reclama youtube lumeasatuluitv

Fermierii Români vor fi prezenți la Pria Agriculture&Gala Fermierilor din România în 1 octombrie 2019 la București

PRIAevents, organizează și în aceast an cea mai importantă reuniune a toamnei pentru agricultură în 1 octombrie 2019 - conferința PRIA Agriculture, însoțită de PRIA GALA FERMIERILOR ROMÂNI – la a 4-a ediție în România - în cadrul căreia va recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit resurse financiare, multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector. 

În premieră, anul acesta Institutele de Cercetare și Universitățile vor face parte din eveniment și vor avea standuri prezentând tot ceea ce au mai reprezentativ.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Pentru că sectorul agricol este extrem de important și pentru că fermierii români au depus eforturi multe pentru agricultura României, în cadrul conferinței PRIA Agriculture vom premia și vom aplauda activitatea, energia,  munca depusă și răbdarea acestora. Vom afla de asemenea cu ce provocări se confruntă și de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile, dar și care sunt poveștile lor de succes.

La eveniment va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul “Gusturi Românești de la gospodari” prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul “Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules.

"Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă  pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului", declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers. “Adunăm roadele, facem bilanțul lui 2018 și discutam alături de oamenii importanti din agricultură despre temele esențiale pentru dezvoltare, a  mai adaugat Raluca Voivozeanu.

PRIA Agriculture face parte din seria conferinţelor PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de buisness, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei, mai ales în cel agricol.

PRIAevents este recunoscută de multă vreme ca o platformă independentă, și  echidistantă de discuții despre cele mai importante teme, despre schimbari legislative, politici in toate sectoarele economiei.

Astfel, veți avea ocazia să îi întâlniți pe cei mai importanți oameni din domeniu, să participi la un eveniment interactiv, astfel încât la finalul evenimentului să avem trasate idei, soluții și propuneri.

La ediția din acest an vom reuni 250 participanți, iar mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe:  https://priaevents.ro

Sorgul - o provocare, dar și o soluție pentru fermierii români

Modificările climatice au devenit o realitate. Vrem sau nu, a devenit necesar să ne adaptăm lor. Acest lucru este valabil și pentru culturile practicate pe la noi. Tot mai des verile sunt caracterizate de episoade de secetă prelungită, asociate cu arșiță și temperaturi deosebit de ridicate. În asemenea condiții, culturile tradiționale, să le spunem, nu pot da producții prea mari. Soluția o constituie introducerea în cultură a unor soiuri și hibrizi noi și, de ce nu, a unor culturi noi. Despre o cultură nu tocmai nouă, dar mai puțin răspândită în România, vorbim în continuare: sorgul.

Europa nu-și produce nici 20% din consum

Dacă ar fi să ne luăm după statistici, sorgul este a cincea cereală cultivată din lume, după porumb, grâu, orez și orz. Originar din Africa de Est (Sudan și Etiopia), a ajuns să fie cultivat în întreaga lume. Începând din anul 2000 suprafața alocată acestei culturi s-a stabilizat, ajungând să reprezinte cam 3% din totalul ocupat de culturile de cereale. Cel mai mare cultivator de sorg este SUA, dar suprafețe importante sunt însămânțate în fiecare an și în Australia și Argentina.

Cel mai mare consumator, la nivel mondial, este China. Cea mai mare parte din producția de sorg este folosită pentru furajarea animalelor, în special a păsărilor și a porcilor. Sorgul, prin structura sa, are, așa cum vom arăta în cele ce urmează, proprietăți nutritive superioare chiar și porumbului! O altă parte a producției este destinată consumului uman și unor utilizări industriale.

În Uniunea Europeană, cele mai importante țări cultivatoare sunt Franța și Italia. România, care este al treilea cultivator european de soia, are cam 10% din terenurile cultivate cu sorg. Este urmată de Spania, Ungaria și Bulgaria.

Cel mai mare consumator de sorg din UE este, de departe, Spania. În ultimii doi ani, consumul său s-a dublat. Numai anul trecut au fost achiziționate peste 400.000 tone de boabe de sorg. Marea majoritate a provenit din SUA, căci oferta intracomunitară nu a putut să acopere nici măcar o cincime din cerințele spaniolilor. Să mai spunem că până la 70% din hrana gustoșilor porci spanioli este preparată din sorg!

Opțiuni multiple, în funcție de necesități

Există o paletă destul de largă de hibrizi de sorg, dar, la ora actuală, sunt utilizate mai ales patru dintre ele. Cea mai înaltă, care poate ajunge până la 2,5-3 m înălțime, este sorgul furajer. O altă varietate, mai joasă – până la doi metri – este sorgul „dublu uz“, ale cărui boabe se pot folosi atât pentru consumul uman, cât și pentru furaj. Sorgul pitic, care ajunge la cca. 1,5 m, produce boabe de foarte bună calitate. Sorgul furajer cu boabe, foarte înalt și el, produce atât boabe, cât și masă verde din belșug.

Față de alte culturi, sorgul necesită puține inputuri. În general s-a dovedit a fi rezistent la boli și dăunători, astfel încât nu dă prea multă bătaie de cap fermierilor. Un avantaj este și acela că nu necesită utilaje speciale pentru cultivare. Dar, fără nicio îndoială, cel mai mare avantaj îl reprezintă rezistența sa la secetă și arșiță. Acolo unde alte culturi supraviețuiesc cu greu, sorgul crește foarte bine.

Tehnologie simplă și flexibilă

În ceea ce privește tehnologia de cultură, aceasta este una simplă, așa cum deja am spus. La semănat solul trebuie sa fie fin. Semănatul se face atunci când temperatura a ajuns să fie în mod constant de minimum 10-12°C. Distanța între rânduri poate fi cuprinsă între 30 și 80 cm, cea optimă fiind între 50 și 60 cm, în funcție de soiul ales.

În privința fertilizării, și aici lucrurile sunt simple: sorgul are nevoie de puțin fosfor si potasiu. Cât despre azot, cantitatea necesară este cuprinsă între 100 și 140 kg/ha, similară cu a altor culturi de la noi.

Unul dintre punctele cheie în reușita culturii de sorg îl reprezintă o erbicidare corespunzătoare. Aceasta se face în perioada cuprinsă între semănat și răsărit și/sau până la stadiul de 3-4 frunze.

Recoltare se face când bobul de sorg este copt. Chiar dacă planta este încă verde, pentru recoltare nu trebuie așteptată uscarea plantei. Umiditatea de păstrare a sorgului trebuie să fie de maximum 15%.

Un alt avantaj al sorgului este și acela că se pretează pentru cultura dublă. Soiurile precoce au un ciclu foarte scurt (de cca 90 de zile) care, în multe cazuri, poate fi utilizat în cultura dublă (de exemplu, după recoltarea orzului de toamnă).

De fapt, din multe puncte de vedere, tehnologia este asemănătoare celei de la porumb, plantă cu care, de altfel, sorgul seamănă destul de mult și la aspect. Pentru nespecialiști, diferențele încep să devină vizibile abia la maturitate, când se pot observa absența știuleților la sorg și prezența spicelor cu boabe în vârf.

Performanță energetică și cerere mult peste ofertă

Sorgul are o compoziție chimică asemănătoare cu cea a porumbului, dar cu un nivel de proteine mai ridicat. Pentru păsări este considerat a fi cereala cea mai energetică. Valoarea sa energetică se ridică la peste 3.750 – 3.820 kcal/kg SU, față de porumb, care atinge în jur de 3.725.

Un alt avantaj al sorgului îl reprezintă absența micotoxinelor. Anumite varietăți de sorg se disting și prin prezența în compoziție a unor coloranți, care se transmit cărnii animalelor și gălbenușului de ou. De aceea, sunt ferme care solicită în mod special asemenea boabe de sorg

În alimentația umană sorgul se distinge prin lipsa glutenului. Astfel devine o soluție pentru diversificarea hranei celor suferinzi de boala celiacă, tot mai numeroși în ultimii ani. Făina de sorg este bogată în proteine, în fibre, antioxidanți și fier. Este folosită pentru producerea de pâine, biscuiți, prăjituri sau alte produse de patiserie. Mai nou, s-au produs și floricele de sorg... Pastele din sorg au devenit un produs relativ obișnuit în Italia și Spania. De asemenea, din sorg se produc și băuturi alcoolice. Baijiu este un tip de rachiu tradițional în China, având la origine sorgul. În Spania, mărcile de bere „Ô de mila“ și „La gaia“ folosesc, în loc de orz, sorgul ca ingredient.

În România, așa cum spuneam, există culturi deja de mai mulți ani. Din păcate, producția, care se ridică la 6-7 tone boabe/ha, nu acoperă nici măcar necesarul intern. Dl Ionel Anghel, directorul general al Combavipor Galați, ne-a declarat: „Suntem unul dintre cei mai mari producători din țară de mălai și nutrețuri combinate. Realizăm tot felul de rețete, atât pentru industria alimentară, cât și pentru zootehnie. Ne-am dorit în toamna trecută 2.000 de tone de sorg boabe. Nu am avut de unde să le procurăm. Suntem în continuare deschiși să achiziționăm sorg, dar, deocamdată, nu avem oferte!“

Alexandru GRIGORIEV

Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Cluj-Napoca în 8 mai 2019

Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Cluj-Napoca în 8 mai 2019, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents. Ne-am bucura să dați curs invitației noastre și, astfel, să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.  Au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei tării noastre. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Haideți să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Agricultura este ramura care contribuie la creșterea economică a țării noastre. Spre ex. țara noastră se află pe locul al doilea în UE ca producător apicol. La sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.

Potențialul României în sectorul agricol este foarte mare și încă există loc de crestere. În continuare vom vedea  probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.

Participați la cea mai importantă conferintă, cu festivitate de premiere pentru fermieri, destinată agriculturii în Cluj, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de fermieri, reprezentanți ai autorităților și presă.

Printre temele abordate se vor regasi

  • Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020?  Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene?
  • Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
  • Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
  • Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
  • Ce are trebui să aibă în vedere fermierii sau cooperativele atunci când se gândesc să stabilească parteneriate cu rețelele comerciale?
  • Importanța produselor romanești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
  • Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
  • Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole, ferme de animale, fructe și legume sau pajiști și pășuni?
  • Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
  • Diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole; extinderea la nivel național sau internațional
  • Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
  • Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2020?
  • Cum pot ajuta bancile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE?
  • Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
  • Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune.

Lectorii invitați sunt: Călin FĂRGACIU - Membru Fondator al Cooperativei Someș Arieș; Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR –  Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj, Paul Rareș UIFĂLEAN – Director Executiv, Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Alina POPESCU - Director Agenția Dej, CEC BANK; Felix ARION –  General Manager, Agro Transilvania Cluster; Prof. dr. Cornel CĂTOI - Rector, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca; Roxana VIDICAN – Decan, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca; Reprezentantul MEGA IMAGE; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Ioan MERCA – Director Executiv,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj  (APIA Cluj). Conferința va fi moderată de către Raluca VOIVOZEANU, CEO PRIA Conferences.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania fac parte din seria conferinţelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass - mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

 Mai multe detalii despre agenda evenimentului  Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania  şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro.

Fermierii români din Banat vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture

Fermierii români din Banat vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Timișoara în 10 aprilie 2019, la Hotel Continental, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents. Ne-am bucura să dați curs invitației noastre și, astfel, să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Banat este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.  Au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei tării noastre. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Haideți să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Agricultura este ramura care contribuie la creșterea economică a țării noastre. Spre ex. țara noastră se află pe locul al doilea în UE ca producător apicol. La sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.

otențialul României în sectorul agricol este foarte mare și încă există loc de crestere. În continuare vom vedea  probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.

Cele 527.762 de hectare de teren arabil din Timiş pentru care s-au înregistrat recent cereri de plăţi reprezintă, comparativ cu anul trecut, o creştere a suprafeţei cu 2,38 la sută. E de bine atât în ceea ce priveşte mărirea suprafeţei totale cultivate, cât şi la capitolul financiar, deoarece va creşte proporţional şi absorbţia fondurilor europene, pe componenta plăţilor directe destinate fermierilor.

Centrul Judeţean Timiş al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a preluat, în intervalul 1 martie – 15 mai, 18.347 de solicitări de subvenţii pe unitatea de suprafaţă arabilă. Din nou s-a făcut simţit fenomenul concentrării suprafeţelor în exploataţii mai mari, acesta găsindu-şi expresia în aproximativ 200 de cereri în minus faşă de nivelul solicitărilor din 2017.

Printre temele abordate se vor regasi:

  • Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020?  Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene?
  • Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
  • Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
  • Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
  • Ce are trebui să aibă în vedere fermierii sau cooperativele atunci când se gândesc să stabilească parteneriate cu rețelele comerciale?
  • Importanța produselor romanești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
  • Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
  • Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole, ferme de animale, fructe și legume sau pajiști și pășuni?
  • Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
  • Diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole; extinderea la nivel național sau internațional
  • Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
  • Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2020?
  • Cum pot ajuta bancile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE?
  • Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
  • Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune.

Lectorii invitați sunt:

Călin Ionel DOBRA– Președinte, Consiliul Județean Timiș; Reprezentant Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Prof.univ.dr. Cosmin Alin POPESCU- Rector,  Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului; Florin Marius FAUR – Director Executiv,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiș; Reprezentant CEC Bank; Gelu BARNA – Preşedinte, Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, jud. Timiş; Adriana Szekely – Preşedinte, Cooperativa Agricolă TimlactAgro; Stelică Mălăeştean – Proprietar, Ferma Oveg; Prof.univ.dr.ing. Doru Ion PETANEC – Director, DJA Timiş. Conferința va fi moderată de către Raluca VOIVOZEANU, CEO PRIA Conferences.

