reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Mar 2019

Fermierii campioni la porumb din județul Timiș

2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului inclusiv în județul Timiș. Fermierii au avut producții peste măsura așteptărilor, în unele cazuri duble față de cele obținute în campania agricolă 2017, una dezastruoasă după cum au declarat chiar ei.

Primul fermier campion din județul Timiș este Alexandru Mutulescu. Acesta lucrează aproximativ 2.000 ha, anul trecut a cultivat porumb pe 170 ha și a obținut 16.900 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat porumbul după rapiță, însă am făcut greening (înverzire), astfel că în primăvară am dat un disc ușor doar pentru a toca cultura apoi am semănat cu o semănătoare foarte grea, în a doua jumătate a lunii aprilie. Am făcut 3 fertilizări, astfel că înainte de a toca cultura verde am aplicat 50 kg/ha de uree pentru a descompune plantele, apoi am aplicat pe rând 400 kg/ha de îngrășământ complex 27.13,5.0, iar la prașilă am mai aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha, substanță brută. Am erbicidat o dată imediat după semănat și apoi o dată în vegetație în faza de 6 frunze. Cultura a primit un insecticid în data de 25 iunie și am prășit o singură dată în faza de 10-12 frunze. Am recoltat începând cu luna octombrie”, a declarant fermierul campion.

mutulescu alexandru

În 2018, fermier campion a devenit și Robert Ispan, care a cultivat hibridul P0937 și a obținut 16.000 kg/ha. “Anul trecut, după finalizarea campaniei de recoltat, am decis să predau ferma.  Producția de 16.000 kg/ha a fost uimitoare și pentru mine, dar chiar acesta a fost rezultatul real. Am avut în total 69 ha cu porumb, iar culturile premergătoare grâul și floarea-soarelui. Toate solele au fost arate, însă unele au fost și scarificate și am aplicat îngrășăminte complexe 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am aplicat pe rând îngrășăminte 20.20.0 - 280 kg/ha, asta la începutul lunii aprilie. La prășit am mai aplicat 250 kg/ha de azotat de amoniu și îngrășăminte foliare cu zinc și microelemente. Cultura a primit două erbicide, unul în preemergență și unul postemergență. Am recoltat în perioada optimă cu umiditatea de 16 %”, a specificat Robert Ispan.

ispan robert

Claudiu și Marian Pașca lucrează în cadrul a 3 societăți 550 ha, anul trecut au avut 50 ha cu porumb, au semănat hibridul P0412 și au obținut 15.880 kg/ha. “Planta premergătoare a fost rapița, așa că după ce am recoltat-o am discuit, apoi în toamnă am arat la aproximativ 28 cm. În primăvară, am aruncat pe arătură sare potasică – 120 kg/ha, apoi am mai aplicat 220 kg/ha de uree, substanță brută, iar ca lucrări am intrat pe sol cu discul și freza. La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am semănat printre primii la noi în  zonă, am optat pentru 56.000 b/g/ha și am aplicat îngrășământ complex 27.13,5.0 – 280 kg/ha. În faza de 4-6 frunze, când a mai plouat, am mai aplicat 220 kg/ha de azot. Am efectuat două treceri cu erbicide și am mai aplicat îngrășământ foliar cu zinc. Cultura nu a mai fost prășită pentru că s-a dezvoltat foarte repede și nu am mai avut cum să intrăm. Am început recoltatul încă din prima parte a lunii septembrie, dar parcela pe care am obținut 15.880 kg/ha a fost recoltată la finalul lunii. Anul acesta vom semăna 159 ha cu porumb, semănăm doar hibrizi Pioneer și am ales P0412, P9911, P9903, P0216, dar cel puțin un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

Hibridul P0023 i-a asigurat agricultorului Robert Cernescu 14.300 kg/ha și astfel a devenit și el fermier campion. “Lucrez 80 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 15 ha, într-o singură parcelă. Am semănat după grâu, astfel că am arat din toamnă am fertilizat în 3 tranșe: 200 kg/ha DAP înainte se semănat, apoi la semănat am mai aplicat 250 kg/ha de uree, iar la prășit am mai aplicat 130 kg/ha. Am semănat în jurul datei de 15 aprilie, am erbicidat în două treceri și am recoltat în prima parte a lunii octombrie. Pentru această campanie am ales același hibrid pentru aproximativ 27 ha”, a precizat fermierul campion.

