ne reamintim că provocarea fermierilor este să producă materii prime pentru a hrăni concetățenii și nu să producă biodiversitate sălbatică care este spontană sau dăunătoare culturilor.

Dacă populația actuală de 8 miliarde de oameni este alimentată mai mult sau mai corespunzător este datorită acestui salt cantitativ și calitativ gigantic al producției agricole. Ceea ce a permis această explozie a producției agricole este dezvoltarea unei întregi serii de tehnici, menite să crească producția sau să îmbunătățească calitățile sanitare sau tehnologice ale culturilor destinate alimentației sau altor utilizări.

Genetica, nutriția plantelor, chimia îngrășămintelor și produselor fitosanitare, mecanizarea, irigațiile, tehnologia digitală... și lista poate continua.

Printre aceste tehnici, o problemă deosebită este aceea a locului instrumentelor care protejează culturile de paraziți și de buruieni.

Din motive pe care nu le vom aminti aici din lipsă de spațiu, un mod de gândire și de cultură a ajuns să pună sub semnul întrebării schema de creștere a randamentelor agricole și utilizarea tehnicilor care duc la aceasta. Aceasta este agricultura ecologică (AB), numele său mic „Bio“. Deși puțin reprezentată ca suprafață și ca volum, această mișcare din țările industrializate care au intensificat producția agricolă a adoptat standarde oficiale, caietul de sarcini al Agriculturii Ecologice și un arsenal de comunicare, sporind specificul clienților săi. Este vorba, în esență, de refuzul de a folosi semințe din metode moderne de inginerie genetică (transgeneza etc.), îngrășăminte și produse fitosanitare de sinteză.

Totuși, agricultura ecologică folosește și produse fitosanitare, derivate din plante și chiar din reacții chimice, precum sulfatul de cupru, ceea ce înseamnă că logica refuzului se regăsește mai mult în istoria mișcării și în sociologia actorilor ei decât în agronomia rațională.

Unul dintre rezultatele acestui refuz este de a hrăni mai puțin culturile și, pe cale de consecință, buruienile ceea ce duce la pierderi mai mult sau mai puțin semnificative de recoltă. Pentru producători, profitabilitatea este interesantă dacă prețurile de vânzare sunt mai mari decât în prezent.

La nivel macroeconomic, pierderea extrem de mare de producție are un impact colosal, producerea a 100 de kilograme de grâu ecologic necesită 222 m², pe când producerea a 100 kg de grâu convențional necesită 137 m². În consecință, producerea aceleiași cantități de boabe în AB necesită o suprafață cu 67% mai mare decât în agricultura convențională. Acesta este primul impact masiv al conversiei la scară largă a agriculturii convenționale către agricultura ecologică, în conformitate cu Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene.

Sperăm să fi arătat clar că actualele politici europene New Deal, Farm to Fork, sub pretextul „restaurării biodiversității“, sunt în realitate dezastre ecologice masive care condamnă la dispariția definitivă a puținului „natural“ care ne-a rămas în Europa sau a ecosistemelor seminaturale și a tuturor speciilor de animale, pe cale de dispariție, pe care acestea le adăpostesc.

Este paradoxal și total aberant faptul că, în același timp, Uniunea Europeană condamnă agricultura productivă care hrănește oamenii, permite economisirea unui spațiu pentru Natură și autorizează derogări automate de la Directivele pentru Protecția Naturii și a speciilor protejate în mod sistematic și fără recurs, cum ar fi autorizarea instalării de complexe industriale eoliene și solare la sol, care afectează masiv suprafețele teritoriilor rurale și forestiere cele mai bogate în biodiversitate și distrug fauna înaripată, păsările și liliecii, precum și fauna marină din larg, odată cu habitatele acestora.

„Biodiversitatea“ are o presă bună și majoritatea lumii politice de partea ei, susținând activitățile activiștilor verzi. Dar este clar că Natura nu a fost niciodată atât de amenințată, chiar de oamenii care pretind că o protejează de activitățile umane.

A șasea extincție se apropie cu pași repezi, dar adevărații vinovați nu sunt fermierii, cei care sunt de obicei identificați pentru a hrăni răzbunarea publică.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Clubul Fermierilor Români obține eliminarea obligativității autorizației de mediu pentru fermieri și premisele modificării metodologiei de calcul pentru despăgubirile culturilor de toamnă afectate de secetă

Clubul Fermierilor Români face demersuri continue pe lângă autoritățile naționale și europene responsabile pentru agricultură, pentru reprezentarea intereselor fermierilor din România și susținerea modificărilor legislative cu impact pozitiv în afacerile agricole.