Participați la cea mai importantă conferintă, cu festivitate de premiere pentru fermieri, destinată agriculturii în Timișoara, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de fermieri, reprezentanți ai autorităților și presă.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Banat fac parte din seria conferinţelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass - mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului  Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania  şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro

O nouă gamă de utilaje pentru fermierii români

Piața echipamentelor agricole din România s-a mărit cu încă o companie renumită în fabricarea utilajelor performante.  Este vorba despre ARBOS EASTERN EUROPE, importatorul și distribuitorul exclusiv ARBOS în România, Bulgaria și Republica Moldova. De câțiva ani, investitorii dezvoltă cu succes afaceri în domeniul producției de cereale și culturi specializate și dețin compania AGROCONCEPT IMPEX, care importă și distribuie exclusiv brandul NEW HOLLAND în România. 

Istoria companiei începe în anul 1896, când familia Bubba începe într-un mic atelier din Santimento – Piacenza producția de echipamente agricole. În anul acela Pietro Bubba a realizat prima sa lucrare: o mașină de decorticat. Cu ajutorul fiilor săi Federico, Salvatore și Artemio, Pietro Bubba a creat primele sale mașini de treierat. În prezent, Strategia ARBOS GROUP și ARBOS EASTERN EUROPE pentru Europa de Est reprezintă o soluție unică pentru fermierii care caută o planificare optimă a investițiilor, oferind un raport calitate – preț foarte bun, cu soluții tehnice simple, dar moderne. Companiile se concentrează pe patru segmente diferite ale pieței: SMALL (Seria 2000 și 3000 de la 25 la 70 CP), cu un preț foarte competitiv, cu tehnologie modernă și garanție de 24 de luni. OPEN FIELD (serie 5000 de la 110 la 140 CP – și în curând până la 240 CP), o gamă complet nouă de tractoare care combină tehnologia modernă cu soluții simple și un preț competitiv, țintind o fiabilitate completă și o garanție de 36 de luni. SPECIALTY (fosta serie GOLDONI de la 20 la 110 CP), echipamente extrem de specializate pentru culturi de viță-de-vie, livezi, legume și culturi specializate și IMPLEMENT, o gamă completă, fostul brand MATERMACC, care, printre altele, include utilaje pentru pregătirea solului, semănători de precizie, mașini de erbicidat, semănători de prelucrare directă, sprayers.

„Suntem onorați să fim parteneri cu această organizație profesionistă și puternică. ARBOS Eastern Europe va deveni în curând un punct de referință pentru fermierii din această zonă a Europei, iar în 2019 ne așteptăm ca Europa de Est să devină cea mai importantă piață din lume pentru ARBOS“, explică directorul de vânzări, marketing și after-sales al ARBOS GROUPS Spa., Massimo ZUBELLI. 

În decembrie 2018 s-a semnat la București parteneriatul de distribuție exclusivă dintre ARBOS GROUP Spa. și ARBOS EASTERN EUROPE pentru brandurile de tractoare și utilaje agricole Arbos, Goldoni și Lovol. În foarte scurt timp, companiile ARBOS EASTERN EUROPE (România) și ARBOS BALKAN (Bulgaria) au creat o echipă profesionistă de vânzări și post vânzări și au demarat operațiunile comerciale.

„După succesul pe care l-am înregistrat cu fermele noastre și AGROCONCEPT, suntem foarte bucuroși să putem continua susținerea clienților noștri, oferindu-le o linie complementară de produse care completează gama noastră existentă. Grupul nostru consideră acest proiect ca fiind foarte atractiv, îndeplinind obiectivele noastre de expansiune regională și adăugând – pe lângă România – provocarea de a acoperi Bulgaria și Republica Moldova, două țări foarte promițătoare pentru sectorul agricol. Arbos Group Spa. s-a dovedit deja a fi un partener foarte valoros și suntem siguri de o colaborare de succes de lungă durată“, a declarat Tommaso SERRANO, CEO al ARBOS EASTERN EUROPE.

Ruxandra HĂBEANU

Fermierii campioni la porumb din județul Timiș

2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului inclusiv în județul Timiș. Fermierii au avut producții peste măsura așteptărilor, în unele cazuri duble față de cele obținute în campania agricolă 2017, una dezastruoasă după cum au declarat chiar ei.

Primul fermier campion din județul Timiș este Alexandru Mutulescu. Acesta lucrează aproximativ 2.000 ha, anul trecut a cultivat porumb pe 170 ha și a obținut 16.900 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat porumbul după rapiță, însă am făcut greening (înverzire), astfel că în primăvară am dat un disc ușor doar pentru a toca cultura apoi am semănat cu o semănătoare foarte grea, în a doua jumătate a lunii aprilie. Am făcut 3 fertilizări, astfel că înainte de a toca cultura verde am aplicat 50 kg/ha de uree pentru a descompune plantele, apoi am aplicat pe rând 400 kg/ha de îngrășământ complex 27.13,5.0, iar la prașilă am mai aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha, substanță brută. Am erbicidat o dată imediat după semănat și apoi o dată în vegetație în faza de 6 frunze. Cultura a primit un insecticid în data de 25 iunie și am prășit o singură dată în faza de 10-12 frunze. Am recoltat începând cu luna octombrie”, a declarant fermierul campion.

mutulescu alexandru

În 2018, fermier campion a devenit și Robert Ispan, care a cultivat hibridul P0937 și a obținut 16.000 kg/ha. “Anul trecut, după finalizarea campaniei de recoltat, am decis să predau ferma.  Producția de 16.000 kg/ha a fost uimitoare și pentru mine, dar chiar acesta a fost rezultatul real. Am avut în total 69 ha cu porumb, iar culturile premergătoare grâul și floarea-soarelui. Toate solele au fost arate, însă unele au fost și scarificate și am aplicat îngrășăminte complexe 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am aplicat pe rând îngrășăminte 20.20.0 - 280 kg/ha, asta la începutul lunii aprilie. La prășit am mai aplicat 250 kg/ha de azotat de amoniu și îngrășăminte foliare cu zinc și microelemente. Cultura a primit două erbicide, unul în preemergență și unul postemergență. Am recoltat în perioada optimă cu umiditatea de 16 %”, a specificat Robert Ispan.

ispan robert

Claudiu și Marian Pașca lucrează în cadrul a 3 societăți 550 ha, anul trecut au avut 50 ha cu porumb, au semănat hibridul P0412 și au obținut 15.880 kg/ha. “Planta premergătoare a fost rapița, așa că după ce am recoltat-o am discuit, apoi în toamnă am arat la aproximativ 28 cm. În primăvară, am aruncat pe arătură sare potasică – 120 kg/ha, apoi am mai aplicat 220 kg/ha de uree, substanță brută, iar ca lucrări am intrat pe sol cu discul și freza. La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am semănat printre primii la noi în  zonă, am optat pentru 56.000 b/g/ha și am aplicat îngrășământ complex 27.13,5.0 – 280 kg/ha. În faza de 4-6 frunze, când a mai plouat, am mai aplicat 220 kg/ha de azot. Am efectuat două treceri cu erbicide și am mai aplicat îngrășământ foliar cu zinc. Cultura nu a mai fost prășită pentru că s-a dezvoltat foarte repede și nu am mai avut cum să intrăm. Am început recoltatul încă din prima parte a lunii septembrie, dar parcela pe care am obținut 15.880 kg/ha a fost recoltată la finalul lunii. Anul acesta vom semăna 159 ha cu porumb, semănăm doar hibrizi Pioneer și am ales P0412, P9911, P9903, P0216, dar cel puțin un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

Hibridul P0023 i-a asigurat agricultorului Robert Cernescu 14.300 kg/ha și astfel a devenit și el fermier campion. “Lucrez 80 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 15 ha, într-o singură parcelă. Am semănat după grâu, astfel că am arat din toamnă am fertilizat în 3 tranșe: 200 kg/ha DAP înainte se semănat, apoi la semănat am mai aplicat 250 kg/ha de uree, iar la prășit am mai aplicat 130 kg/ha. Am semănat în jurul datei de 15 aprilie, am erbicidat în două treceri și am recoltat în prima parte a lunii octombrie. Pentru această campanie am ales același hibrid pentru aproximativ 27 ha”, a precizat fermierul campion.

robert cernescu

Fermier campion a devenit și domnul Gheorghe Gorban, care lucrează 250 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 92 ha. Cele mai bune rezultate le-a obținut cu hibridul P0023, care i-a garantat producția de 13.863 kg/ha. “Am semănat fie tot după porumb, fie după floarea-soarelui și am arat încă din toamnă. În primăvară am aplicat pe unele parcele îngrășământ complex 18.46.0, iar pe altele am aplicat complex 20.20.0, după care am intrat cu combinatorul. Am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha. Am aplicat un singur erbicid în vegetație, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 15 octombrie. Pentru această primăvară am ales deja hibrizii P0023, P0216, P9415 și P9903, în total vor fi 110 ha”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut parte de o campanie fără probleme și a obținut producții foarte bune, chiar dacă din luna august și până la recoltat nu a mai plouat.

gorban gheorghe

Fermier campion a devenit și domnul Mircea Boteanu care a obținut 13.580 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 130 ha, porumb am avut în 2018 pe 60 ha și am semănat după păioase. Așa că am arat la 32 cm și am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 180 kg/ha. În primăvară am intrat de două ori combinatorul și am aplicat uree – 300 kg/ha. După aceea am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie, o parte dintre culturi a fost erbicidată preemergent și o parte am intervenit în vegetație cu o altă trecere, a depins de solă. Cultura a mai primit un îngrățământ foliar cu zinc, în faza de 4-8 frunze, atunci când am și erbicidat. În faza de 10-12 frunze cultura a fost prășită. Aceasta a fost tehnologia, apoi pe finalul lunii septembrie am recoltat. În această primăvară voi semăna aproximativ 70 ha, am ales doi hibrizi Pioneer și doi de la o altă companie”, a precizat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că hibridul P0412 solele semănate anul trecut cu hibridul P0412 au avut o evoluție foarte bună, dovadă fiind și producția mulțumitoare pe care a obținut-o.

boteanu mircea

Un alt fermier campion din județul Timiș este domnul Ioan Sîrbu, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 13.535 kg/ha.

sirbu ioan

Cu producția de 12.800 kg/ha, obținută cu hibridul P0023, fermier campion a devenit și Gabriel Ivănușcă. “Anul trecut am semănat 10 ha cu hibridul P0023, am avut o producție bună cu el, chiar și în 2017 când a fost un an dezastruos pentru porumb în zona noastră. Am semănat fie tot după porumb, fie după grâu, așa că am arat din toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în  a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și îngrășământ complex 20.20.0 combinat cu azot, în total 300 kg/ha, dar și îngrășământ microgranulat -18 kg/ha. Imediat după semănat am erbicidat, apoi în stadiul de 4-6 frunze am aplicat al doilea erbicid, iar la prașilă, în faza de 8-10 frunze, am mai aplicat 170-180 kg/ha. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat fermierul campion.

ivanusca gabriel

Domnul Marius Mureșan este un alt fermier campion din vestul țării. Acesta a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9911 și 10.600 kg/ha cu hibridul P0216. “Lucrăm 1.200 ha, iar cu porumb am semănat anul trecut 250 ha, după floarea-soarelui și grâu. Am arat din toamnă, apoi în primăvară am discuit, am aplicat îngrășământ complex 15.15.15 – 200 kg/ha și am intrat cu combinatorul. La finalul lunii martie, început de aprilie am semănat 68.000 b.g./ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în faza de 7-8 frunze am mai aplicat 100 kg/ha de azot. La finalul lunii septembrie am recoltat, iar în acest an voi semăna porumb pe 150 ha și am ales hibrizii P9911, hibrid de bază, și P0268”, a punctat fermierul.

muresan marius

Excelența de fabricare „Case IH“, în atenția fermierilor români

Luna octombrie a anului curent a marcat un eveniment deosebit de interesant pentru câțiva dintre fermierii români fideli mărcii Case IH. Experiența inedită s-a desfășurat pe parcursul a trei zile în capitala austriacă Viena și în Sankt Valentin deopotrivă, localități care au o distanță de aproximativ 140 km între ele. În aceste împrejurări, partenerii Titan Machinery România au avut oportunitatea de a gusta din cultura austriacă în cele mai diverse forme, de la gastronomie la arhitectură, de la muzică la tehnologie, de la sociologie la infrastructură ș.a. Alături de o parte din echipele organizatoare ale CNH Industrial și Titan Machinery România, atmosfera a fost una destinsă, de socializare și schimb de informații, iar pe alocuri încântătoare, spre bucuria celor prezenți. Punctul culminant al acestui eveniment l-a reprezentat pășirea fermierilor români pe covorul roșu, întins special la uzina de tractoare din Sankt Valentin.

Ca atare, invitații noștri au participat la o prezentare a platformei industriale din localitate, prin care au aflat în premieră o serie de informații despre această uzină de tractoare, apreciată ca fiind una dintre cele mai moderne la nivel mondial. Apoi, au avut ocazia inedită de a observa pas cu pas, alături de un ghid, o parte din întregul proces de asamblare a tractoarelor Case IH cu puteri de până la 300 de cai din clasele Luxxum, Puma și Optum. Astfel, oaspeții români au descoperit cele mai moderne sisteme și metode de fabricare, care poartă steagul excelenței austriece și de care beneficiază astăzi industria agricolă mondială. Vizita la fabrică s-a încheiat printr-o rundă de operare tractoare, dedicată fiecăruia dintre cei prezenți în parte, pe platforma de testare din curtea uzinei.