robert cernescu

Fermier campion a devenit și domnul Gheorghe Gorban, care lucrează 250 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 92 ha. Cele mai bune rezultate le-a obținut cu hibridul P0023, care i-a garantat producția de 13.863 kg/ha. “Am semănat fie tot după porumb, fie după floarea-soarelui și am arat încă din toamnă. În primăvară am aplicat pe unele parcele îngrășământ complex 18.46.0, iar pe altele am aplicat complex 20.20.0, după care am intrat cu combinatorul. Am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha. Am aplicat un singur erbicid în vegetație, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 15 octombrie. Pentru această primăvară am ales deja hibrizii P0023, P0216, P9415 și P9903, în total vor fi 110 ha”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut parte de o campanie fără probleme și a obținut producții foarte bune, chiar dacă din luna august și până la recoltat nu a mai plouat.

gorban gheorghe

Fermier campion a devenit și domnul Mircea Boteanu care a obținut 13.580 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 130 ha, porumb am avut în 2018 pe 60 ha și am semănat după păioase. Așa că am arat la 32 cm și am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 180 kg/ha. În primăvară am intrat de două ori combinatorul și am aplicat uree – 300 kg/ha. După aceea am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie, o parte dintre culturi a fost erbicidată preemergent și o parte am intervenit în vegetație cu o altă trecere, a depins de solă. Cultura a mai primit un îngrățământ foliar cu zinc, în faza de 4-8 frunze, atunci când am și erbicidat. În faza de 10-12 frunze cultura a fost prășită. Aceasta a fost tehnologia, apoi pe finalul lunii septembrie am recoltat. În această primăvară voi semăna aproximativ 70 ha, am ales doi hibrizi Pioneer și doi de la o altă companie”, a precizat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că hibridul P0412 solele semănate anul trecut cu hibridul P0412 au avut o evoluție foarte bună, dovadă fiind și producția mulțumitoare pe care a obținut-o.

boteanu mircea

Un alt fermier campion din județul Timiș este domnul Ioan Sîrbu, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 13.535 kg/ha.

sirbu ioan

Cu producția de 12.800 kg/ha, obținută cu hibridul P0023, fermier campion a devenit și Gabriel Ivănușcă. “Anul trecut am semănat 10 ha cu hibridul P0023, am avut o producție bună cu el, chiar și în 2017 când a fost un an dezastruos pentru porumb în zona noastră. Am semănat fie tot după porumb, fie după grâu, așa că am arat din toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în  a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și îngrășământ complex 20.20.0 combinat cu azot, în total 300 kg/ha, dar și îngrășământ microgranulat -18 kg/ha. Imediat după semănat am erbicidat, apoi în stadiul de 4-6 frunze am aplicat al doilea erbicid, iar la prașilă, în faza de 8-10 frunze, am mai aplicat 170-180 kg/ha. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat fermierul campion.

ivanusca gabriel

Domnul Marius Mureșan este un alt fermier campion din vestul țării. Acesta a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9911 și 10.600 kg/ha cu hibridul P0216. “Lucrăm 1.200 ha, iar cu porumb am semănat anul trecut 250 ha, după floarea-soarelui și grâu. Am arat din toamnă, apoi în primăvară am discuit, am aplicat îngrășământ complex 15.15.15 – 200 kg/ha și am intrat cu combinatorul. La finalul lunii martie, început de aprilie am semănat 68.000 b.g./ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în faza de 7-8 frunze am mai aplicat 100 kg/ha de azot. La finalul lunii septembrie am recoltat, iar în acest an voi semăna porumb pe 150 ha și am ales hibrizii P9911, hibrid de bază, și P0268”, a punctat fermierul.

muresan marius

Confirmare pestă porcină africană în județele Timiș și Arad

În data de 28.01.2019 a fost confirmată prezența virusul pestei porcine africane la porcii din gospodării din județele Timiș și Arad.

În cazul județului Timiș prezența viruslui PPA a fost confimată într-o gospodările din localitatea Belinț, în timp ce în județul Arad confirmarea virusului s-a făcut într-o gospodărie din orașul Arad.

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgență.

Gospodările afecate a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, precum și dezinfecția exploatației.

Din investigațiile preliminare, animalele din cele două județe proveneau de la o persoană din Bihor. În ambele cazuri porcinele nu erau identificate cu crotalii auriculare şi nici însoţite de documente sanitare veterinare, medicii veterinari din circumscripţiile respective nefiind anunţaţi de aceste tranzacţii, fapt ce constituie o încălcare gravă a legislaţiei.