În acest sens, Clubul salută demersurile de ordin legislativ, realizate de către autoritățile naționale, pentru două subiecte de interes major pentru fermieri. Asociația a reușit să obțină modificările legislative pentru fermieri, în baza consultărilor cu aceștia, ca urmare demersurilor făcute și a întâlnirilor de lucru cu reprezentații din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și a celor două Comisii de profil din Parlamentul României.

Eliminare obligativitate vizare anuală autorizație de mediu

În perioada aprilie-octombrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat mai multe demersuri către  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, precum și Agenția Națională pentru Protecția Mediului cu privire la obligativitatea vizării anuale a autorizației de mediu de către fermierii din România.

Clubul a solicitat autorităților identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații. 

Ordinul nr. 1.150/2020 privind aprobarea Procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizației de mediu şi autorizației integrate de mediu vizează solicitarea și obținerea autorizației de mediu atât pentru desfășurarea activităților existente, cât și pentru începerea activităților noi, conform prevederilor articolului 5 din Ordinul nr.1798/2007 al Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu.

Având în vedere tipologia fermierului din România, în condițiile în care rolul principal al acestuia este să gestioneze cât mai eficient activitatea agricolă, care de cele mai multe ori nu suportă modificări la nivelul activității existente sau al suprafeței gestionate, și, având în vedere reducerea birocrației actuale și simplificarea activităților ANPM și ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români a propus identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații.

Propunerea Clubului Fermierilor Români privind proiectul de Ordin de Ministru a intrat în consultare publică. 

Click AICI pentru mai multe informații.

Modificarea metodologiei de calcul pentru despăgubirile culturilor de toamnă afectate de secetă

În perioada 21-23 noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat demersuri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care a solicitat revizuirea formulei de calcul prezentă în Anexa 1 la OUG 157/2022.

Propunerea a vizat eliminarea înmulțirii coloanei 3 (Procent de afectare mai mare decât 30%) din formula aferentă coloanei 6 (Valoare maximă grant) pentru a se permite acordarea corectă a sumelor prevăzute în această ordonanță. Clubul a atras atenția autorităților că, în caz contrar, fermierii care au înregistrat pierderi aferente calamităților într-o proporție mai mică de 100% pentru culturile de toamnă nu ar putea beneficia de acest sprijin financiar.

În urma demersurilor făcute în cadrul întâlnirilor de lucru și pe baza argumentelor oferite de specialiștii Clubului Fermierilor Români, Senatul României a emis un raport de modificare a Ordonanței 157/2022 privind despăgubirile la secetă, prin care este prevăzută modificarea propusă de asociație și supusă analizei autorităților de resort.

Sursa: Clubul Fermierilor Români

47,6 milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

PRIA GALA FERMIERILOR - TÂRGU MUREȘ - 18 NOIEMBRIE 2022

PRIAevents, având parteneri principali Asociația Agricultorilor Maghiari Organizația Mureș și LAPAR vă invită să luați parte la prima Gală a Fermierilor organizată la Târgu Mureș. La eveniment vor participă fermieri și asociații din Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița Năsăud, Alba, Sibiu și nu numai. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora și vom reuni fermierii din aceste zone într-un eveniment UNIC, singura gală de acest gen din Această regiune. Locația evenimentului va fi STUDIUM HUB din Târgu Mureș. Este un eveniment, care mai ales în acest an, în premieră, este conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor fermieri care aduc o contribuție semnificativă la agricultura noastră, care sunt exemple de urmat.

Haideți să îi sărbătorim împreună pe fermierii din Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița Năsăud, Alba !

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din aceste zone și a domeniilor conexe. Pria Gala Fermierilor ediția de la Târgu Mureș reunește comunitatea agricolă din zonă într-o ceremonie extrem de prestigioasă la o locație deosebită în Târgu Mureș.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat  agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor noștri din acest an.

Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea.

AGENDA:

10.00 – Înregistrarea participanților

10.30-12.30 – Panel dezbateri- Agricultura 2023. Investiții. Proiecte. Colaborări. Green. Povești de succes

12.30- 13.00 –Festivitate de premiere: PRIA GALA FERMIERILOR, ediția de la TÂRGU MUREȘ. Prezentarea fiecărui premiant și discursuri

Temele pe care le vom aborda:

  • Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – fer
  • procesatori si producători?
  • Cum putem beneficia de prevederile PAC 2021-2027? Ne concentra mediu si pe digitalizare?
  • Rolul fermierilor pentru siguranța alimentară – mai ales în contextul crizei actuale?
  • PNS și provocările implementării sale în România
  • Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment?
  • Green deal și agricultura
  • Medicina veterinară și produsele pharma pentru fermele de animale
  • Irigațiile – posibilitățile de realizare a sistemelor eficiente de irigație în România
  • Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
  • Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult?
  • Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada? Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în
  • Romania
  • Carne, lactate, miere, fructe si legume, panificație – cum se regăsesc aceste produse la retaileri și cum este colaborarea cu aceștia?
  • Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?
  • Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Romania?
  • Legea terenurilor agricole 2022-2023. Status
  • Învățământul dual in agricultura in Romania. Cum se poate crește numărul absolvenților?
  • Rolul cooperativelor, asociațiilor și clusterelor agricole
  • Cu ce provocări se confruntă fermierii în această perioadă? De
    ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?
  • Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă
    business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

13.00-13.30 – Q&A Session

Lectorii invitați:

  • Petre DAEA–Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
  • Tanczos BARNA – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
  • Fazakas Miklós – Președinte. AAMR Mureș/ Vicepreședinte, LAPAR
  • Daniel Ovidiu Săvâșcă – Director Executiv, APIA Mureș
  • Ileana GUSATU - Director executiv, DAJ Mureș
  • Daniela Teodora LUPEI – Director OJFIR Mureș
  • Valer Radu SICIAN – SC SEMTEST-BVN Mureș
  • Nicu VASILE – Președinte, LAPAR
  • Dr. Ing. Ioan OROIAN – Director, Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine (SCDB) din Târgu-Mureș
  • Cosmin MAIER – Președinte, Patronatul Român Alba
  • Nagy Peter TAMAS - Reprezentant zona Nord- Est , Asociația Aberdeen Angus România
  • Asociația Agronomilor din Mureș

Moderator: Raluca VOIVOZEANU, CEO, PRIAevents

Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea. Punem fermierii in legătura cu finanțatorii si supermarketurile si găsim soluțiile de colaborare! Agricultura este vitală pentru întreaga lume.

România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale. Cum îl putem crește? Cum putem ajuta fermierii? Care sunt poveștile lor de succes?

Gala Fermierilor Români, care are loc al TÂRGU MUREȘ, este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

Accesați și site-ul evenimentului-https://priaevents.ro/gala-fermierilor-din-romania-18-noiembrie-2022/.

Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de succes din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Republica Moldova și în Bulgaria!

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai apreciați lectori, fermieri cu povești de succes, autorități si companii conexe pentru agricultură.

Haideți să îi sărbătorim împreună!

Mai multe detalii pe www.priaevents.ro.

Fabrica de zahăr de la Luduș a fost salvată de fermieri

În ultimii ani suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr au scăzut considerabil, iar acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că fabricile de zahăr s-au închis una după alta. Mai mult, în țară nu mai există nicio fabrică cu capital românesc, iar vestea că și fabrica de la Luduș se va închide i-a determinat pe fermierii din Transilvania să facă tot posibilul pentru a împiedica acest lucru. Și au reușit pe ultima sută de metri!

Grupul francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța, care a intrat pe piața românească în 1992, a anunțat intenția de a închide fabrica și de a concedia cei 150 angajați. Motivele? Costurile de producție ridicate și rentabilitatea scăzută survenită din cauza liberalizării pieței, adică din 2017. Dacă și această fabrică s-ar fi închis, din 33 de fabrici de zahăr câte existau în 1990, în România ar mai fi rămas doar fabrica din județul Neamț, deținută de grupul austriac Agrana.

Numeroși fermieri din 9 județe din centrul țării, reuniți în Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „Beta“, au purtat îndelungi tratative cu acționarii fabricii și au reușit să ajungă la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziție a fabricii de către fermierii români. Domnul Teodor Aflat, un important fermier din zona Transilvaniei, împreună cu un grup de 400 de fermieri au participat la negocieri și au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni, deci să salveze fabrica de la închidere și demolare. Oferta fermierilor din Transilvania către patronatul francez, care a deținut până acum fabrica de la Luduș, a fost cumpărarea a peste 98% din acțiuni. Nu există însă prea multe date cu privire la conținutul contractului, din cauza unui acord de confidențialitate între fermierii români și reprezentanții grupului francez, însă cert este că primul pas a fost făcut. Acest lucru le dă speranțe cultivatorilor din Transilvania pentru a înființa noi culturi anul viitor, mai ales că anul acesta prețul, comparativ cu cel al producțiilor obținute la alte culturi, a fost unul foarte bun. Dincolo de acest aspect, fermierii vor fi și mai motivați să semene suprafețe mai mari de sfeclă de zahăr, mai ales că acum sunt și acționari.