În fabrica din Sankt Valentin lucrează un personal calificat (ingineri și muncitori) şi pasionat de ceea ce face. De asemenea, fabrica beneficiază de un centru de formare tehnică, unde se pregătesc mecanicii care asigură pentru fermierii din România suportul tehnic în teritoriu. Pe de altă parte, liniile de montaj ultramoderne produc 28 de modele diferite de tractoare, cu puteri cuprinse între 86 şi 300 CP, iar 90% dintre tractoarele produse la Sankt Valentin sunt destinate exportului, făcându-se astfel cunoscute în întreaga lume prin calitatea, precizia şi excelenţa tehnică desăvârşită. Tractoarele pleacă atât spre Uniunea Europeană, cât și către câteva țări adiacente care nu sunt în Uniunea Europeana: Ucraina, Serbia, Muntenegru ș.a.m.d. Însă, tractoare produse în Sankt Valentin ajung până în Australia sau Noua Zeelandă. În fiecare zi, în cele 8 ore de lucru, în interiorul uzinei se mișcă 300 de tone de materiale, piesele care intră în uzină și apoi ies drept tractoare finite.

Fiecare dintre tractoarele produse în Sankt Valentin, Austria au cel puțin 6.400 de specificații diferite. Să ne închipuim ce înseamnă faptul că pe un tractor Luxxum există 6.400 de alegeri în ceea ce privește tipul de cutie de viteze, tipul de frâne, tipul de cabină, tipul de instalație de aer condiționat ș.a.m.d. Toate aceste specificații diferite definesc unul dintre tractoarele din clasele Luxxum, Puma și Optum care sunt fabricate aici, în Sankt Valentin. Când se face referire la orice tractor produs la Sankt Valentin, remarcăm circa 7.300 de subansamble diferite, montate în această localitate. Nu este vorba de numărul total de piese pe care îl are un tractor, pentru că acesta este mult mai mare, ci de numărul de unități diferite care sunt asamblate pentru fiecare tractor în localitatea Sankt Valentin.

Circa 10.000 de tractoare se produc anual în această uzină, într-o medie care include atât anii cu o producție de criză (2008-2009), dar și cei cu o producție ridicată, cum ar fi ultimii ani. Încă de la începuturile uzinei din 1947 vorbim de peste 600.000 de tractoare care au părăsit porțile acestei uzine. Pentru o imagine completă a standardelor înalte de producție de care dispune marca americană Case IH vom pune pe tapet și celelalte fabrici ale utilajelor acestui producător.

Fabrica din orașul Grand Island, Nebraska, SUA este locul de producție a combinelor Axial-Flow®. Reprezintă Centrul de Excelenţă al Combinelor din America de Nord aparţinând companiei CNH Industrial. În componenţa fabricii din Grand Island intră câteva secţii, între care se remarcă cea de producţie, sudură, vopsitorie şi montaj. Fiecare dintre aceste secţii beneficiază de cele mai moderne tehnologii în domeniu: sistem de vopsire cu pulberi în câmp electrostatic, celule laser, roboţi pentru sudură şi sisteme de testare wireless.

Fabrica din orașul Racine, Wisconsine, SUA este locul de producție a tractoarelor Magnum®. Fabrica, care se întinde pe o suprafaţă de 595.000 mp, este locul de producţie a tractoarelor din seria Magnum. Tot aici sunt fabricate şi transmisiile combinelor Axial-Flow®, culegătoarelor de bumbac Cotton Express, precum şi punţile motrice şi supapele motoarelor care echipează tractoarele Case IH Steiger 4WD (cu tracţiune integrală).

Fabrica din Fargo, Dakota de Nord, SUA este locul de producție a modelelor de tractoare Steiger® și Quadtrac®. Înfiinţată de fraţii Steiger în anii 1960, fabrica din Fargo (Dakota de Nord) produce tractoarele din seria Steiger 4WD (cu tracţiune integrală), încărcă­toare frontale şi echipamente bidirecţionale.

Brandul Case IH, ce reprezintă tradiţia pură a leadership-ului, a pus în mişcare sectorul agricol timp de mai bine de 170 ani. Punctul cul­minant al istoriei Case IH este reprezentat de unirea eforturilor unor mari companii şi mărci de utilaje agricole, între care se remarcă Case, International Harvester şi David Brown, pentru a numi doar câteva dintre acestea. Fiecare dintre aceste mărci a jucat un rol important în istoria şi evoluţia Case IH. De-a lungul anilor, multe lucruri s-au schimbat, dar legendarul brand, a cărui culoare reprezentativă este roşu, şi-a asumat întotdeauna angajamentul de a asigura succesul producătorilor agricoli din toate colţurile lumii.

Bogdan Constantin, PR & Communication Specialist

Fermierii campioni la porumb din județele Alba și Sibiu

Majoritatea agricultorilor români susțin că în ceea ce privește cultura porumbului, 2018 a fost un an de excepție. Un an în care au muncit, au ales cei mai performanți hibrizi și au avut producții pe măsura așteptărilor. Acest lucru s-a întâmplat și în centrul  țării, mai exact în județe Alba și Sibiu, acolo unde hibrizii Pioneer s-au apropiat de 20 t/ha.

În acest an unul dintre fermierii care a avut cele mai bune rezultate cu hibrizii Pioneer este domnul Teodor Aflat din localitatea Brateiu, județul Sibiu. Cea mai mare producție a obținut-o cu hibridul P0937 – 19.702 kg/ha, următorul hibrid din top a fost P1275 – 19.587 kg/ha, urmat de P9874 - 18.199 kg/ha și P9757 – 17.907 kg/ha. “Lucrez în jur de 8.000 ha, dintre care anul acesta 1.950 ha au fost semănate cu porumb. Pe unele parcele am obținut producții foarte bune, chiar excepționale, așa cum reiese și din fotografii. Principalele culturi după care am semănat au fost grâul, sfecla și am semănat chiar și după porumb. Lucrările pentru pregătirea terenului le-am început din toamnă și astfel am scarificat sau arat, a depins de solă, pot spune că jumătate din suprafață a fost arată, jumătate scarificată. În primăvară am lucrat terenul cu grapa și am început campania de semănat pe data de 9 aprilie. Am fertilizat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0, am aplicat și uree în două tranșe, în total 250 kg/ha. Am aplicat în luna mai un îngrășământ foliar cu zinc, iar în ceea ce privește erbicidele am aplicat fie unul singur, fie două unde a fost cazul. Jumătate din suprafață a fost prășită, iar campania de recoltat a debutat în data de 2 septembrie. A fost un an bun, cu producții bune, de aceea voi semăna porumb anul viitor pe aproximativ 2.000 ha și voi alege cu siguranță aceeași hibrizi Pioneer”, a declarat fermierul campion.

teodor aflat

În județul Alba primul fermier campion este Iosif Muntean care a semănat hibridul P9241 și a obținut 15.100 kg/ha. “Lucrez 300 ha, iar porumb am avut pe 200 ha și am semănat în principal după floarea-soarelui, grâu și lucernă. În toamnă am scarificat și am aplicat gunoi de grajd, pentru că eu am și o fermă de vaci. În primăvară am continuat lucrările, așa că am intrat cu freza apoi am semănat la jumătatea lunii aprilie. La semănat am aplicat îngrășăminte 20.20.0 -  350 kg/ha, iar în vegetație am mai aplicat azotat – 150 kg/ha. Erbicide am aplicat în două tranșe, unul după semănat și cel de al doilea a fost de corecție. Nu am aplicat nici un fel de tratament și nici nu am prășit, iar campania de recoltat am început-o în luna octombrie. În primăvară voi semăna tot în jur de 200 ha, aceeași hibrizi Pioneer, poate și ceva nou. Anul acesta a fost de excepție, pentru toți hibrizii, iar la hibrizii Pioneer s-a văzut diferența, în plus spun, deci am fost mulțumit”, a punctat agricultorul.

muntean iosif

Tot  în județul Alba, în cadrul societății Vintana hibridul P9415 le-a asigurat fermierilor Nicolae Nemeș și Ovidiu Oltean o producție de 15.071 kg/ha.

vintana

În cadrul societății Fitomar Raluca Marian a obținut 13.860 kg/ha cu hibridul P9241. “Lucrăm 1.000 ha, porumb am avut anul acesta pe 275 ha, iar plantă premergătoare a fost grâul. Am arat în luna august la o adâncime de 28 cm,  pregătirea terenului a avut loc primăvara, atunci când am aplicat 280 kg/ha de îngrășăminte complexe 16.16.16 și am încorporat cu combinatorul. Începând cu 13 aprilie am semănat 68.000 b.g/ha și tot atunci am aplicat și azotat de amoniu – 200 kg/ha. Cultura a primit două erbicide și am recoltat începând cu 8 octombrie”, a precizat Raluca Marian, care a adăugat faptul că anul viitor va semăna cu porumb 270 ha.

fitomar

Următorul fermier campion din această zonă a țării este Mihai Marius Dragu, care lucrează 130 ha, iar porumb a semănat în acest an pe 70 ha. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul P9903, respectiv 13.000 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu și tot după cultură de porumb. În toamnă am scarificat și am aplicat nitrocalcar, iar în primăvară am dat triplu 16 – 380 kg/ha și am pregătit terenul cu combinatorul. Am început să semăn după jumătatea lunii aprilie, iar apoi cultura a primit două erbicide și un îngrășământ foliar, atunci când plantele aveau în jur de 50-60 cm și asta a fost toată tehnologia. Am recoltat în luna octombrie, iar în următoarea campanie mă gândesc să semăn 65 ha cu porumb și voi alege hibrizii P9757, P9241 și P9903”, a specificat fermierul.

dragu mihai marius

Claudiu Aurel Mureșan este un alt fermier campion din județul Alba, iar hibridul care  i-a asigurat cea mai bună producție – 12.250 kg/ha  a fost P9903. “În fermă lucrez 135 ha, dintre care anul acesta am semănat porumb pe 80 ha, a fost monocultură, așa că după recoltarea porumbului am arat la 30-35 cm. În primăvară am efectuat o lucrare cu grapa rotativă, am semănat la jumătatea lunii aprilie și am aplicat azot – 300 kg/ha. Am aplicat trei erbicide, unul imediat după semănat, apoi am aplicat pentru combaterea buruienilor cu frunză lată, iar când a apărut costreiul a trebuit să iau măsuri. Pe sfârșitul vegetației am intrat cu autopropulsata și am aplicat 3 litri/ha de Glifosat pentru a-i reduce umiditatea. Lucrăm pe vatra Mureșului și pot spune că a fost bine anul acesta, am obținut și la siloz 60 t/ha tot cu un hibrid Pioneer, poate dacă suplimentam cantitatea de îngrășământ era și mai bine. Anul viitor cred că voi semăna aceeași suprafață, voi alege aceeași hibrizi, diferența este că terenul va fi scarificat”, a punctat agricultorul.

muresan claudiu

Hibridul P9903 a fost cel care i-a asigurat 11.500 kg/ha agricultorului Darius Cipariu, care lucrează 230 ha. “Am semănat în acest an 150 ha cu porumb, iar plantă premergătoare a fost orzul. În toamnă am arat la 25-30 cm, iar în primăvară am discuit, după care am semănat începând cu 19 aprilie, atunci când am aplicat și 300 kg/ha îngrășământ complex 15.15.15. Am erbicidat o singură dată, imediat după semănat. Nu am aplicat nici un tratament și nici nu am prășit. În faza de 12-16 frunze am mai fertilizat cu azot 100-150 kg/ha, a fost un fel de experiment, care a dat rezultate, iar acolo am obținut rezultate și mai bune. Am început să recoltez în jurul datei de 15 octombrie. Anul viitor voi semăna 180 ha cu porumb și am ales deja hibrizii P9903, P9241, P9757. Mai am și 5 saci de sămânță pe care i-am câștigat la evenimentul organizat de compania Corteva la Mediaș, atunci când a trebuit să aproximăm ce producție se va obține cu acest hibrid”, a declarat Darius Cipariu.

cipariu darius

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

RALF 2018, povești de succes și două concepte noi

„Forumul marilor agricultori“ este unul dintre evenimentele importante dedicate agriculturii, iar impozanța lui este dată și de prezența fermierilor străini care vin în România pentru a împărtăși din experiența lor cu agricultorii români.

„Ediția de anul acesta vine cu noi povești de succes din agricultura internațională. Au fost prezenți fermieri din 12 țări, cu ferme foarte mari cuprinse între 2.000 de ha și până la 70.000 de ha cum este cazul unei ferme din Ucraina. La această ediție s-au abordat subiecte de interes, dar care se află într-un context internațional. Ne-am propus să vorbim despre problemele fermierilor români într-un context mai larg și nu într-un circuit închis, să fie practic un schimb amplu de informații. Anul acesta au fost prezenți și doi fermieri numiți Fermieri ai Anului în țara lor, este vorba despre Margus Muld, managerul fermei zootehnice Trigon din Estonia și Chris Baylis, manager al unei ferme vegetale din Marea Britanie. Acesta este scopul evenimentului pe care îl organizăm, ca în fiecare an să avem invitați alți fermieri care să împărtășească din experiența lor și să prezinte soluții la probleme care se perpetuează de la un an la altul. În ediția de anul acesta am lansat și conceptul X Group Meetings pentru Agricultură, care se traduce prin înființarea unui grup a celor mai reprezentativi 10 fermieri din România. Au răspuns inițiativei patru fermieri, Lucian Buzdugan, Dimitrie Muscă, Sitaru Nicolae și Scutaru Gelu, dar grupul se va constitui pe perioada anului 2019 și va fi într-o formulă finală pe 19 noiembrie. Practic vorbim despre un grup consultativ care va putea fi abordat de toți cei interesați de a avea o opinie pertinentă și profesionistă din mijlocul activității agricole performante. Pentru că la nivelul acestui grup se testează noile tehnologii și strategiile de viitor. Vom anunța cine sunt cei 10 fermieri care fac parte din acest grup anul viitor în cadrul unui nou eveniment, este vorba despre Seara Marilor Fermieri care va avea loc la Palatul Cec.“ – Bogdan Romaniuc, organizator RALF.