Cazul se află în continuare în cercetarea autorităţilor sanitare veterinare judeţene şi ale organelor de poliţie. Investigaţiile vor continua şi în zilele următoare.

Pentru a preveni răspândirea bolii, Centrele Locale de Combatere a Bolilor au adoptat planul de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane.

D.S.V.S.A. Timiş și Arad reiau solicitările către crescătorii de porcine, să nu procedeze la achiziţii de porcine neidentificate prin crotalii şi fără a fi însoțite de documentele sanitare veterinare obligatorii. Orice mişcare  a porcinelor, din exploataţiile de origine către alte locaţii, se poate efectua doar după anunţarea, în prealabil, a medicului veterinar din circumscripţia sanitară veterinară locală.

Orice caz de moarte sau îmbolnăvire al animalelor din gospodărie trebuie adus imediat la cunoştinţa autorităţilor sanitare veterinare.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice deosebit de grave generate de apariţia ei.

Gala Case IH „Red Carpet“ 2018

Mult așteptata gală Case IH „Red Carpet“ a avut loc în acest an în extremitatea vestică a țării, chiar în inima Banatului – Timișoara și s-a desfă­șurat la sfârșitul lunii noiembrie.

Apreciem ca fiind „mult așteptată“ pentru că ediția din acest an a galei a marcat lansarea noii serii de combine Axial-Flow de mare capacitate, ce poartă numărul 250, lucru care a stârnit un interes uriaș din partea fermierilor. Astfel, printr-o pregătire atentă, specifică tradiției deja formate, echipa Titan Machinery România a întins special covorul roșu tuturor celor peste o sută de invitați. Întâmpinarea noastră călduroasă pe care aceștia au îmbrățișat-o a dorit parcă să facă în ciudă unei vremi reci și ploioase tipică toamnei târzii.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croația și Serbia al Case IH. Acesta a făcut o scurtă lecție de istorie, memorând prima ediție a evenimentului: „În urmă cu 6 ani a avut loc prima ediție a Red Carpet. Atunci am reușit să adunăm 15 fermieri. Astăzi, la a șasea ediție, observ cu plăcere că au venit peste 100 de fermieri, ceea ce denotă o activitate susținută din partea tuturor angajaților Titan Machinery România.“

Un eveniment festiv de rafinament american

Evenimentul „Red Carpet“ a fost creat de Titan Machinery pe stilul celui american, în jurul unor mese rotunde, unde unii întreabă, iar ceilalți răspund. Inginerii care au oferit răspunsuri de specialitate, argumentate, agricultorilor s-au plasat în atenția acestora, câte unul la fiecare masă, astfel încât fiecare să fie pregătit să ofere informații fiecărui fermier în parte. Ca atare, ne-am bucurat de atenția continuă a tuturor celor prezenți, pe întreaga durată a prezentărilor, acest aspect reprezentând dovada faptului că evenimentul a avut o eficiență maximă în ceea ce privește comunicarea tuturor informațiilor și a noutăților către publicul obiectiv prezent.

George Stanson a trecut rapid prin istoria de aproape 200 de ani a companiei Case IH, de la rudimentara batoză creată în urmă cu aproape două secole, la actuala combină cu rotor cu flux axial, sistem inventat de Case IH și perfecționat timp de 40 de ani în continuu. Apoi s-a trecut imediat la prezentarea explicită a avantajelor pe care le aduce noua serie 250, prezentare susținută de grafice, scheme, imagini și montaje video, spre deliciul oaspeților prezenți. Noua serie 250 a combinelor Axial-Flow va înlocui practic vechea serie 240, punând astfel la dispoziția fermierilor din România cele 3 modele noi, cu puteri nominale cuprinse între 402 și 550 de cai.

Axial-Flow® 250, în căutarea perfecțiunii

Cu tehnologia de treierare îmbunătăţită, puterea motorului şi cabina modernă specifice, seria 250 Axial-Flow® este dezvoltată în jurul fermierilor, pentru aceştia. Pentru operaţii uşoare, reglaje rapide şi simple, fiabilitate maximă, motorul fiecărui Axial-Flow corespunde cerinţelor specifice condiţiilor dificile de recoltare din zilele noastre fără a irosi carburant.  Productivitatea este optimizată, iar pierderile de boabe sunt reduse la minimum. Totodată, cabina a fost transformată într-un „centru de comandă“.