Asociația cultivatorilor de sfeclă de zahăr cuprinde fermieri din 9 județe: Alba, Mureș, Cluj, Sibiu, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, care au cultivat anual între 7.000 - 8.000 ha de sfeclă de zahăr, numind-o adesea chiar și cultura de aur. În județul Mureș, acolo unde se află și fabrica, au fost cultivate în acest an doar 350 ha cu sfeclă de zahăr, nici măcar 10% față de altădată, dacă ținem cont de faptul că în anii anteriori suprafața cultivată cu această specie se ridica la aproximativ 4.000 ha.

De ce ar trebui să ne bucure atât de mult reușita fermierilor din Transilvania? Pentru că vom mai consuma totuși zahăr românesc. Statisticile arată că până în 2021 zahărul obținut din sfecla de zahăr cultivată în România a asigurat aproximativ 25% din necesarul de consum intern, adică 500.000 tone zahăr/an.

Larissa DINU

Prioritățile agriculturii românești, dezbătute la Reuniunile Zonale organizate de Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români organizează în parteneriat cu Agricover Holding o serie de 10 reuniuni regionale adresate fermierilor, în perioada octombrie – noiembrie 2022.

În cadrul evenimentelor, asociația își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți cu privire la principalele programe și măsuri dedicate fermierilor, precum și informații relevante care să-i ajute în luarea celor mai bune decizii în contextul actual al pieței de agribusiness aflat într-o continuă schimbare.

Reprezentanții Clubului Fermierilor Români diseminează informații relevante pentru sectorul agroalimentar privind o serie de subiecte de interes precum:

  • Importanța acordată sectorului agricol și industriei alimentare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – înțelegerea nevoii și oferirea de linii de finanțare dedicate, fermieri interesați de diversificarea activității economice.
  • O mai bună structurare a abordării manageriale pentru perioada 2023-2027 din punctul de vedere al obținerii de subvenții agricole.
  • Acordarea unei atenții mai aprofundate asupra tranziției către sectorul de procesare, în contextul aderării la Uniunea Europeană a Moldovei și Ucrainei.
  • Oportunitatea lansării unui număr semnificativ de apeluri de finanțare din partea mai multor ministere.

Florian Ciolacu, director executiv Club, și Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură, vor prezenta o analiză de impact pentru performanța fermierilor din România, care vizează criza economică, războiul din Ucraina, Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente. Totodată, vor aduce în atenția fermierilor cele mai recente informații privind Planul Național Strategic 2023-2027, precum și măsuri de sprijin pentru fermieri acordate prin intermediul PNDR, PNRR, programe operaționale, diferite tipuri de granturi, precum și instrumente avantajoase de creditare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cezar Gheorghe, consultant Club și expert comerț cu cereale, va vorbi despre evoluția prețurilor la grâu, porumb și rapiță de la declanșarea războiului în Ucraina, precum și informații de interes pentru fermieri privind volatilitatea, riscul, factorii de stres, schimbare și rezistență în piața de cereale. Proiectul Concorde oferă fermierilor soluții la problemele curente cu care se confruntă fermierii în demersurile de valorificare a producției agricole.

Riscurile asigurate la culturile agricole și importanța  asigurărilor agricole sunt teme abordate de reprezentanții Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare într-un demers de informare a fermierilor despre opțiunile pe care le au și care sunt principalele aspecte de care trebuie să țină cont la încheierea  asigurărilor agricole.

Evenimentele sunt programate să aibă loc după următorul calendar: Botoșani – 27 octombrie, Vaslui – 28 octombrie, Constanța – 1 noiembrie, Dolj – 4 noiembrie, Bihor – 10 noiembrie, Timiș – 11 noiembrie. Prima serie de evenimente a avut loc deja în luna octombrie, iar reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu fermierii performanți din următoarele zone: Buzău, Teleorman, Covasna și Brăila.

APIA a dat startul plăților în avans pentru Campania 2022

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că duminică, 16.10.2022, a demarat Campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2022.

Cuantumurile pentru anul de cerere 2022 au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1209/2022 privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și prin Hotărârea de Guvern nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022 și se regăsesc în Anexă.

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2022/1352 din 3 august 2022 de derogare, pentru anul 2022, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, prevăzut la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Plățile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2022, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură urmând să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din FEGA cât şi pentru măsurile finanţate din FEADR.