„Acest forum vine cu experiențe diferite din țări diferite și ne permite un schimb de informații cu fermierii din state vecine sau chiar mai îndepărtate. În România se implementează multe dintre lucrurile pe care le vedeți aici, în cadrul acestui eveniment. Țara noastră are destul de multe ferme performante în care sectorul vegetal și zootehnic se află la standarde europene. Nu vorbim despre o pondere foarte mare, dar încet-încet lucrurile se vor schimba și dacă acest trend se va menține în 10 ani țara noastră va avea locul ei clar în Europa în ceea ce privește performanțele agricole. Ca asta să se întâmple trebuie să aplicăm toți, fermieri mai mici sau mai mari, tehnologii care să ne conducă la o performanță reală în agricultură.“ – Nicolae Sitaru, fermier județul Ialomița.

„Apreciez acest eveniment în primul rând pentru că ne oferă șansa de a întâlni fermieri din alte țări și de a vedea care sunt preocupările și performanțele lor. Și nu în ultimul rând ne permite să aflăm unde ne situăm noi. În domeniul agricol evoluțiile sunt spectaculoase de la un an la altul, iar tehnologiile au avut de asemenea o evoluție importantă. Se vorbește deja de câțiva ani de agricultură de precizie, de evidența tuturor elementelor dintr-o fermă și ăsta este un lucru bun. Dar cu ocazia acestui eveniment reușim să aflăm și cum se organizează colegii străini. Pentru că suntem colegi, așa cum spuneam, dar pe piața europeană suntem și competitori. Și de multe ori ca să faci față acestei competiții trebuie să ai informații despre cel care îți este concurent. Dacă vrei să te menții în cursă trebuie să știi ce potențial are adversarul.“ – Ion Bălan, fermier județul Tulcea.

Laura ZMARANDA

APIA demarează plata în avans pentru fermierii care au solicitat sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de joi, 1 noiembrie 2018, demarează plata în avans pentru fermierii care au solicitat sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine, în Campania 2018.

În conformitate cu prevederile art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, plafonul aferent schemei de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine este de 56.100 mii euro.

Cuantumul pentru plata avansului este de 11.1815 euro/cap la cursul de schimb valutar de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Sursa: apia.org.ro

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Buzău și Ialomița

În sudul țării hibrizii de floarea-soarelui au oferit producții foarte bune în acest an. Neașteptate chiar, după cum spun chiar fermierii care la începutul campaniei nu aveau prea mari speranțe și credeau că din cauza vremii nu vor obține rezultate foarte bune. Însă stabilitatea hibrizilor P64LE25 și P64LE99  a fost demonstrată încă o dată, iar în județele Buzău și Ialomița producțiile au depășit 4.000 kg/ha.

În județul Ialomița, cea mai bună producție la floarea-soarelui a fost cea obținută de Adrian Georgescu, care lucrează 2.600 ha, iar această cultura a ocupat 140 ha. A devenit fermier campion cu producția 4.430 kg/ha garantată de hibridul P64LE99. “Am arat în toamnă și am efectuat o lucrare cu discul, apoi în primăvară am intrat cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am  semănat la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea am mai dat la prășit 100 kg/ha de azot. Cultura a primit un erbicid preemergent, un graminicid în vegetație și două fungicide, primul la 6-8 frunze, al doilea în faza de buton floral. Doar atât am aplicat și am recoltat începând cu finalul lunii august”, a declarat fermierul campion.

Adrian Georgescu

Un alt fermier campion din aceast județ este domnul Mihai Miu, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha. În cadrul fermei lucrează 2.000 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 120 ha, după culturile de grâu și porumb. “În toamnă am arat la 32-34 cm, iar în primăvară am efectuat o singură trecere cu combinatorul, apoi la semănat, în perioada 14-16 aprilie, am aplicat complexe 20.20.0 – 160 kg/ha. Am aplicat două tratamente cu fungicid, erbicid și îngrășământ foliar, plus azotat de amoniu - 120 kg/ha fazial. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 6 septembrie”, a specificat Mihai Miu. Fermierul campion a mai adăugat faptul că în ceea ce privește hibrizii de floarea-soarelui este foarte mulțumit în special de cei cu tehnologia Express, pe care îi cultivă încă din momentul în care aceștia au fost disponibili pe piața din România.

Frumusica Miu Mihai

Cu aceeași producție, 4.400 kg/ha obținută la hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și Ion Iancu din județul Buzău. Acesta lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 80 ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb. Înainte de arătură am aplicat superfosfat - 150 kg/ha , apoi am arat la 28 cm, în primăvară am pregătit terenul cu discul, o trecere sau două în funcție de cum a fost cazul și am aplicat aproximativ 150 kg/ha îngrășământ triplu 16. Apoi am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat uree – 200 kg/ha. Am aplicat două erbicide, unul în preemergență și unul în vegetație, dar și două îngrășăminte foliare. Aceasta a fost toată tehnologia, am recoltat începând cu finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun pentru floarea-soarelui. Și anul viitor voi alege același hibrid, pentru că m-a surprins în acest an în ceea ce privește producția”, punctat fermierul campion.

Ion Iancu

În județul Buzău își desfășoară activitatea și doamna Marieta Ginerică a obținut 4.300 lg/ha cu hibridul P64LE99. Despre tehnologia aleasă în cadrul fermei ne-a detaliat soțul acesteia, domnul Ștefan Ginerică: “Lucrăm 450 ha, dintre care în acest an am semănat 100 ha cu floarea-soarelui. Plantă premergătoare a fost porumbul, așa că am arat la 30 cm și am trecut cu combinatorul în toamnă, după care în primăvară am semănat în perioada 1-5 aprilie și am aplicat 180-200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0, am aplicat 2 erbicide, unul preemergent sau unul postemergent, un îngrășământ foliar, iar la prășit, atunci când platele aveau 10-12 frunze,  am mai aplicat 100 kg/ha de azot. Am recoltat în perioada 1-10 septembrie, iar media pe hectar a fost de 4.600 kg/ha, am avut și sole cu 4.600 ha, pot spune că a fost un an de excepție pentru floarea-soarelui. Îmi place să respect rotația culturilor, de aceea cred că și pentru anul viitor voi semăna floare-soarelui pe 100 ha, semănăm o dată la 5 ani floarea-soarelui pe aceeași suprafață.”

Ginerica Stefan

Andrei Constantinescu, tot din județul Buzău, a devenit și el fermier campion datorită hibridului P64LE99, care i-a asigurat producția de 4.200 kg/ha. Acesta lucrează în cadrul a două societăți 400 ha, iar cu floarea-soarelui a avut 110 ha. “Am semănat după grâu și porumb, astfel că în toamnă am arat la minim 30 cm, iar în primăvară am efectuat o trecere cu discul, am fertilizat cu 200 kg/ha 14.14.14 cu sulf și magneziu, încorporat cu combinatorul, apoi la aproximativ după două săptămâni am semănat, adică la începutul lui aprilie, am semănat 70.000 plante/ha și am aplicat 200 kg/ha 20.20.0 și 9 kg/ha îngrășăminte microgranulate starter. S-au mai aplicat două erbicide și doar atât, nu sunt adeptul multor lucrări în vegetație. Am recoltat la finalul lunii august, iar producția din acest an a fost mult peste așteptări. Pentru următoarea campanie nu știu sigur câte hectare voi semăna, pentru că asta depinde de campania de toamnă, oricum vor fi cel puțin 80”, a specificat fermierul.

Andrei Constantinescu

În județul Ialomița, un alt fermier campion la floarea-soarelui este domul Iulian Filipoiu. Acesta lucrează 3.000 ha, iar în acest an floarea-soarelui a cultivat pe 360 ha. Hibridul P64LE99 i-a oferit 4.000 kg/ha. “A fost un an foarte bun pentru floare, am semănat după orz, așa că în toamnă am arat la 25-30 cm, în primăvară am discuit și am aplicat 180 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0 la semănat, adică în prima parte a lunii aprilie. Am mai fertilizat în luna mai, atunci când am prășit, cu 150 kg/ha azotat. Am aplicat un erbicid Express, în unele zone și un graminicid, iar la apariția butonului floral am aplicat un fungicid. Am recoltat după jumătatea lunii august, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 300 ha și voi alege tot hibridul P64LE99”, a afirmat agricultorul.

Iulian Filipoiu

Hibridul P64LE99 i-a adus titulatura de fermier campion și domnului Marin Marian Adrian, care lucrează 600 ha, floarea-soarelui a avut în acest an pe 150 ha și a obținut 3.800 kg/ha. “Culturi premergătoare pe solele unde am avut floarea-soarelui au fost grâu și rapiță. Am mers pe arătură de toamnă, la 35 cm și am aplicat 250 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0. În primăvară am continuat cu efectuarea unei treceri cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie. Am aplicat un singur erbicid Express în vegetație, iar pe unele sole am aplicat un tratament. În faza de 6-10 frunze am prășit. Am recoltat începând cu 1 septembrie. Semăn de 3 ani acest hibrid și am fost mereu mulțumit de producțiile obținute”, a precizat fermierul campion.

Marin Marian

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Fermierii campioni la floarea-soarelui din Dobrogea

Floarea-soarelui a fost pentru mulți fermieri dobrogeni cultura câștigătoare din acest an, unii dintre ei au obținut chiar și producții de 4.600 kg/ha. Așa cum v-am obișnuit, vă prezentăm tehnologiile de cultură aplicate de cei mai productivi fermieri din această zonă.

Primul dintre fermierii campioni din Dobrogea este Ionuț Costoiu din județul Constanța, care a obținut cu hibridul P64LE99 4.600 kg/ha. “Lucrez 800 ha, floarea-soarelui am semănat în acest an 124 ha, am ales doar hibrizii Pioneer. Culturi premergătoare am avut orz și grâu. Am arat din toamnă, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și complexe 20.20.0, aproximativ 350 kg/ha. Am aplicat culturii Acanto Plus, un erbicid și un insecticid. Am vrut să prășesc, însă nu mi-a permis timpul deoarece a plouat mai mereu, iar plantele s-au dezvoltat foarte mult. La început de septembrie am recoltat și sunt foarte mulțumit de producția obținută”, a punctat fermierul campion. În următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe cel puțin 100 ha, însă suprafața poate fi și mai mare dacă rapița nu se va dezvolta așa cum trebuie. Va alege același hibrid,  P64LE99, un hibrid pe care îl cultivă pentru al doilea an consecutiv.

Costoiu Ghe 2

Următorul fermier campion a semănat același hibrid, P64LE99, și a obținut aceeași producție – 4.600 kg/ha, de această în județul Tulcea. Este vorba despre Florin Costache, care lucrează 75 ha, iar floarea-soarelui a avut 12 ha în acest an. “Am semănat floarea-soarelui după cultură de legume și după porumb. În toamnă am arat la 30-35 cm și am trecut cu discul, în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ cu eliberare controlată, apoi am semănat. Cultura a fost irigată și a primit două erbicide, dintre care unul Express și două tratamente. Am prășit o singură dată și am recoltat începând cu 1 septembrie, iar pentru următoarea campanie voi alege același hibrid, P64LE99 pentru 20 ha”, a declarat agricultorul.

Florin Costache Nova Floresim

În localitatea Căscioarele, județul Constanța, își desfășoară activitatea și doamna Paraschiva Constantinescu, care lucrează în familie 220 ha. Despre cultura de floarea-soarelui din acest an ne-a detaliat fiului dumneaei, Iulian Constantinescu, care a punctat faptul că la hibrizii P64LE25 și P64LE99  a obținut 4.300 kg/ha “Am semănat în acest an 50 ha cu floarea-soarelui, iar cultură premergătoare a fost porumbul. În toamnă am arat la 35 cm și am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, am fertilizat cu DAP 150 kg/ha și sulfat 150 kg/ha, apoi am trecut cu combinatorul, apoi am semănat în jur de 25 martie, când am fertilizat pe rând cu 100 kg/ha de triplu 15.  La prășit am aplicat azot - 150 kg/ha. Cultura a mai primit un fungicid și un foliar, plus două erbicide. Am recoltat la sfârșitul lunii august. Producțiile au fost bune, cred că și anul viitor vom semăna aproximativ 35 ha cu floarea-soarelui și vom alege aceeași hibrizi ca în acest an”, a declarat Iulian Constantinescu.

II CONSTANTINESCU PARASCHIVA

Adrian Neagoie  este un alt fermier campion din județul Constanța. Acesta lucrează 170 ha, floarea-soarelui a avut pe 27 ha și a obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE25. „Pentru floarea-soarelui cultură premergătoare a fost grâul. Așa că am dezmiriștit, am arat pe 7 august la 27-30 cm, apoi am aplicat în perioada noiembrie-decembrie 200 kg/ha triplu 14 plus microelemente sulf și magneziu, apoi am încorporat cu discul. În primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am aplicat pe rând 170 kg/ha 18.46.0. La răsărire am aplicat un insecticid de corecție, apoi am prășit, iar la 8 frunze am erbicidat cu Express și am aplicat un insecticid, pentru că în zona noastră a fost secetă și a apărut Tanymecus. După două săptămâni am mai prășit o dată, iar după aceea am aplicat un fungicid și bor. Recoltatul l-am început în jur de 20 august”, a subliniat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de producții, iar anul viitor va semăna în jur de 50 ha cu floarea-soarelui pentru că vremea din această toamnă nu permite semănatul.