Nou pentru seria 250 este sistemul AFS Harvest CommandTM, ce reprezintă un pachet de funcții automate, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea operatorilor și a combinelor. Confortul pentru zilele lungi de lucru este asigurat și prin suspensia pe aer și sistemul de reducere a vibrațiilor. Elementul central al acestora este tehnologia dovedită cu rotor simplu Axial-Flow®, care oferă toate avantajele, cum ar fi: treierare temeinică, pierderi minime de boabe şi calitate excelentă a boabelor datorită celei mai delicate manevrări a boabelor, precum și cele mai scăzute costuri de funcţionare şi fiabilitate maximă.

Avantaje:

  • Putere maximă a motorului de până la 634 CP;
  • Calitate inegalabilă a boabelor cu tehnologia cu rotor simplu;
  • Concepută pentru capacitate maximă: lăţime a hederului pentru boabe de până la 13,50 m şi rezervor de boabe de până la 14.440 de litri;
  • Toate comenzile principale sunt integrate în consola din dreapta şi în maneta de comandă multifuncţională;
  • Sistem de tocare X-Tra

– Distribuţie uniformă a paielor pe întreaga lăţime a hederului (până la 13,5 m);

– Lungime paie 50 mm;

  • Sunt disponibile 5 game de heder: Heder pentru boabe 3050, heder flexibil 3020, heder tip transportor cu bandă 3100, heder pentru porumb 4000 şi heder de ridicare 3000.

Rețeaua de semnal de precizie RTK+ a Titan Machinery Romania.

În 2018 s-au împlinit doi ani de la conectarea abonamentului cu numărul 200 în rețeaua noastră. 200 de utilaje, de la tractoare Farmall până la Quadtrac, combine de recoltat, utilaje Case IH sau multibrand, de la excava­toare până la scrapere de nivelat, se folosesc cu succes de precizia maximă și nu lasă două urme diferite la treceri succesive. Deși inițial semnalul de precizie RTK + a fost conceput pentru sistemele de navigație, având în vedere precizia foarte bună a acestei tehnologii de până la 2.5 cm acuratețe, aceasta este dezvoltată și utilizată în prezent și în sistemele autodrive/autopilot, agricultura de precizie și sistemele de control ale utilajelor industriale.

Datorită repetabilității în timp, compactarea solului este mult redusă, calitatea și productivitatea terenului agricol fiind îmbunătățite. Datorită preciziei și repetabilității, această tehnologie este unica prin care se poate realiza un management precis și eficient al fermei și al terenurilor. Titan Machinery oferă echipa­mente de ghidare și poziționare ce utilizează tehnologia RTK+ și sunt compatibile cu o gamă variată de utilaje agricole, de construcții sau din alte industrii.

Ofertele au fost pe măsura așteptărilor

Titan Machiery România a pregătit pentru fermieri la această gală oferta Early Bird 2018, pe care a lansat-o în această toamnă pentru combinele Case IH Axial-Flow, la achiziționarea cărora se oferă un autoturism pick-up nou, marca Mercedes-Benz. Această ofertă expiră la data de 31 decembrie 2018 și este valabilă în limita stocului de combine disponibil. Totodată, s-au propus discount-uri substanțiale la piese de origine Case IH și oferte de finanțare extrem de avantajoase adaptate nevoilor fiecărui fermier în parte. Evenimentul nu s-ar fi putut încheia altfel decât prin vizionarea „pe viu“ a combinei CASE IH Axal-Flow 8250, cu o putere a motorului de 480 de cai și o capacitate a rezervorului de boabe de 14 400 de litri. Astfel, pe covorul roșu și în lumina reflectoarelor, s-a studiat acest model, s-au dezbătut informații tehnice, s-a încercat combina și s-au făcut bineînțeles numeroase poze. Titan Machinery România mulțumește tuturor fermierilor și partenerilor prezenți la eveniment pentru atenția și interesul acordate.

Bogdan Constantin, PR & Communication Specialist

Fermierii campioni la floarea-soarelui din vestul țării

Așa cum era de așteptat și în vestul țării hibrizii vedetă P64LE25 și P64LE99 au oferit producții record, motiv pentru care continuăm prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui din județele Arad și Timiș.