Denumire scheme APIA

Cuantum

Campania 2022

(euro/ha/animal)

Schema de plată unică pe suprafață - SAPS

96,2796

Schema de plată redistributivă

primul interval:

1-5 ha inclusiv - 5,0000

al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv) - 48,7184

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire)

58,5308

Schema de plată pentru tinerii fermieri

48,1398

Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine

 

15,9246

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria bivoliţe de lapte

158,2815

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

209,2467

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria vaci de lapte

346,8965

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria viermi de mătase

180,0000

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică

P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică

P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică

P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică

P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică

P6 - Pajişti permanente

ü  Sub-pachetul 6.1 

ü  Sub-pachetul 6.2

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

 P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică

 P2 - Legume certificate în agricultura ecologică

P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică

P4 - Vii certificate în agricultura ecologică

P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică

 P6 - Pajişti permanente

ü  Sub-pachetul 6.1

ü  Sub-pachetul 6.2

 

 

 

 

293

500

620

530

365

 

 

143

39

 

 

218

 

431

442

479

350

 

 

129

73

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M 13.1 - plată compensatorie în zona montană ANC_ZM

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar

peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

 

M 13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative ANC_SEMN

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar

peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

M 13.3 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice ANC_SPEC

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

 

 

 

 

97

73

30

25

 

 

 

62

46

25

25

 

 

 

75

56

25

25

 Sursa: apia.org.ro

Alianța pentru Agricultură și Cooperare prezentă la Congersul European al Fermierilor

Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația, cu tematica: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.

Evenimentul a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.

Detalii privind acesta se găsesc aici: http://europeanfarmerscongress.eu/; #FarmersCongress22@COPACOGECA.

4

Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:

- Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;

- Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;

- Prețurile foarte crescute la inputuri;

- Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;

- Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;

- Criza cauzată de Războiul din Ucraina;

- Seceta pedologică și arșița atmosferică;

- Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;

- Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;

- Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

2

Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană nu doar locală.

La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă devine impediment în noile contexte.

Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Fără a menționa că reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.

Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta prețul final și jumătate de miliard de consumatori europeni. 

1

Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat.

Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.

Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrificarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetică care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.

Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocări inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.

Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor  europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Gala Fermierilor Români, ediția a XII-a

Într-un an agricol dificil, cu producții reduse, performanțele fermierilor nu s-au ridicat la nivelul celor de anii trecuți, însă Pria Event a reușit să organizeze o nouă ediție a Galei Fermierilor Români. Un eveniment aflat la cea de-a XII-a ediție și care vizează nu doar premierea fermierilor, ci și dezbateri de interes pentru aceștia.

Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Petre Daea, a ținut să precizeze faptul că felicită toți fermierii români, indiferent de domeniul de activitate, pentru eforturile din acest an dificil, dar care se încheie cu producții care satisfac nevoia de hrană a țării. Ministrul a anunțat o producție de 9 milioane de tone de grâu, suficientă pentru consumul intern, dar și pentru export. Mai mult, acesta a prezentat o serie de instrumente financiare care să-i ajute pe fermieri în continuarea activității după acest an dificil.

„În acest an, Ministerul Agriculturii a solicitat Comisei Europene plata în avans a 70% din valoarea subvenției începând cu jumătatea lunii octombrie. Am primit un răspuns pozitiv și vom acorda acest sprijin. Știindu-se că există în țară o situație deosebit de grea care pune la grea încercare crescătorii de animale, am solicitat CE posibilitatea de reducere a retenției la taurine. Știm că, după depunerea cererii unice, o perioadă de 6 luni de zile efectivele trebuie ținute în aceeași locație și păstrate integral, doar în situații de forță majoră putând elimina din efectivul declarat. Acest lucru era dificil pentru fermieri pentru că nu reușeau să scoată reformele, trebuiau să mențină animale bolnave pentru care aveau cheltuielile sau chiar animale neproductive. Am solicitat să reducem această perioadă, iar CE ne-a sugerat să găsim soluții juridice în țară ca să putem ușura situația din fermele zootehnice. Am avut sprijinul Guvernului și am putut ajuta fermierii prin emiterea unui ordin de ministru. Acest lucru ne-a permis să ajutăm și fermierii și să dăm avans și la taurine de care beneficiază și fermele vegetale.(…) la acest instrumentar juridic am construit și alte forme de sprijin valoroase și care trebuie folosite. Mai exact, este vorba de două programe: Rural Invest, venit în sprijinul producătorilor, și procesatorilor și Agro IMM Invest. La acestea se adaugă și măsurile cuprinse în PNS despre care știm că vor intra în vigoare anul viitor“, a precizat ministrul.

DAEA

La eveniment au participat reprezentanți ai cercetării agricole, fermieri din zona vegetală, dar și zootehniști, precum și mai mulți membri LAPAR. Aceștia au discutat numeroase aspecte importante pentru sectorul agricol, au venit cu propuneri pentru reprezentații MADR, dar și pentru fermele de consultanță în obținerea fondurilor europene.