PFA NEAGOIE ADRIAN

Un alt fermier campion din această zonă a țării este Constantin Irimia, care a obținut 4.180 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 366 ha, iar în acest an a semănat după porumb floarea-soarelui pe 63 ha. “Prima lucrare pe care am făcut-o a fost arătura la 30-35 cm, în primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat pe 1 aprilie, cu sămânță tratată, atunci când am aplicat 150 kg/ha și îngrășăminte complexe plus încă 25 kg/ha îngrășăminte microgranulate. Am dat un singur erbicid Express și atât. A fost un an bun, am avut și apă, am recoltat în jur de 25 august, deci pot spune că a fost o campanie bună. Pentru următoarea campanie păstrăm aproximativ 70 ha, pentru că semăn floarea-soarelui după asolament de 5 ani. Voi alege doar hibridul P64LE25, chiar dacă în acest an am avut și alți hibrizi, acesta a fost mai productiv”, a declarat agricultorul constănțean.

Irimia Constantin

În județul Tulcea își desfășoară activitatea un alt fermier campion la floarea-soarelui, Ionuț Dumitrache. Acesta lucrează 70 ha, dintre care 27 ha au fost semănate cu floarea-soarelui și a obținut 4.000 kg/ha cu hibrudul P64LE99. “Am semănat după grâu, în toamnă am arat, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. La semănat am aplicat 250 kg/ha complexe 18.46.0, asta în prima parte a lunii aprilie. La prașila mecanică, atunci când plantele aveau aproximativ 10 frunze, am mai aplicat 80 kg/ha de azot, am mai aplicat un erbicid, un fungicid și un îngrășământ foliar. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în perioada 2-3 septembrie”, a precizat fermierul campion.

Dumitrache Ionut floare

Fermier campion în această zonă a țării este și domnul Hristu Fudulea  din localitatea Dorobanțu, județul Constanța, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.

Hristu Fudule Fundulea

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Retrospectivă la cumpăna dintre anii agricoli

Mihai Nicula lucrează astăzi la Scornicești peste 1.200 ha. Se numără printre fermierii care au avut drum lin prin agricultură. Încă de la terminarea facultății a pus piciorul în localitatea Poborul și aici a rămas, făcând an de an ceea ce face cel mai bine – cultivă cereale. Un agronom cu 40 de ani de activitate, care încă trăiește pentru această meserie cu pasiune și satisfacție. L-am întâlnit la fermă și i-am răpit câteva ceasuri pentru a-i afla povestea.

– Ce făceați înainte de a începe să lucrați pe cont propriu?

– Am lucrat mai întâi la CAP, ca inginer-șef, iar după Revoluție am constituit o asociație pe Legea nr. 36 de 1.100 și ceva de hectare. Pe baza cererilor, am realizat cu oamenii din localitate această formă asociativă. Scriptic, pentru că tarlalele existau de la CAP. Eu, lucrând cu ei și înainte și după Revoluție, i-am convins să nu fărâmițăm terenul pentru a-l lucra mai ușor, practic să avem productivitate. În felul acesta a luat ființă Asociația Spicul și am lucrat sub această formă asociativă până în 2012, când s-a trecut cu acordul oamenilor la dizolvarea voluntară a unității.

– Dacă tot mergea bine această unitate, de ce s-a dorit acest lucru?

– Pe vremea aceea ne doream să facem credite; noi eram o unitate de grup, iar băncile se cam fereau să acorde credite la unități de grup, așa că am hotărât să fac o firmă, să preiau terenul în arendă și să-l lucrez ca și până atunci.

– Oameniii au avut încredere și au mers alături de dumneavoastră și în această formulă...

– Da. Pentru că totul s-a făcut corect. Făcând o lichidare voluntară, toată averea asociației era a lor, s-au vândut activele și banii s-au dat oamenilor, în funcție de suprafața pe care o deținea fiecare.

– De atunci structura culturilor se menține an de an, este aceeași; se ține cont doar de rotația culturilor?

– În general, se menține. Cerealele (grâu, orz, porumb) se situează în general la 60% din suprafață, restul fiind reprezentat de plante tehnice (floarea-soarelui,  rapiță, mazăre).

– Cum credeți că veți încheia anul acesta agricol? Este un an bun din punct de vedere productiv?

– Culturile de toamnă se situează undeva peste media producțiilor care se realizează în zonă și aceasta datorită condițiilor atmosferice. Am avut totuși băltiri în zonă, iar din cauza solului podzolic în perioadele ploioase avem pierderi de producție. Se formează o peliculă de argilă, apa rămâne la suprafață și, desigur, plantele suferă.

– Pe ce suprafețe ați avut băltiri?

– Cam pe toate suprafețele situate pe platou. Anul acesta cele mai bune producții le avem pe suprafețele în pantă. Dar una peste alta, putem spune că sunt producții acceptabile la culturile de toamnă. La cele de primăvară producțiile sunt foarte bune, ploile au căzut oarecum la timp, nu am avut probleme cu grindina, cu vijeliile. Împotriva bolilor, dăunătorilor se fac tratamente la toate culturile. Altfel nu se poate.

retrospectiva agricola 1

– Pentru mulți dintre fermieri anul trecut a fost unul extraordinar, cum a fost pentru dumneavoastră?

– Și pentru noi a fost un an de vârf. Pot spune că anul trecut am obținut cea mai mare producție de grâu de când lucrez eu în agricultură.

– Deci ați înregistrat un record. Cât ați obținut?

– Da. Am avut o medie de 6.700 kg/ ha, dar am avut și parcele cu soiuri românești, respectiv Glosa, Miranda de peste 8.000 kg/ha. În general, culturile de toamnă au avut un vârf de producție anul trecut. Cele de primăvară au înregistrat producții normale, dar s-ar putea ca vârful productiv la aceste culturi să fie anul acesta, la cum se prezintă ele acum. E posibil să avem o surpriză.

– Spuneați că aveți soiuri românești. Este o strategie la nivelul fermei să mergeți pe soiuri românești sau cultivați și din cele străine?

– La culturile de păioase merg pe soiurile românești. Îmi plac, sunt stabile, indiferent de condițiile atmosferice și... sunt românești.

– Înseamnă că sunteți patriot, ceea ce este foarte bine. Cum stați cu valorificarea? Aveţi depozitare, sunteţi nevoit să vindeţi direct din câmp?

– Valorificarea nu este mulţumitoare, în sensul că preţurile s-au plafonat la un anumit nivel peste care nu se mai trece. Spre exemplu, anul acesta, cu toate că producţiile culturilor de toamnă sunt mai mici decât în 2017 şi preţurile sunt mai mici decât anul trecut, ceea ce este un paradox. Am nişte magazii, dar nu întotdeauna merită să depozitezi. Anul trecut am depozitat grâul şi l-am dat cam la acelaşi preţ cu care s-a vândut cel din câmp, o valoare neacoperitoare pentru cheltuielile de păstrare. De aceea cred că anul acesta nu mai stochez, îmi opresc sămânţă pentru că eu îmi produc singur şi sămânţa pentru păioase, grâul pentru arenda oamenilor şi cam atât pentru că nu merită să opresc mai mult. Nu întotdeauna efortul depus are acoperire în venituri financiare. Au fost ani în care am rămas cu subvenţia şi în astfel de cazuri este greu. Noi tot timpul trebuie să ne dotăm cu utilaje performante.

– Dacă tot aţi amintit de utilaje, cu ce lucraţi în acest moment?

– Avem 5 tractoare New Holland de la 140 la 311 cp, am 3 combine tot de la New Holland, dintre care una este pe şenile, o autopropulsată pentru tratamente, maşină de împrăştiat seminţe, semănători, toată gama de utilaje de care avem nevoie.

– Mecanizatori aveţi? Cum stați cu forța de muncă?

– Este deficitară, ca peste tot. Noroc că nu avem nevoie de prea mulți oameni. În acest moment avem 6 angajați, unul care coordonează partea mecanică și cinci oameni care lucrează efectiv pe utilaje.

– Am o curiozitate. Dacă, spre exemplu, aveți un an prost, cu producții slabe, cum reveniți anul următor, mai aveți vreo activitate care să vă susțină partea aceasta de agricultură?

– Nu am altă activitate. Mai este subvenția și în cazuri limită apelăm la credite bancare, dar asta nu înseamnă că poți merge pe pierdere an de an.

– Ați mizat totul pe o singură carte. La 1.200 ha aveți atâtea cereale, nu v-ați gândit să investiți în zootehnie?

– Păi avem niște animale...

– Ah, totuși mai aveți o activitate...

– Da, avem cam 300 capete de oi și capre cu care valorificăm văile. Noi avem terenurile între văi și aceste suprafețe nu se pot lucra decât sporadic. Oile le-am preluat de la fostul CAP, cele care nu au fost cumpărate de oamenii din asociația despre care v-am vorbit.

– Este o afacere creșterea acestor animale?

– Venituri prea mari nu sunt, în sensul că lâna nu are nicio valoare, obținem ceva bani de la miei primăvara și din lapte în perioada de vară. Avem ciobani angajați care fac brânză și o dăm anumitor firme, iar mieii la un abator din zonă. Cu furajarea nu sunt probleme pentru că valorificăm subprodusele rămase din culturile vegetale, resturile de la condiționarea seminței, vrejii de mazăre, mai avem ceva lucernă.

– Sunteți modest... Cum vedeți agricultura în viitorul apropiat? Ce perspec­tivă avem noi, consumatorii, legat de ceea ce se produce la noi în țară?

– Agricultura este pe un drum bun. În momentul de față cei care lucrează în agricultură s-au apucat serios de tehnologie. Toată lumea luptă pentru producții, iar cei care merg pe acest obiectiv fac agricultură performantă. Pe piață sunt produse foarte bune, semințe cu genetică extraordinară, insectofungicide bune, dar trebuie să faci tehnologie.

– Ați avea un mesaj pentru oficialități, pentru cei din Ministerul Agriculturii care sunt puși să ia decizii în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, ca agricultori?

– O protecție mai bună în ceea ce privește intemperiile. Sunt perioade cu vârfuri de temperatură, de precipitații, de vânt, de ger. Până acum câțiva ani exista o lege cu ajutorul căreia MADR intervenea în anumite situații de calamitate cu sume de bani, nu total acoperitoare, dar care ajutau fermele. Această lege nu mai există și nu s-a pus nimic în loc. Se tot vorbește de Fondul de Garantare, dar nu se întâmplă nimic, batem pasul pe loc. Apoi, să se mențină subvenția pe suprafață, persoanele care merg și discută la Bruxelles să țină cont de treaba asta, pentru că altfel se va termina cu fermele mari de la noi din țară. Pentru fermele mari plafonarea va fi o mare greșeală pentru că acestea vor avea de suferit. Să ne gândim ce vrem: să distrugem partea comercială a agriculturii?

Patricia Alexandra POP

AGRISO - aplicația cu ajutorul căreia deții controlul fermei în timp real

Agricultura digitală stârnește tot mai mult interesul fermierilor români, care își dau seama că prin intermediul noilor tehnologii își pot crește profiturile din fermă. Un astfel de exemplu este Ștefan Stănescu, care, alături de verișorul lui Mihai Stănescu, a lansat aplicația Agriso, o „unealtă“ modernă cu ajutorul căreia orice fermier poate deține informații exacte despre propriile culturi, despre modul în care angajații lucrează pe câmp, pe care  le pot accesa de oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau calculator.

– Domnule Stănescu, de unde ați avut ideea de a aduce pe piață aplicația Agriso?

– Agriso este aplicația pe care am dezvoltat-o în ferma noastră în urmă cu 4 ani ca urmare a unei necesități. Lucrăm 3.400 ha, aproximativ 280 de parcele, care sunt răsfirate pe raza a 8 localități, și ne era destul de greu să avem evidența în timp real a tot ceea ce se întâmpla pe teren. Vă dau un exemplu: în aceeași zi puteau fi și 3 echipe în câmp, în localități diferite, pentru a efectua lucrări diferite, iar în cazul în care se întâmpla ceva și angajații aveau o anumită nevoie ori pur și simplu trebuia să monitorizez lucrările era destul de greu. Astfel, ne-am gândit că prin intermediul unei aplicații putem observa mult mai bine totul. De exemplu, dacă un tractor intră cu plugul în brazdă la ora 8:00, putem verifica la ora 9:00 pentru a vedea ce consum a avut pentru această operațiune.

– Cât de rapid ați amortizat investiția?

– Încă din primul an. Spun acest lucru pentru că doar consumul de motorină a scăzut cu 22% față de anul precedent. Deci de la 330 tone de motorină am scăzut la 260 tone, iar dacă ar fi să vorbim în bani, la 1 euro litrul de motorină, 70 tone înseamnă 70.000 euro. Am observat și faptul că au crescut randamentele pe partea de producție, inginerii au lucrat mult mai eficient și a dispărut și așa-numita Agenda fermierului pentru că prin intermediul Agriso toate datele se pot accesa direct de pe telefon, oriunde te-ai afla, în fermă sau pe câmp.

– Cine s-a ocupat de partea tehnică și când a ajuns aplicația în alte ferme?

– De partea tehnică s-a ocupat Mihai pentru că suntem asociați în acest proiect, iar partea de testare și dezvoltare a avut loc în cadrul fermei Agromec Vișina. După primul an, aplicația a ajuns și în cadrul altor ferme, iar acum avem agenți de vânzări în toată țara.

– Cum poate fi utilizată această aplicație, mai exact?

– Fermierul primește un user și o parolă cu ajutorul cărora intră pe site-ul Agriso de pe telefon, tabletă sau calculator. Acolo își trasează solele, pe care ulterior le poate accesa prin intermediul istoricului. Solele, în format digital, pot fi diferențiate în funcție de culturi pe diferite culori. Cu telefonul mobil, fermierii pot merge pe câmp, își trasează solele și ele rămân în aplicație, iar acesta este un lucru foarte util pentru cei care iau teren în arendă deoarece pot delimita mult mai ușor hotarele, iar primăvara, când se depun declarațiile la APIA, printr-o singură apăsare de buton fermierul obține fișierul necesar pentru depunere întrucât va avea toate solele, exact cum le lucrează, și astfel nu mai apar suprapuneri și discordanțe între ceea ce este în teren și ce se declară la APIA.