Agricultorul Tinel Ciupa din localitatea Șag, județul Timiș, a devenit fermier campion cu producția de 4.200 kg/ha obținută cu hibridul P64LE99. “Lucrez 310 ha, dintre care anul acesta 46 ha au avut cu floarea-soarelui. Am semănat după porumb și grâu, în toamnă am arat la adâncimi cuprinse între 28-35, după care în primăvară am trecut de două ori cu combinatorul. La semănat, în prima parte a lunii aprilie, am aplicat pe rând complexe triplu 16 – 300 kg/ha. La prășit, în faza de 8-10 frunze, am mai dat 250 kg/ha de azot. Am mai aplicat 3 erbicide și un tratament cu Acanto Plus”, a precizat fermierul campion. Acesta a mai completat faptul că a recoltat în perioada 10-20 septembrie și este mulțumit de producția obținută.

Ciupa Tinel

Hibridul P64LE99 a fost cultivat în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin pe 100 ha și au fost obținute 4.120 kg/ha. Care a fost tehnologia de cultură aplicată pentru a obține această producție ne-a detaliat șeful fermei, domnul Șandor Cristian. “Pentru suprafața semănată cu hibridul Pioneer am arat încă din toamnă la adâncimea de 30 cm, în primăvară am aplicat complexe 16.16.16 – 299 kg/ha, apoi am trecut cu combinatorul și am semănat la începutul lunii aprilie. În vegetație, în faza de 10 frunze, am aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat un singur tratament și două erbicide, primul la 6 frunze și al doilea în faza de 10-12 frunze”, a punctat șeful de fermă care a mai adăugat faptul că în fiecare an producțiile obținute cu hibrizii Pioneer se situează peste cele obținute la hibrizii de la alte firme.

SCDA Lovrin

Următorul fermier campion este domnul Alin Negrei din județul Arad, care lucrează 1.000 ha dintre care 200 ha cu floarea-soarelui și a devenit fermier campion cu hibridul P64LE99, datorită căreia a obținut 3.980 kg/ha. O producție mulțumitoare, cum de altfel a obținut și în ultimii 5 ani de când cultivă acest hibrid. “Am semănat hibridul P64LE99 pe toate cele 200 ha, cultură premergătoare au fost grâul și porumbul. Am aplicat complex triplu 15, înainte de semnat 200 kg, iar 150 kg la semănat, adică la începutul lunii aprilie. Am aplicat două erbicide, în faza de înflorire am aplicat Acanto Plus și bor. Cultura a fost prășită o sigură dată și am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarat Alin Negrei.  Anul viitor fermierul arădean vrea să crească suprafața cultivată cu floarea-soarelui și va semăna hibrizii P64LE99 și P64LE25.

Alin Negrei

Domnul Molnar Laszlo lucrează în localitatea Mailat, județul Arad, 1.300 ha. În acest an agricol a semănat hibridul P64LE25 pe 168 ha, după porumb și grâu și a obținut 3.820 kg/ha. “Am arat din toamnă, iar în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul. Înainte de semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am aplicat 200 kg/ha uree. Tehnologie de cultură a însemnat aplicarea unui erbicid, a unui tratament și am prășit de două ori. Toată cultura a fost în neirigat și am recoltat începând cu 20 august. Anul viitor voi semăna aproximativ aceeași suprafață, voi alege același hibrid P64LE25 pentru că sunt foarte mulțumit de producțiile pe care mi le asigură an de an”, a specificat fermierul campion.

Molnar Lazslo

În cadrul fermei Alsasol, Facica Janko din județul Timiș lucrează 1.600 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 280 ha. Producția de 3.815 kg/ha, obținută cu hibridul P64LC108, i-a adus titlul de fermier campion. “Am obținut o producție foarte bună în acest an la floarea-soarelui, am semănat după grâu, așa că în toamnă am arat la 30 cm, în primăvară am efectuat două treceri cu grapa și am semănat la început de aprilie, când am aplicat și 100 kg/ha complex 18.46.0. Am aplicat și nitrocalcar – 250 kg/ha, în faza de  4-6 frunze, dar și două erbicide, primul după semănat, al doilea în faza de 6-8 frunze. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în ceea ce privește următoarea campanie, intenționăm să semănăm aproximativ 300 ha cu floarea-soarelui. Vom alege și hibrizi noi, dar vom continua și cu P64LC108, pentru că suntem mulțumiți de rezultate”, a declarat fermierul timișoarean.