„Este a XII-a ediție a Galei fermierilor Români și ne bucurăm că am reușit să organizăm evenimentul chiar și în acest an dificil pentru fermieri, chiar dacă ne-au precizat că, deși le este greu să plece din fermă, vor să participe la discuții de interes pentru activitatea lor. An de an acordăm și diferite premii și, dacă în edițiile trecute ne-am axat pe profitabilitatea și mărimea fermei, anul acesta am luat în considerare și alte criterii, cum ar fi ajutorul pentru comunitate, agricultură bio, dar și pe implicarea asociațiilor despre al căror rol știm că este importat și au mai fost premiate câteva doamne care activează în agricultură“, a declarat organizatorul evenimentului, Raluca Voivezeanu.

Printre fermierii premiați s-au numărat: Nina Gheorghiță – vicepreședinte LAPAR; Lucian Adam; Ilie Popescu; Iolanda Craiu; Dănuț Gheorghe; Marian Toma; Petrică Andrei; Fănel Pețanca etc., precum și diverși parteneri PRIA.

Larissa DINU

PRIA GALA FERMIERILOR DIN ROMÂNIA ȘI TÂRG DE JOBURI ÎN AGRICULTURĂ, 4 OCTOMBRIE 2022, LA ASAS

PRIAevents, alături de partenerii săi, organizează Pria Gala Fermierilor din România și Targ de Joburi in Agricultura.

Această ediție aduce in special și o noutate TARG DE JOBURI IN AGRICULTURA.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din România și a domeniilor conexe. Premiile fermierilor din România reunesc comunitatea agricolă românească într-o ceremonie extrem de prestigioasă care va fi si transmisa în direct dintr-o locație cu semnificație deosebită pentru agricultură.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială și ei au foarte multe provocări, este un moment foarte special.

Astfel, va fi organizat cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din România din acest an, și totodată vor fi dezbateri alături de fermieri, autorități și companii conexe și pentru a se găsi cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar și pentru a descoperii oportunitățile pe care le pot avea.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale și ar trebui să găsească modalitățile de susținere a  fermierilor pentru că fermierii au unul dintre cele mai importante roluri pentru omenire și pentru economie.

De aceea, se va răspunde la întrebările:

  • Cum putem crește agricultura României?
  • Cum putem ajuta fermierii?
  • Care sunt poveștile lor de succes?
  • Cu ce provocări se confruntă în această perioadă?
  • Ce oportunități își pot crea?
  • Cum putem digitaliza agricultura? De la procesul de cultivare, producție și apoi vânzare?
  • Cum putem exporta din România spre alte țări?

AGENDA:

9,30 – Înregistrarea participanților și Welcome Coffee

10,00-11,45 – Panel online – Cum putem crește afacerile fermierilor din România?

Temele pe care le vom aborda:

-Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori si producători?

-Care este bilanțul pentru 2022? Cum prevedem că va fi anul agricol 2023?

-Cum ne putem pregăti din timp ca sa fie un 2023 cu mai multe rezultate?

-Agricultura de precizie – folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă

-Agricultura bio. Se poate dezvolta mai repede?

-Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada?

-Fondurile europene sau alte modalități de finanțare pentru fermieri

-Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?

-Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Republica Moldova?

-Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu?

-Rolul asociațiilor și clusterelor agricole

-Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?

-Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

11,45 -12,45 – Decernarea premiilor

Acest proiect unic în România care celebrează educația face parte din deosebit face parte din seria evenimentelor unice si organizate în premieră de PRIAevents și partenerii săi în România.

Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de succes din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Republica Moldova și în Bulgaria !

 

Agrii România, în sprijinul fermierilor afectați de secetă!

Pentru că seceta a pârjolit culturile fermierilor, Agrii România este alături de fermieri, prin campania ”Agrii, în sprijinul fermierilor afectați de secetă”, ce se desfășoară în perioada 01 septembrie-31 octombrie 2022.

Concret, Agrii România oferă tuturor fermierilor, clienți ai companiei un ajutor pentru a putea avea culturi de toamnă bine răsărite. Astfel, pentru fiecare hectar de cultură calamitată în anul 2022, compania oferă fermierilor, clienți Agrii, în mod GRATUIT un biostimulator ce se aplică pe suprafața de un hectar pentru tratamentele de toamnă la culturile de cereale păioase sau cele de rapiță.

Suprafața calamitată va fi dovedită prin proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Ne bucurăm că am lansat această campanie, prin care Agrii sprijină fermierul afectat de secetă. De fiecare dată am demonstrat că ne pasă de fermierul nostru, și că trebuie să fii în ferma lui cu soluții pentru a depăși anumite obstacole pe care le întâlnim uneori în sectorul agricol. Anul acesta seceta a pârjolit hectare întregi de culturi, fapt pentru care Agrii a demarat această campanie de a oferi în mod GRATUIT un biostimulator pentru a fi utilizat în tratamentele de toamnă la cereale păioase și rapiță”, a afirmat dr. Valerian Iștoc, Business Developement Director.