– Care sunt principalele avantaje pe care le poate obține un agricultor în propria fermă dacă utilizează aplicația Agriso?

– Ca fermier ai un control mult mai bun asupra fermei. În primul rând poți obține reducerea consumului de combustibil, dar și o mai bună implicare din partea angajaților pentru că cu ajutorul acestei aplicații se stopează și tentația de a face prestări neautorizate, adică știm sigur dacă lucrează pe solele noastre sau la vreun fermier vecin. Poți avea o evidență a trasabilității lucrărilor efectuate de fiecare operator și îți poți da seama de corectitudinea fiecărei lucrări. Din acest motiv angajații devin mult mai responsabili, iar pentru noi este un avantaj pentru că putem astfel să îi plătim nu doar evaluându-i cantitativ, ci și calitativ. Un alt lucru pe care îl pot face cei care au această aplicație este notarea inputurilor utilizate pe fiecare solă în parte și pot obține rapoarte pe partea de cantități. Trebuie spus și faptul că prin intermediul scanărilor prin satelit putem vedea unde se află solele mai slab dezvoltate și astfel se iau decizii mult mai rapid în ceea ce privește fertilizarea și cum trebuie să intervenim în câmp astfel încât dezvoltarea plantelor să fie cea pe care ne-o dorim.

– Cât de mult îi costă pe fermieri să aibă acces la toate aceste date?

– De exemplu, pentru o fermă de 1.000 ha costul de instalare este de 2.800 euro, asistența și mentenanța în jur de 160 euro și GPS-ul – 10 euro/ha, iar dacă dorește și scanări din satelit se adaugă 1.39 euro/ha și se obțin între 2-5 poze pe lună pe toată perioada de vegetație. Acești bani se amortizează în aproximativ o lună și jumătate, spun asta ca o medie din ceea ce am observat până acum la clienții noștri. În acest moment aplicația este prezentă în peste 90 de ferme mari și medii din toată țara, ceea ce în­seamnă în jur de 100.000 de ha. Am observat că interesul este tot mai ridicat și în cazul fermierilor mici, iar acest lucru ne bucură foarte mult.

Larissa SOFRON

FEI anunță alocarea a peste 150 de milioane de euro finanțare pentru fermierii români prin intermediul a patru bănci

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

Fermierii campioni la rapiță cu hibrizii Pioneer

Continuăm prezentarea fermierilor campioni la rapiță, producțiile pe care le prezentăm astăzi au fost înregistrate în județele Teleorman, Brăila și Vrancea. Hibrizii care au performant în aceste zone au fost PT234, PT264, PT200CL și PT225.

Primul fermier campion este Andrei Nicu, care lucrează 2.300 ha în județul Teleorman, rapiță a avut în acest an pe 740 ha, iar hibrizii Pioneer i-au oferit producții care l-au mulțumit. “Am obținut 4.400 kg/ha la hibridul PT264 și 4.200 kg/ha cu hibridul PT234, cultură semănată după grâu. Ca de obicei, am scarificat, am pregătit terenul pentru semănat, am fertilizat cu 18.46.0 – 200 kg/ha, după care am semănat în jurul datei de 1 septembrie. În toamnă am aplicat un tratament cu insecticide, fungicide și am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de bor. După care, în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha uree și 170 kg/ha sulfat de amoniu. Am mai aplicat un îngrășământ foliar pe bază de  bor. Primul tratament, în faza de 10-12 frunze, constând în fungicid și insecticid, după trei săptămâni am aplicat al doilea tratament – foliar, fungicid și insecticid, iar când plantele erau pe jumătate înflorite, am mai aplicat un insecticid și un fungicid ”, a punctat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut aceste producții în neirigat și că a recoltat în intervalul 21-25 iunie. În această toamnă intenționează să semene rapiță pe 740 ha, a ales deja hibrizii care i-au asigurat în acest an o recoltă bogată, PT264 și PT234, plus doi noi hibrizi din portofoliul Pioneer.

Agroholding Contesti

Bogdan Radu Micu este un alt fermier campion la rapiță. Acesta lucrează 250 ha în localitatea Lanurile, județul Brăila, iar rapiță a semănat în acest an agricol pe 60 ha. Hibridul PT234 i-a asigurat cea mai bună producție - 4.110 kg/ha. “Am semănat rapiță după rapiță, așa că am început cu arătură la 27-30 cm, am efectuat două treceri cu combinatorul, și am semănat între 17-24 septembrie, pentru că a și plouat în această perioadă. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte 11.52.0, 270-300 kg/ha, iar la semănat am aplicat și un îngrășământ microgranulat. La răsărire am aplicat un insecticid sistemic și de contact, dar și un fungicid. În primăvară, am efectuat două tratamente care au constat în aplicarea unui insecticid,  a unui fungicid și a unui îngrășământ foliar. În ceea ce privește fertilizarea, am mai aplicat 130 kg/ha de sulfat și 170 kg/ha azotat. Toată cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 20 iunie”, a punctat Bogdan Radu Micu. Agricultorul a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna 20 ha cu rapiță și a ales pe lângă hibridul PT234, cel care i-a adus titulatura de fermier campion, și hibridul PT264.

Boglan Agro

Cristian Isvoranu a devenit fermier campion datorită hibridului PT264, care i-a oferit 4.100 kg/ha. Acesta lucrează 400 în județul Teleorman, iar cu rapiță a avut 40 ha. “Cultură premergătoare pentru rapiță a fost grâul. Am dezmiriștit, am efectuat o lucrare cu discul, am fertilizat cu îngrășăminte complexe - 200 kg/ha și am semănat cu pregătire, în jurul datei de 25 august. Apoi am aplicat un erbicid și tot în toamnă am mai aplicat un insecticid și un fungicid, iar în noiembrie, unde a fost cazul, am mai dat un insecticid. În primăvară am fertilizat cu 300 kg/ha de uree, am aplicat un erbicid, insecticid și un fungicid. Cultura a mai primit și două îngrășăminte foliare, unul pe bază de sulf și altul pe bază de bor, apoi în luna mai am efectuat încă un tratament și bor. A fost exces de umiditate, dar după aplicarea tratamentelor, plantele și-au revenit”, a specificat agricultorul. Fermierul campion a mai adăugat faptul că a recoltat la jumătatea lunii iunie, iar pentru această toamnă a ales hibrizii PT264 și PT225 pentru 70 ha.

Investrom Prodexim

Hibridul PT200CL i-a asigurat 3.840 kg/ha fermierului Ion Oprina din localitatea Măldăeni, județul Teleorman. “Lucrez 1.100 ha, iar cu rapiță am avut 315 ha. În general semăn după grâu, iar pregătirea terenului constă în arătură la 30 cm, discuit și fertilizat – am aplicat îngrășăminte complexe - 18.46.0, 200 kg/ha și am semănat începând cu sfârșitul lunii august. În toamnă am aplicat un erbicid și un insecticid, după care în primăvară am fertilizat cu 200 kg/ha de nitrocalcar, atunci am aplicat și un fungicid, apoi am  mai aplicat un fungicid și un insecticid de contact, al treilea tratament a constat în aplicarea unui alt erbicid și a unui fungicid, iar ca fertilizare a mai adăugat 200 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 20 iunie, pot spune că a fost un an mai dificil pentru cultura de rapiță. În toamnă voi semăna aproximativ aceeași suprafață cu rapiță. Am ales pentru 100 ha hibrizii PT200CL și PT275 ”, a declarat fermierul campion.

Sc Oprina Srl

Hibrizii Pioneer au performat și în cadrul fermei Avicola Focșani, unde din cele 1.500 ha, 370 au fost semănate cu rapiță. Domnul inginer Florin Albu ne-a detaliat tehnologia de cultură, datorită căreia producția din acest an a ajuns la 3.200 kg/ha la hibridul PT225. “După ce am recoltat grâul, am început pregătirea terenului pentru rapiță. Am arat la 25 cm, apoi au urmat două lucrări, una cu discul și una cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat DAP 18.46.0 – 200kg/ha și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă am aplicat un fungicide și un erbicid antigramineic. În primăvară am fertilizat fazial, în două treceri -  azotat de amoniu 100 kg/ha și sulfat de amoniu 100 kg/ha, substanță comercială. Am aplicat un tratament cu fungicid, atunci când plantele aveau 8 frunze, am aplicat insecticid, unde a fost cazul încă un antigramineic și un foliar pe bază de aminoacizi, asta datorită iernii târzii. În cultură au fost și flori avortate, într-un procent de maxim 5%. Al doilea tratament a constant în aplicarea unui insecticid, a unui fungicid și un foliar pe bază de microelemente. Cultura a fost în neirigat, am recoltat la sfârșitul lunii iunie. Pentru această toamnă intenționăm să semănăm 550 ha cu rapiță, urmează să alegem și hibrizii”, a declarat fermierul campion.

Avicola Focsani

Aceștia sunt doar o parte dintre fermierii campioni, însă din cauza vremii ploioase, în foarte multe zone din țară nu s-a putut recolta, vom continua seria prezentările pe măsură ce colegii din teritoriu ne vor comunica rezultatele.

Campionii marilor recolte la porumb din Moldova

În zona Moldovei, județele Neamț, Botoșani, Bacău, Vrancea și Vaslui, hibrizii de porumb Pioneer P9537, P9241, P9903, P9175 au garantat producții de excepție. Fermierii campioni care au ales hibrizii Pioneer au fost mulțumiți de cantitatea obținută pe hectar, mai ales ținând cont de faptul că niciunul dintre cei 10 agricultori pe care îi vom prezenta în cele ce urmează, nu a irigat culturile. O dovadă care confirmă o dată în plus faptul că hibrizii Pioneer garantează performanță în orice fermă.

Cu producția de 14.350 kg/ha obținută cu hibridul P9241, fermier campion  a devenit domnul Nicu Cepreaga. Acesta lucrează în județul Neamț 270 ha, dintre care porumb anul trecut a semănat 100 de ha. “Am arat în toamnă, la adâncimea de 30 cm, apoi în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul, am aplicat îngrășăminte complexe 20.20.0 – 200 kg/ha, după care la semănat, în data de 26 aprilie, am aplicat pe rând 200 kg/ha de uree. Am erbicidat o singură dată, iar în stadiul  de 3-4 frunze am aplicat 250 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a mai beneficiat de un îngrășământ foliar și de o fertilizare. Am recoltat la sfârșitul lunii octombrie, început de noiembrie. Anul acesta voi semăna tot 100 ha cu porumb, în principal același hibrid - P9241”, a declarant fermierul campion Nicu Cepreaga.

Cepreaga Nicu

Următorul fermier campion din zona Moldovei este domnul Mihai Pavelescu, care a obținut 14.150 kg/ha cu hibridul P9903. Acesta lucrează 480 ha în localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț. “Anul trecut am avut porumb pe 80 ha, semănat după păioase. În toamnă am arat la 25 cm și am aplicat 150 kg/ha superfosfat, iar în primăvară am discuit, am trecut cu combinatorul și am aplicat complex 15.15.15 – 300 kg/ha. Apoi am semănat la mijlocul lunii aprilie, când am mai aplicat 150 kg/ha – uree granulată cu degajare lentă. Am prășit de 2 ori și la fiecare lucrare am aplicat 100 kg/ha de nitrocalcar. Am erbicidat preemergent și nu am aplicat niciun tratament și nici nu am irigat. Am început recoltatul în octombrie și pot spune că am obținut producție mare, am fost mulțumit. Anul acesta voi semăna în jur de 100 ha cu porumb, în principal voi merge tot pe hibridul P9903”, a declarant fermierul campion.

Mihai Pavelescu

Tot în județul Neamț, localitatea Dumbrava Roșie, își desfășoară activitatea și fermierul campion Gheorghe Popescu. Acesta lucrează 160 ha, iar anul trecut a semănat porumb pe 35 ha, iar hibridul P9241 i-a asigurat producția de 13.500 kg/ha. “Am semănat porumbul după sfeclă de zahăr și după floarea-soarelui. Ca de obicei, am arat în toamnă la adâncimea de 35 cm, iar în primăvară am continuat cu lucrările de pregătire a terenului, am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat în prima parte a lunii aprilie și tot atunci am aplicat 200 kg/ha complex triplu 16. Am erbicidat și după semănat și în vegetație, nu am dat nici un tratament și nici nu am prășit. Anul acesta a fost fără probleme, am avut și ploi și totul a fost bine. Am recoltat începând cu 10 octombrie”, a declarat fermierul campion. Mulțumit de recoltă, domnul Gheorghe Popescu va semăna anul acesta 45 ha cu porumb și a ales deja hibrizii Pioneer P9241 și P9537.

Gheorghe Popescu

În județul Botoșani, fermier campion a devenit domnul Cătălin Rotariu. Acesta lucrează 1.800 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 500 ha. Hibridul P9903 i-a asigurat producția de 13.220 kg/ha. “Porumbul l-am semănat în principal după soia și floarea-soarelui.  Am mers pe lucrările clasice: în toamnă am arat, în primăvară am discuit și am pregătit patul germinativ. Am aplicat îngrășământ complex – 300 kg/ha. La începutul lunii aprilie am semănat și am mai aplicat 150 kg/ha uree. Am aplicat erbicide și preemergent și postemergent, am prășit o singură dată și nu am efectuat nici un tratament. Mai mult, cultura a fost în neirigat!  Am recoltat începând cu 15 octombrie și am terminat la jumătatea lunii noiembrie. Anul acesta voi semăna porumb pe 300 ha”, a conchis Cătălin Rotariu.