SC Alsasol Srl

Revenim în județul Arad unde își desfășoară activitatea domnul Dan Secman, care a devenit fermier campion cu producția de 3.780 kg/ha, obținută cu hibridul P64LE25. “Din cele 380 ha pe care le lucrez, 100 ha au fost semănate cu floarea-soarelui. Cultură premergătoare a fost porumbul, așa că în toamna anului trecut am arat la 30 cm, am nivelat la începutul lunii martie, apoi înainte de semănat am efectuat o trecere cu combinatorul. Am ales o pregătire superficială a solului, pentru că am o semănătoare performantă. Am aplicat îngrășăminte în două faze, mai întâi la semănat, când am dat 280 kg/ha complex 20.20.0, iar apoi în faza de 10 frunze am aplicat 130 kg/ha de îngrășământ pe bază de azot. Am aplicat un erbicid și un singur tratament, cam atât am avut posibilitatea în această campanie, iar recoltatul l-am început în jur de 15 august. Semăn hibrizii Pioneer încă din anii ’90, indiferent de cultură am fost foarte mulțumit. Și anul viitor voi semăna hibridul P64LE25, pentru că am obținut producții bune în ultimii ani”, a specificat fermierul arădean.

Secman Dan

Următorul fermier campion este domnul Deian Morari din județul Timiș, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am semănat în acest an floarea-soarelui pe 80 ha, dintr-un total de 230 ha. Am semănat după grâu și porumb, astfel că am arat din toamnă la 35 cm, în primăvară am trecut de două ori cu discul și o dată, am aplicat înainte de semănat azotat de amoniu 270 kg/ha și la semănat complexe 250 kg/ha - 15.15.15 pe o mare parte din suprafață, iar pe o porțiune mai mică am aplicat 20.20.0. Am aplicat și 3 erbicide, primul după semănat, apoi celelalte două atunci când plantele aveau 4-6 frunze. Cultura a beneficiat și de un tratament cu bor în faza de 10 frunze. Doar atât am aplicat și am recoltat în perioada 1-20 septembrie. Anul viitor vom semăna floarea-soarelui pe aproximativ 70 ha, întreaga suprafață cu P64LE99”, a punctat Deian Morari.

II Morari Deian

Un alt fermier din județul Timiș este domnul Tiberiu Herle, care o obținut 3.500 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 585 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 55 ha. “Floarea-soarelui am semănat-o după porumb, așa că în toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am dat un disc ușor, am aplicat 325 kg/ha complexe triplu 16, iar la semănat, la sfârșitul lunii aprilie, am mai aplicat nitrocalcar pe bază de sulf.  Am mai dat două erbicide și un tratament cu Acanto Plus și foliar. Cultura nu a fost prășită, iar recoltatul l-am început pe 10 septembrie și am terminat în 3 zile. Am fost foarte mulțumit de producția obținută, de aceea voi opta și anul viitor tot pentru hibridul P64LE25”,  a declarat fermierul campion.

Tiberiu Herle

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Timișoara - Festivalul Vânătorilor

Ediția a IX-a a Festivalului Vânătorilor din Timiș a avut loc în luna iulie a.c. și a strâns la un loc cele 4 filiale ale AJVPS Timiș (Timișoara, Lugoj, Făget și Sânnicolau Mare), plus invitați din Ungaria – Camera de Vânătoare de la Csongrad și din Provincia Voivodina – Serbia cu 3 grupe, fiind un regal vânătoresc atât pentru organizatori, cât mai ales pentru invitați. Cu această ocazie președintele Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș, Cornel Lera, ne-a acordat un interviu în exclusivitate.

– Domnule Lera, ce ne puteți spune despre vânat și vânătoare?

– Principalul lucru este că vrem să continuăm tradiția de a le readuce la cunoștință membrilor și simpatizanților noștri ce în­seamnă vânătoarea fiindcă lumea de obicei percepe vânătorii ca pe niște oameni răi care împușcă. Nu, nu e așa! Oamenii nu trebuie să uite că de cele mai multe ori, când sunt ierni grele, inundații ori alte probleme, noi am fost primii care am intervenit cu asigurarea hranei, cu primele măsuri care se impun în funcție de situația dată.

– Câți membri aveți în asociație și cam câte sunt femei?

– La ora actuală, AJVPS Timiș are aproximativ 1.200 de vânători, dar pe lângă vânători avem și 7.000 de pescari. Spre surprinderea mea, avem și 27 de vânătorițe și vreau să vă spun că cele mai multe sunt absolvente de studii superioare.

vanatoare d

– Care este cel mai bătrân vânător din cadrul asociației? Dar cel mai tânăr?