Așadar, dacă sunteți client Agrii trimiteți procesul verbal de constatare a pagubelor, iar compania se va ocupa de livrarea biostimulatorului.

Campanie valabilă în limita stocului disponibil. Regulamentul este disponibil pe www.agrii.ro

Pentru mai multe detalii: (PR, Comunicare şi Relaţii cu presa)

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Tel: +40747 033 842/ +40747 686 868

Peste 1.300 de mici fermieri vor primi 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

Ambiția lui Alexandru Stamatin: „Sper ca în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top“

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

rapita Oltenesti VS

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

APIA eliberează adeverințe fermierilor crescători de animale care doresc să acceseze credite bancare

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 8.08.2022, eliberează adeverințe pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, care doresc să acceseze credite bancare.

În acest sens, pentru a veni în sprijinul fermierilor, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2022,  a Cererii unice de plată pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și/sau sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și numărul de animale confirmate în urma efectuării unui prim control administrativ.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru schemele din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Cuantumurile înscrise în convenții sunt următoarele:

  • Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul lapte - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte (ANTZ 7 - L) – 61,25 lei/ tonă;
  • Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul carne - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne (ANTZ 8-C) - 213,20 lei/cap;
  • Ajutorul Național Tranzitoriu speciile ovine/caprine - schema cuplată de producție, (ANTZ 9) – 15,21 lei/cap;
  • Sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte – 510,10 lei/tonă;
  • Sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne - 824,60 lei/cap;
  • Sprijin cuplat categoria vaci de lapte – 1159,00 lei/tonă;
  • Sprijin cuplat viermi de mătase – 289,40 lei/kg gogoși;
  • Sprijin cuplat categoria ovine / caprine – 54,61 lei/cap.

Conform prevederilor Convenției, dobânda aferentă contractului de finanțare pentru beneficiarii sprijinului acordat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Cultura de soia – profituri rezonabile pentru fermieri

Cultura de soia aduce fermierilor un profit rezonabil, de aceea este important să se acorde o atenție sporită fiecărei etape din lucrările agrotehnice, și anume însămânțare, irigare, îngrășăminte, cultivare. Soia este una dintre oleaginoasele bogate în substanțe proteice (39-42%), substanțe extractive neazotate, grăsimi (19-22%), vitamine (A, D, E) şi săruri minerale. Chiar dacă această cultură este iubitoare de apă și necesită o cantitate mai mare față de celelalte culturi, conform statisticilor în România s-a observat o creștere a numărului fermierilor care cultivă soia. Munteanu George, din comuna Măxineni, județul Brăila, este unul dintre fermierii care fac acest lucru și are deja o experiență de 7 ani în cultivarea soiei.

Lucrările agrotehnice recomandate

Interlocutorul nostru susține că, într-adevăr, cultura de soia poate fi una profitabilă, dar că, pentru a avea o recoltă bogată, este nevoie de multe eforturi. „Avem un sistem de irigare, dar chiar și așa întâmpinăm probleme în acest sens. În cazul celor 10 ha de soia, dacă realizăm 3-4 irigații a câte 30 l/m², estimăm o producție de 4-4,5 tone. În ceea ce privește costurile pe producție, anul acesta le estimăm la cca. 7.850 lei pe hectar. De-a lungul timpului ne-am confruntat cu o serie de probleme, una dintre acestea fiind furtul din câmp. Din păcate, nu avem încă o soluție în acest sens. De asemenea, schimbările climatice afectează culturile de soia. Sunt primăveri foarte reci și secetoase, iar apoi, când încep ploile, cantitățile de precipitații sunt foarte mari și apare problema băltirilor“, a mărturisit fermierul. Deoarece județul Brăila este într-o zonă de luncă, în cazul culturii de soia băltirile pot fi prevenite prin realizarea unei arături adânci de cca 40 cm. Apoi, peste iarnă este necesar să se treacă cu un disc sau grapă pentru a nivela pământul și a nu pierde apa. După care urmează lucrarea de combinator odată cu semănatul, aplicarea îngrășămintelor și realizarea a trei tratamente cu erbicide.