Rotariu Catalin

În județul Vrancea, fermier campion a devenit domnul Tudorel Popa. Acesta a obținut 13.100 kg/ha cu hibridul P9903 și 12.070 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 100 ha, porumb am avut anul trecut pe 38 ha, semănat după grâu. Am arat la 35 cm, în toamnă, iar în primăvară am efectuat câte o trecere cu discul și combinatorul și am aplicat uree 100 kg/ha . Am semănat pe 11 aprilie când am aplicat și 250 kg/ha. Am prășit în faza de 8-10 frunze și am aplicat încă 100 kg/ha de uree. Am erbicidat în preemergență și unde a fost cazul am corectat cu un nou erbicid. Nu am aplicat tratamente și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 octombrie și am fost mulțumit de producție. În primăvara aceasta voi semăna 30 ha cu porumb. am ales 2 hibrizi Pioneer, dar cu FAO mai mic”, a punctat agricultorul vrâncean.

Popa Tudorel

Domnul Ioan Rauță a devenit fermier campion la porumb cultivând trei hibrizi Pioneer. Acesta lucrează în județul Bacău 1.800 ha, iar anul trecut a semănat porumb pe 560 ha, 430 ha cu hibrizi Pioneer. Hibridul P9903 i-a oferit producția de 12.150 kg/ha, P9241 -11.600 kg/ha, iar P917510.860 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu, floarea-soarelui și lucernă. Am arat din toamnă la 35-40 cm, iar în primăvară am continuat cu pregătirea terenului, am aplicat și îngrășăminte naturale, 400 kg/ha de uree, iar la semănat am dat complexe 18.46.0, între 350-380 kg/ha, asta după jumătatea lunii aprilie. Am erbicidat în faza de 6 frunze, apoi am aplicat 2 îngrășăminte foliare, primul în faza de 8 frunze, al doilea la 10 frunze și am efectuat 2 prașile mecanice. Am recoltat în luna octombrie, iar anul acesta voi semăna 500 ha cu porumb și am ales doi hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

Rauta Ioan

Fermier campion a devenit și Iustin Antal din localitatea Țibucani, județul Neamț. Acesta lucrează 1.700 ha, porumb a semănat anul trecut pe 430 ha și a obținut 11.400 kg/ha cu hibridul P9537. “Merg pe arătură de toamnă la 25-30 cm, iar în primăvară efectuez o trecere cu combiantorul. Anul trecut am semănat la sfârșit de aprilie, început de mai, am aplicat îngrășăminte 18.46.0 – 150 kg/ha și nitrocalcar 150 kg/ha, pe unele sole am mai aplicat și uree, iar pe toată suprafața am aplicat microgranulate – 20 kg/ha. Am erbicidat preemergent, iar în vegetație a revenit cu un alt erbicid doar pe solele unde a fost nevoie. Nu am aplicat tratamente și am efectuat o singură prașilă mecanică. Recoltatul a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, început de noiembrie. Anul acesta voi semăna în jur de 500 ha cu porumb, am comandat deja hibrizii Pioneer, cu care voi semăna mai bine din jumătate din suprafață”, a declarat Iustin Antal.

Antal Iustin

În localitatea Pădureni, din județul Vrancea familia Popa lucrează 300 ha. Domnul Gheorghe Popa și cei doi fii au semănat porumb anul trecut pe 110 ha și au devenit fermieri campioni cu hibridul P9537, care le-a asigurat producția de 10.900 kg/ha. “Am semănat porumb după grâu. Am început cu scarificatul, am arat la adâncimea de 25 cm, iar în primăvară am trecut cu combinatorul, am aplicat uree 200 kg/ha  și am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 200 kg/ha. Imediat, în negru cum se spune, am erbicidat, iar a doua erbicidare a avut loc în faza de 4-6 frunze. Nu am aplicat tratamente, nu am prășit și nici nu am irigat, deci producția, mulțumitoare de altfel, a fost obținută fără aceste lucrări. Am recoltat în luna octombrie”, a punctat domnul Gheorghe Popa. Mulțumiți  de producție, anul acesta membrii familiei Popa vor semăna întreaga suprafață de porumb, 110 ha, numai cu hibrizi Pioneer.

Fam Popa

Domnul Florin Zalomir  din județul Bacău a devenit fermier campion la porumb cu hibridul P9241, care i-a oferit producția de 9.860 kg/ha, însă pe unele sole cantitatea a depășit cu mult 10.000 de kg/ha. “Am semănat anul trecut porumb pe 140 ha. Cultura premergătoare a fost floarea-soarelui. Am arat la 35 cm încă din toamnă, după care în primăvară am nivelat și am trecut o dată cu combinatorul. Am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 400 kg/ha, la semănat, în jurul datei de 10 aprilie. Am erbicidat imediat după semănat, unde a fost cazul am intervenit cu al doilea erbicid, iar în vegetație, în faza de 8 frunze am aplicat îngrășământ foliar și am prășit o singură dată. Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul l-am început în jurul datei de 24 octombrie, campania a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion. Mulțumit de evoluția culturii și de producția obținută anul trecut, fermierul campion va semăna anul acesta aceeași suprafață cu porumb.

Zalomir Florin

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Florin Enache. Acesta lucrează 278 ha, 118 ha a semănat cu porumb anul trecut, iar hibridul P9903 i-a oferit producția de 8.750 kg/ha. A semănat porumbul după floarea-soarelui și grâu, dar pe o solă unde a întors rapița, iar producția atinsă aici a fost de pe 10.000 kg/ha. “Lucrările le-am efectuat în funcție de solă și de ce cultură a fost înainte. Așa că fie am arat, fie doar am discuit și am pregătit terenul. Pe sola unde nu a ieșit rapița, a fost aplicat complex triplu 15 – 200 kg/ha, iar pe celelalte sole am aplicat azot în primăvară – 170 kg/ha, la semănat, în prima jumătate a lunii aprilie. Apoi la prășit, în faza de 6-8 frunze, am aplicat încă 130 kg/ha de azot și a mai urmat o a doua prașilă, la faza de 10 frunze. Am erbicidat în vegetație, iar tratamente nu am aplicat. Am recoltat în jur de 19 septembrie și am terminat în jur de 20 octombrie. Anul acesta voi semăna în jur de 160 ha, în principal P9241, dar și un hibrid nou pentru a-l testa”, a declarant fermierul campion, Florin Enache.

Florin Enache

Campionii marilor recolte la porumb din județele Brăila și Buzău

Hibrizii de porumb Pioneer nu aveau cum să nu performeze în județele Brăila și Buzău. Agricultorii din aceste județe au avut rezultate excepționale în acest an, atât la irigat cât și la neirigat. De aceea, în continuare vom prezenta o parte dintre fermierii campioni și tehnologia pe care au adoptat-o în fermele lor.

În cadrul societății Padova Agricultura din localitatea Stăncuța, județul Brăila, hibridul  P0937 a oferit producția de 15.240 kg/ha. Despre tehnologia folosită în fermă, dar și despre perspectivele din 2018 ne-a vorbit domnul director al societății Mihalache Ciocan. “Lucrăm 5.718 ha, iar campania trecută am avut porumb pe 1.599 ha, semănat fie după porumb sau orez. Am arat în toamnă, ca de fiecare dată, iar în primăvară au urmat lucrările cu discul și combinatorul. Am aplicat complexe 18.46.0, 200 kg/ha și am început semănatul pe 10 aprilie. La prăși am mai aplicat uree, 500 kg/ha, am erbicidat o singură dată, doar pe câteva sole a fost nevoie de corecție și am mai aplicat erbicid, nu am făcut niciun fel de alt tratament. Din totalul suprafeței cultivate cu porumb, 40 % a fost în irigat. Am început campania de recoltat la sfârșit de septembrie și a durat aproximativ o lună jumătate”, a specificat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de modul în care s-a comportat întreaga cultură, iar anul viitor va semăna porumb pe 1.600 ha.

Padova Agricultura

Tot în județul Brăila, în localitatea Traian de această data, domnul Adrian Răureanu a devenit fermier campion cu hibridul P0216, care i-a asigurat producția de 14.015 kg/ha în irigat. “Lucrez 400 ha, porumb am avut pe 100 ha. Am arat în toamnă, atunci când am aplicat și complex 18.46.0 200 kg/ha, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul, după care am semănat în luna aprilie, când am mai aplicat 200 kg/ha azot și la prășit 100 kg/ha complexe 18.46.0. În funcție de solă am aplicat 2 tratamente, erbicide unde a fost cazul. Campania viitoare vom semăna porumb pe o suprafață de 160 ha”, a declarat Adrian Răureanu.

Adrian Raureanu

Următorul fermier campion Dan Lefter din județul Buzău. Acesta lucrează 457 ha, porumb a semănat pe 225 ha și a obținut 13.200 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat fie după porumb, fie după soia. Am scarificat la 80 cm, arat și am efectuat o trecere cu combinatorul pe toată suprafața. În primăvară am mai efectuat o trecere cu combinatorul, am aplicat complexe cu sulf, 200 kg/ha și am început semănatul la sfârșitul lunii martie. Am aplicat 2 erbicide și 2 tratamente, la prășit, în faza de 10 frunze, am mai aplicat complexe 200 kg/ha, iar 180 ha au beneficiat și de irigații. Am recoltat începând cu luna septembrie, iar în octombrie am terminat campania cu cele 180 ha care au fost în irigat. Nu am avut probleme în acest an în cultură, iar anul viitor voi semăna porumb pe 200 ha”, a spus fermierul campion.

Fermier campion la porumb a devenit și domnul Niculae Drăgan din localitatea Lișcoteanca, județul Brăila, care a obținut 12.750 kg/ha cu hibridul P0023. “ Lucrăm 250 ha, pe 117 ha am avut porumb, semănat după grâu și rapiță. În toamnă am scarificat la 60 cm, însă numai 43 ha, restul am arat. În primăvară am trecut pe toată suprafața cu combinatorul și am aplicat complexe 18.46.0  - 230 kg/ha la semănat, campanie începută pe 10 aprilie. Am erbicidat, am prășit când am aplicat azot în funcție de solă, între 180 kg/ha și 230 kg/ha. Cultura a mai beneficiat și de 2 tratamente cu fungicid și îngrășământ foliar. Producția a fost obținută în neirigat pentru că nu avem posibilitatea să irigăm. Am recoltat în perioada 3-23 octombrie, iar anul viitor voi semăna 91 ha și am ales hibrizii P9911 și P0023”, a punctat agricultorul brăilean.

Dragan Nicolae

Domnul Vasile Hotnog, din județul Brăila, a devenit fermier campion cu hibridul P0023, care i-a oferit producția de 11.740 kg/ha. “Lucrez 550 ha, iar pe 280 ha am avut porumb. Am semănat fie tot după porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță. În toamnă am arat, în timp ce în primăvară am continuat cu lucrările efectuate cu combinatorul, o trecere sau două, în funcție de solă. Am început semănatul la începutul lunii aprilie, când am aplicat și complexele – 250 kg/ha, pe care le-am ales la fel în funcție de solă, pentru că am făcut cartare agrochimică și am aplicat în funcție de rezultate.  Cultura a mai beneficiat de 2 erbicide, nu aplicat tratamente pentru că nu am avut probleme, doar am prășit și am aplicat uree și azot, aproximativ 250 kg/ha,” a declarat fermierul campion.

Hotnog Vasile

Un alt fermier campion este domnul Vasile Marius, din localitatea Bărăganu, județul Brăila. Acesta lucrează 537 ha, pe 89 a semănat porumb campania trecută și a obținut 11.500 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui și rapiță. Am arat în toamnă, când am și nivelat cu discul, iar în primăvară am mai trecut o dată cu discuit, iar pe o anumită solă am efectuat și o lucrare cu combinatorul. Am semănat în perioada 31 martie - 10 aprilie, când am aplicat 170 kg/ha, complexe 20.20.0. Cultura a beneficiat și de două erbicide și de 2 tratamente cu insecticid și foliar. Primul tratament în faza de 3 frunze pentru că am avut atac de tanymecus, iar la prășit am aplicat 200 kg/ha, azotat de amoniu. Producția a fost obținută în neirigat, am recoltat în prima parte a lunii septembrie”, a afirmat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna în jur de 140 ha cu porumb și ales hibrizii P0023, P0937 și P9903.

Vasile Marius

În județul Buzău, fermier campion a devenit și domnul Andrei Constantinescu. Acesta a obținut 10.760 kg/ha cu hibridul P9911. “Lucrez 400 ha, iar pe 240 ha am avut porumb, semănat fie după porumb, floarea-soarelui sau rapiță. În toamnă am arat, în primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul, am fertilizat 250 kg/ha complexe cu sulf și zinc, iar la semănat am mai aplicat la semănat, la sfârșitul lunii martie, 200 kg/ha de azot. Am erbicidat și am aplicat 2 tratamente, primul aplicare a fost cu microelemente, iar cea de a doua a fost cu zinc în stadiul de 8-10 frunze. Cultura a fost în neirigat, iar singura problemă pe care am avut-o a fost apariția rățișoare. Am recoltat după 20 septembrie, iar anul viitor nu știu câte hectare de porumb voi semăna, pentru că am sole unde nu arată bine nici rapița, nici grâul”, a punctat fermierul campion.

Costantinescu Andrei

Tot în județul Buzău fermieri campioni au devenit și domnii Adrian și Ionel Marin, care au obținut 10.400 kg/ha cu hibridul P0216. Aceștia lucrează 600 ha, iar porumb au avut pe 250 ha, semănat după grâu, rapiță și floarea-soarelui. “În toamnă am arat și am trecut cu combinatorul, în primăvară am mai efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat la începutul lunii mai, când am aplicat și complexe, fie 18.46.0 fie 20.20.0 - 150 kg/ha. La prășit am mai aplicat 150 kg/ha de azot și un erbicid. Tratamente nu am făcut pentru că nu avem echipamentele necesare pentru aceste lucrări și nici nu am irigat. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor vom semăna 250 cu porumb”,a  declarat Ionel Marin.