– Nu a putut fi prezent la manifestare, dar cel mai bătrân este domnul Laichici din Buziaș, în vârstă de 92 de ani, iar cei mai tineri au 19 ani și avem din aceștia destui. Nu mai este ce-a fost înainte, când aveam în jur de 500 de candidați. Anul trecut am avut 65 de candidați. E păcat că se pierde încet, încet tradiția. Vânătoarea, prin acțiunea ei, înseamnă mișcare, leagă prieteni etc. Academicianul Vintilă spunea într-un articol că „...vânătoarea, dacă nu era, trebuia să o creăm, era nevoie!“

– Vânat se mai găsește?

– Putem spune că avem vânat destul de mult, iar vânătorii AJVPS Timiș se bucură de aproape toate speciile de vânat. Avem căpriori, mistreți, fazani, iepuri, prepelițe, rațe, iar dacă urcăm spre zona montană, avem chiar și urși și râși Avem lupte cu vulpile și șacalii fiindcă sunt dăunători care fac pagube foarte mari în rândul vânatului, dar și cu cei care fac culturile agricole pentru că nu întotdeauna administrează combaterea așa cum trebuie; mai avem probleme cu câinii hoinari și cu ciobanii. Ne luptăm, însă e foarte greu. Dar vreau să vă spun că asociația noastră merge foarte bine în raport cu ce se întâmplă în țară. Probabil și faptul că suntem mai aproape de Vest ne-a dat posibilitatea să gândim altfel, iar întâlnirile acestea cu cei din Ungaria, Serbia din Austria, ne-au dat ocazia să învățăm multe lucruri.

– Dintre păsările mici, ce se poate vâna?

– Prepelița e una dintre speciile preferate de vânători, bineînțeles fazanul, care e un vânat preferat și gustat de majoritatea vânătorilor și nu numai. Se mai găsesc și rațe, sturzi, avem cam tot ce ne trebuie și nu numai deoarece avem pentru noi, dar suntem căutați și de alții. Organizăm partide de vânătoare contra cost cu vânătorii străini care ne ajută la gospodărirea fondului și trebuie să știe toată lumea că noi ne ocupăm de autogospodărire, nu primim de la nimeni, din contră, pentru cele 30 de fonduri de vânătoare pe care le gospodărim, AJVPS Timiș plătește 78.000 de euro/an chirie plus alte cheltuieli. Lucrând din 1982 doar în vânătoare și având funcții de răspundere îmi pare foarte rău că vânatul și peștele reprezintă bunuri naționale și nimeni nu are grijă de ele. Noi nu primim subvenții cum primesc fermierii, din contră trebuie să plătim chirii, să facem totul pentru a menține efectivele optime. Dacă acestea nu există nu putem primi plan de recoltă și atunci acțiunea noastră e zadarnică. Mă bucur că prin acțiunile noastre am reușit să aducem lângă noi și pescarii, 7.000 la număr. Prin contracte avem toate apele din județul Timiș, de apele mari e vorba, cum ar fi – Timiș, Bega, Mureș, Aranca, Bârzava, plus afluenții lor.

Text și foto: Clement Lupu

Ziua Câmpului de Cercetare-Dezvoltare-Diseminare la Lovrin, Timiș

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin din judeţul Timiş, condusă de conf. dr. Marinel N. Horablaga, a organizat la finele lunii mai a treia ediţie a Zilei Câmpului. Manifestarea din acest an a depăşit ediţiile anterioare prin numărul mare de fermieri, cadre didactice și universitare, studenţi şi elevi, precum şi a multinaţionalelor de inputuri ca parteneri (13 la număr).

Invitaţii speciali ai evenimentului au fost: subsecretarul de stat MADR, Maricel Floricel Dima; subprefectul judeţului Timiş, Daniel Cristian Franțescu; preşedintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tabără; rectorul USAMV Timişoara, Cosmin Alin Popescu etc. Cu această ocazie au fost prezentate atât rezultatele cercetării cât şi o vizită în câmpurile de ameliorare şi cercetare.