Orice profit are și un risc

Fermierul ne-a mărturisit că există cerere pe piața de desfacere chiar și în România. De aceea, producția pe care o obține o valorifică în țară. „La nivelul Brăilei avem două cooperative. Una dintre ele este cooperativa Braicoop, înființată în 2009. Toată producția trece prin această cooperativă pentru a obține un preț mai bun. Din păcate, chiar dacă fac parte dintr-o cooperativă, fermierii nu sunt stimulați. Nu avem mari avantaje din această asociere în afară de faptul că ne ajută să obținem unele reduceri la achiziția inputurilor. Dacă eu, spre exemplu, îmi doresc să implementez un proiect în fermă, nu obțin niciun punctaj suplimentar pentru faptul că sunt membru într-o cooperativă. Cooperativele nu ne pot veni mai mult în ajutor deoarece legile nu permit acest lucru. Acum câțiva ani avantajele erau altele. De exemplu, dacă făceam parte dintr-o cooperativă luam 10 puncte pe proiect european. În plus, există acum un alt impediment. Pentru că am și alte culturi, iar ferma are cca 550 ha, nu pot accesa fonduri europene. Explicația este că o fermă de dimensiunea aceasta este considerată o unitate mare. Eu nu o văd încă ca pe o fermă mare“, a explicat George Munteanu.

Fermierii știu deja că orice profit are și un risc și că cea mai mare influență asupra culturilor o exercită natura. O producție sănătoasă depinde în mare parte de ploi și temperaturi.


„Să fii fermier este o muncă grea. Uneori estimăm o producție, iar la final o ploaie puternică ne poate distruge jumătate de cultură. De aceea este nevoie de multă răbdare și, în primul rând, de pasiune pentru agricultură. Dormim câte 4-5 ore pe noapte, iar în restul timpului suntem pe câmp. Îmi doresc ca și generațiile viitoare să îndrăgească această meserie. Încercăm să-i atragem, deși nu-i vedem atât de dornici de a face agricultură.“ – George Munteanu


Statisticile arată că suprafața terenurilor cultivate cu soia a crescut de la 155.000 ha în 2019 la 195.000 ha în 2021, iar producția medie a crescut de la 2.045 kg/ha în 2015 la 2.630 kg/ha în 2019. A crescut și prețul de comercializare la tonă, statisticile indicând o creștere de la 1.468 lei în 19.12.2018 la 2.373 lei la sfârșitul anului 2021.

Liliana POSTICA

soia 3 site

AFIR: 183 de fermieri și procesatori selectați pentru finanțare cu peste 154 de milioane de euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat lista viitorilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au solicitat finanțare în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.1 (pachetul 4.1.5), în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (plante proteaginoase) și în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 6.3 (zona montană).

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare depuse online în cea de-a treia etapă a sesiunii deschise pentru submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole), au fost selectați pentru finanțare 165 de fermieri care s-au încadrat la pachetul 4.1.5 (investiții în zootehnie – producție primară, condiționare și marketing). Pentru acești fermieri s-au alocat din PNDR o sumă în cuantum total de aproximativ 139 milioane de euro.

În cadrul aceleiași etape a sesiunii, au fost depuse 237 de cereri de finanțare (în valoare de 191 de milioane de euro), din care, pe lângă cele 165 de cereri selectate pentru finanțare, au fost declarate eligibile și alte 17 cereri, dar fără finanțare, din cauza epuizării fondurilor disponibile. Alte 53 de cereri de finanțare nu au îndeplinit condițiile pentru a fi declarate eligibile (49 proiecte sunt neeligibile și 4 neconforme) și alte două cereri au fost retrase.

De asemenea, AFIR a publicat Raportul de selecție lunar pentru etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (Sprijin pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole) pentru plante proteaginoase. Pentru investițiile în procesarea, au fost selectate 18 proiecte în valoare de 15,7 milioane de euro, cu care AFIR va încheia în perioada următoare contracte de finanțare. În total, în această etapă, au fost depuse și evaluate de către experții AFIR 36 de proiecte însumând peste 33 de milioane de euro, din care, suplimentar celor 18 proiecte selectate, 7 proiecte au fost declarate eligibile fără finanțare, 7 cereri de finanțare au fost declarate neeligibile, iar 4 proiecte au fost retrase de către solicitanți.

În același timp, AFIR a publicat și Raportul de selecție lunar aferent etapei a III, 2022, a submăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) din zona montană. Având în vedere solicitările de finanțare depuse și aprobate, fondurile disponibile au fost epuizate integral și astfel că, după finalizarea procesului de evaluare a tuturor celor 119 cereri de finanțare depuse în această etapă, 81 de proiecte, în valoare de 1,2 milioane de euro, au fost declarate eligibile fără finanțare, și alte 34 de proiecte au declarate neeligibile, 2 neconforme și 2 au fost retrase.

Toate rapoartele de selecție sunt documente publice și poate fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.