Marin Adrian

Viorel Balașu este un alt fermier campion din județul Buzău, Acesta lucrează 550 ha în localitatea Poșta Câlnău și a obținut 10.290 kg/ha cu hibridul P9903. “Am  avut porumb pe 87 ha, semănat după grâu, orz și floarea-soarelui. În toamnă am fertilizat cu îngrășământ pe bază de sulf – 250 kg/ha, apoi am arat. În primăvară am efectuat o lucrare cu discul, apoi am fertilizat cu complexe cu sulf, 200 kg/ha, apoi am mai efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat începând cu 15 aprilie, apoi am erbicidat, iar în faza de 4-5 frunze am mai aplicat uree granulată, 120 kg/ha, produs comercial, și am mai aplicat un tratament cu zinc, în faza de 7-8 frunze. Am recoltat la începutul lunii octombrie, iar anul viitor voi semăna porumb pe 110 ha, am ales hibrizii P9911 și P9903 pentru că sunt foarte mulțumit de producții. Anul acesta am obținut cea mai mare medie de când cultivăm porumb, 8.540 kg/ha, am avut producție pe 20 ha, cu hibridul P9911, 11.200 kg/ha în neirigat. Acești 2 hibrizi se pretează de minune în ferma noastră, sunt foarte mulțumit”, a punctat fermierul campion.

Viorel Balasu

În localitatea Colibași, județul Buzău își desfășoară activitatea și fermierul campion Ștefan Ginerică. Acesta lucrează 500 ha, cu porumb a avut 75 ha și a obținut 9.000 kg/ha cu hibridul P9911. “Am semănat porumb după rapiță și porumb, am arat și uniformizat terenul în toamnă, nu renunț la aceste lucrări, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am fertilizat -180 kg/ha cu 18.46.0 și 20.20.0, după care am semănat în perioada 1-20 aprilie. Am erbicidat pe negru cum se spune, apoi în vegetație doar unde a fost cazul. Am aplicat un tratament pentru boli și dăunători în faza de 2-4 frunze. Cultura nu a beneficiat de irigații, dar a fost un an foarte bun chiar și așa. Am recoltat între 25 septembrie-1 octombrie, iar anul viitor voi semăna 100 ha cu porumb, pe 70% din suprafață voi semăna P9911”, a punctat fermierul campion.

Ginerica Stefan

Fermierii vorbesc!

Marius Mătrăşoaie, zootehnist din comuna Dumbrăveni, județul Suceava

„Deţin o fermă zootehnică cu peste 100 de bovine, din care 78 adulte. Cu părere de rău intenţionez să înjumătăţesc efectivul din cauza lipsei forţei de muncă în zootehnie. Nu ai oameni cu care să munceşti în fermă. Din cauză că există tot felul de ajutoare sociale, oamenii apţi de muncă nu vin, chiar dacă îi plătesc cu 100 de lei zi, opt ore, şi muncesc cot la cot cu ei ca să facă ceva.

Un alt impediment ar fi valorificarea cărnii. Un kilogram de carcasă tineret bovin se plăteşte cu 12 lei, cu condiţia ca greutatea carcasei curate să fie de 300 kilograme. Laptele, după o vară secetoasă, în care pentru a avea o lactaţie bună la o vacă a fost necesară completarea furajării la iesle, a ajuns la 1,1 lei/litru lapte conform, în situaţia cea mai fericită.

Semnalul este acelaşi din partea tuturor colegilor fermieri: preţurile mici la achiziţie, lipsa forţei de muncă şi fiscalitatea destul de mare sunt trei elemente care te descurajează să mai continui munca în zootehnie.

Dacă nu ar fi rădăcina de stejar pe care mi-au format-o părinţii mei, agricultori de când se ştiu, aş vinde şi aş pleca din ţară. Străinii au nevoie de oameni muncitori, pe care îi plătesc după munca depusă. România nu are nevoie de aceștia, are nevoie de oameni care primesc ajutoare. Oamenii de valoare au plecat, iar ca să revenim la normal ne trebuie două-trei generaţii.“

Ing. Mihaela Sima, ferma Vicşani Farm

„Pe lângă munca specifică, un om al ogoarelor are nevoie şi de momente de relaxare. Lavanda este o cultură de suflet de care mă ocup în prezent în afara serviciului. Este o plantă care îţi dă multă energie, mult spor în a face lucrurile bine, este o plantă minunată pe care, dacă o îngrijim cu atenţie, putem avea şi profit. Suntem încă în perioada în care abia a fost înfiinţată cultura, anul II, în al treilea an va produce flori care vor putea fi valorificate, urmând să aducă poate şi profit. Am început cu o suprafaţă mică, 10 ari; a fost un pic mai greu pentru că în primul an o parte din plante au murit. Am revigorat cu butaşi proprii din plantaţia noastră, ne extindem ca suprafaţă de la an la an şi suntem siguri că în scurt timp va fi un business serios. Avem în plan să dezvoltăm 3 hectare cu lavandă şi să achiziţionăm un utilaj cu ajutorul căruia să extragem uleiurile volatile, atât de căutate în industria farmaceutică şi în industria cosmetică. Paralel încercăm să ne extindem cu o varietate mai largă de plante medicinale – gălbe­nele, salvie, plante adaptabile zonei noastre – şi să facem diverse preparate.

De la un hobby căruia i-am alocat câteva ore pe săptămână se poate ajunge la o mică afacere. Lavanda este o plantă nepretenţioasă, nu vrea terenuri foarte ude, trebuie prăşită la timp pentru a nu fi invadată de buruieni şi, în general, nu vrea foarte multe. Avantajul este că după plantare, dacă este îngrijită, un butaş rezistă şi produce 20 - 25 de ani.

Dacă am fost pionieri cu cânepa – după noi mai mulţi agricultori au semănat această plantă – poate vom reuşi să îi convingem să pună pe lângă casă şi câţiva ari de lavandă. Este o cultură care aduce mare satisfacţie.“

Ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni

„În pomicultură, marea majoritate a tratamentelor aplicate nu influenţează calitatea fructelor, dar preţul final va fi influenţat de aceste tratamente, din ce în ce mai costisitoare de la un an la altul. Mărul colorat va avea un preţ mai bun pentru că întâi ochiul cumpără şi după aceea gustul. Nu în mod decisiv, dar prima oară cumpărătorul alege merele colorate.

Producţia medie obţinută în acest an în asociaţie este de 20-30 de tone la hectar în funcţie de soi, acoperă cheltuielile şi unele investiţii în livadă. Sunt rezultate mulţumitoare, ţinând cont de „evenimentele“ din primăvară, zăpada din luna aprilie şi bruma din luna mai, aceasta din urmă făcând pagube mai mari decât zăpada. În final, pomul a supravieţuit, dar producţia de fructe din acest an s-a diminuat cu 5-10 tone la hectar şi s-a înjumătăţit în fermele de pe Valea Moldovei şi din zona Cornu Luncii – Dumbrava. Comparativ cu anul trecut, producţia este mai mică, chiar dacă 2016 a fost un an cu o perioadă de două luni fără ploaie. În anii când primăvara este ploioasă, vara nu este prea secetoasă, producţia în aceleaşi livezi fiind de 40-45 de tone de mere la hectar.

Soiurile care aduc mulţumire pentru munca depusă sunt şi în acest an Golden, Starkinson, Ionatan, Florina şi Idared, care se vând la en gros cu preţuri cuprinse între 1,7 şi 2.5 lei/kg şi 2,5-3 lei/kg en detail, în funcţie de soi.“

Dr. ing. Ciprian Palaghianu

„Pădurea de Mâine înseamnă nu mai puţin de 1 milion de puieţi plantaţi până în 2024, pe suprafeţe degradate, distruse de calamităţi naturale sau de tăierile abuzive, selectate de specialişti din rândul acelora pentru care diverşi proprietari au solicitat ajutor. Cred că, dacă dorim să schimbăm ceva şi stă în puterea noastră, nu doar ar trebui să o facem, ci suntem obligaţi să o facem. Asta înseamnă responsabilitate şi de undeva trebuie să pornim. Şi ce început poate fi mai bun decât plantarea unor puieţi, noi vieţi ce vor forma viitoarele păduri. Este datoria noastră faţă de pădurea de azi şi generaţia de mâine“ – şef lucrări dr. ing. Ciprian Palaghianu, prodecan cu activitatea didactică şi managementul calităţii, Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.

Declaraţia a fost făcută la acţiunea de împădurire a unei suprafeţe de 4,7 ha teren degradat de pe raza localităţii Poieni Solca, județul Suceava, sâmbătă, 11 noiembrie.

Fermierii vorbesc

Daniel Florici, fermier județul Iași

„Una dintre problemele cu care ne confruntăm noi, fermierii din nord-estul țării, cei care avem ferme în preajma pădurilor, este apariția animalelor sălbatice pe câmp. Și mă refer la daunele provocate în special de porci mistreți și căprioare. Și în acest an au fost distruse culturi întregi, iar pe unele sole trebuie să reînsămânțăm, bineînțeles pe cheltuiala noastră. Am vrea să ne recuperăm investițiile, dar lupta cu birocrația ne termină. Trebuie să facem diferite demersuri, să mergem la Camerele Agricole, la APIA și să aducem inspectorii în ferme pentru a constata pagubele, dar totul rămâne la nivelul actelor și nimic mai mult. Cred că în primul rând ar trebui să ne unim, să fim o voce comună și să putem fi auziți de cine trebuie. Sper ca domnul ministru Daea să ia măsuri, să dea o dispoziție în teren, astfel încât să nu mai pierdem inputuri și semințe. Noi facem toate aceste lucrări cu proprii bani, nimeni nu ne-a despăgubit vreodată și nu cred că ne va despăgubi în viitorul apropiat.“

Marcel Costache, fermier județul Teleorman

„Una dintre marile probleme pe care le au fermierii care nu au foarte mult teren în exploatare este prețul primit imediat după recoltare. Spunem de foarte mult timp acest lucru, dar nu ne ascultă nimeni. Poate unii dintre noi am vrea să ne dezvoltăm, să ne facem magazii de depozitare și, de ce nu, silozuri, dar nu prea avem cum pentru că stăm la mâna celor care ne iau marfa, uneori chiar din câmp, și ne oferă niște prețuri care nu ne mulțumesc. Deci cred că ar trebui făcut ceva legat de acest aspect, să se impună un preț minim sau să se găsească o altă soluție care să fie și în beneficiul micilor fermieri.“

Ioan Drăghici, fermier județul Iași

„Noi nu mai avem cu cine munci. Căutăm oameni, le oferim toate condițiile, adică salariu bun, carte de muncă, masă, uneori chiar și țigări în fiecare zi, le mai dăm și zile libere când au nevoie, deci suntem înțelegători, dar românul tot preferă să nu muncească. Mă refer la cei care primesc acel ajutor social. Sunt niște bani veniți pe tavă, care deși nu ajung, dar nu îi determină să muncească. Sunt pline cârciumile; acolo pot sta, la muncă ba. Cred că acești bani, care sunt de fapt tot din buzunarul nostru, nu ar mai trebui acordați așa ușor, ci ar trebui făcută o evaluare mai strictă și să se determine cine poate să muncească. Cine este capabil, să muncească și cine chiar nu poate munci, să primească acel ajutor, nu sunt absurd să îi bag pe toți în aceeași oală. Chiar trebuie făcut ceva, pentru că ne putem găsi în situația în care trebuie să renunțăm la afaceri, la ferme, la animale etc. din cauza faptului că nu avem cu cine să facem treabă.

La capitolul nucifere e loc de mai bine

„În 2016 producţia de nuci din Ungaria a fost de peste 8.000 de tone, o cifră care reiese din statistica realizată doar pe nucii selecţionaţi. Cel mai productiv soi de nuc din ţara vecina este MILOTAI, care se vinde cu 3 euro/kg (nuca în coajă). La noi, în schimb, nucul abia a atins o producție de 3.000 tone anul trecut, însă vorbim de nuci din flora spontană, pentru a căror fructe se obţine un preţ de 1,5-1,8 euro/kg“, spune Jozsef Toth, de la NUCIFERE REGIA. Producătorul din Târgul-Mureş care dispune de o plantaţie de 60 ha (anul 2 și 3) speră ca la intrarea pe rod a nucilor să obţină 2.000-2.200 kg/ha, cantitate din care se va selecta categoria întâi. „După calculele noastre vom produce circa 1.800 kg/ha nuci categoria întâi şi preţul va fi apropiat celui din Ungaria şi Franța“, mai spune cel care vinde opt dintre cele mai bune soiuri de nucă românească.

O soluție de popularizare a ofertelor financiar-bancare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de Internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Rapoarte și Liste“, subsecțiunea „Lista instituțiilor financiare“, o rubrică destinată produselor de finanțare adaptate nevoilor beneficiarilor proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

„Din experiența programării anterioare a PNDR 2007 – 2013, problema cofinanțării investițiilor în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural a reprezentat unul dintre principalele motive pentru care s-au dezangajat fonduri. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor noului Program am identificat o soluție de popularizare pe site-ul AFIR a ofertelor financiar-bancare, oferindu-le astfel oportunitatea de a alege un instrument financiar flexibil și potrivit investiției pe care doresc s-o dezvolte cu ajutorul fondurilor europene, disponibile țării noastre prin PNDR 2020. La nivelul AFIR, în baza unui protocol de colaborare, se poartă discuții lunare cu Asociația Română a Băncilor (ARB) pentru a analiza posibilitatea obținerii de condiții avantajoase pentru beneficiarii proiectelor finanțate prin PNDR 2020, astfel încât investițiile să fie finalizate la termen, fără probleme“, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Abonează-te la acest feed RSS