În acest an, SCDA Lovrin are cultivată o suprafață de 2.109 ha cu cereale, marea majoritate a suprafeţelor fiind dedicată producerii de sămânţă. O colaborare strânsă între staţiune şi firmele care produc inputuri pentru România este întotdeauna benefică. Cuvântul de început a fost dat lui Maricel Dima: „Este o zi specială pentru cercetarea agricolă din România, practic un eveniment prin care cercetarea agricolă se cuplează cu producătorii, cu fermierii prin rezultatele pe care le-a realizat pe parcursul anilor. Această staţiune, mai mult decât altele, face parte din reţeaua naţională de cercetare agricolă unde avem 53 de staţiuni pe diferite profile, specializări. Aici avem o staţiune specializată pe agricultură, pe cultura mare în mod special. Staţiunea de la Lovrin, în ciuda altora, a fost ca şi pasărea Phoenix, practic a renăscut. A trecut prin momente de cumpănă în ceea ce priveşte activitatea, cercetarea, evoluţia fondului funciar; așadar a fost o perioadă tulbure pe care speram şi sper că a fost depăşită. Echipa de la Lovrin a reuşit să aducă numele staţiunii acolo unde îi este locul. Cu sprijinul ministerului doresc ca staţiunea de aici să fie în următorii ani un etalon în România şi pe plan mondial în ceea ce înseamnă cercetare agricolă. Fără cercetare nu putem avea o dezvoltare a sectorului agricol aşa cum ne dorim. Cercetarea Agricolă reprezintă vârful de lance al agriculturii în România.“

În cuvântul său preşedintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tabără, a spus: „Foarte mulţi au cântat prohodul acestei staţiuni fără să calce pe aici de ani de zile. S-ar fi bucurat, poate… România nu poate fi puternică în agricultură, în dezvoltarea rurală şi securitatea alimentară fără un sistem de cercetare bine pus la punct şi care să producă rezultate care să fie puse la dispoziţia agriculturii româneşti de aici, în condiţiile noastre. Asistăm la două elemente esenţiale. Una este o consultanţă de tip comercial în care produsul este prezentat cu nişte performanțe formidabile şi cealaltă este o consultanţă de tip tehnic care ne prezintă realităţile. ASAS va susţine fără niciun fel de rezervă şi cu toate eforturile sistemul de producere şi cercetare românească şi vom lupta pentru ceea ce înseamnă programe nu pentru un anumit moment, ci pentru ceea ce înseamnă consistență. Dacă avem eşecuri e din cauză că nu ne-am construit sisteme de cercetare analitice cu ale căror rezultate să ne putem duce în faţa Comisiei Europene şi a specialiştilor europeni. Aceasta este problema pe care trebuie să o avem în vedere şi în cazul neonicotinoidelor şi suntem în punctul în care, prin reţeaua de cercetare şi cu sursa financiară de la minister, să demonstrăm că în România există nevoia de aplicare a acestor produse (glifosat, biotehnologii) şi fără efectele de care se tot vorbeşte şi se speculează foarte mult în lipsa unor rezultate de cercetare certe. Iar ceea ce se întâmplă drept consecinţă a acestor speculaţii, dacă noi tăcem cu toţii, este faptul că vom deveni importatori net de produse de cercetare care au mai mult ori mai puţin eficiență economică în România. Nimeni nu poate fi mai independent decât un cercetător. Atunci când i-ai luat forţa, gândirea şi autonomia ai luat de fapt elementul de progres.“

Directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, a menţionat: „Noi vrem să fim partenerii dumneavoastră, dragi fermieri, nu suntem concurenţii nimănui, nu vrem să concurăm pe nimeni. Cred că ministerul doreşte acelaşi lucru pentru că de aceea ne finanţează, ca să fim partenerii fermierului român care produce plus valoare pentru România. Sper ca în cel mai scurt timp staţiunea să devină institut.“ Rectorul USAMB Timișoara, prof. univ. Cosmin Popescu, încurajează fermierii să folosească material biologic produs în România. „Ceea ce se întâmplă aici sunt rezultatele muncii de ani de zile. La Lovrin s-au reunit elemente importante din realitatea românească. Alături de cercetare este partea academică reprezentată de ASAS, USAMVB. Pentru cei care lucrează în producţie, în mod special cu materialul biologic de la Lovrin ori de la alte institute de cercetare din ţară, vă încurajez să investiţi în materialul biologic produs în institutele de cercetare din România, în genetică şi biotehnologiile care sunt gestionate la noi în ţară pentru că doar aşa putem pune bazele unei cercetări serioase şi încuraja cercetarea românească. Sunt un patriot, am responsabilitatea cuvintelor. Încurajez parteneriatele cu specialişti din afara ţării, dar o spun cu toată responsabilitatea – investiţi în biologia, în genetica, în biotehnologia şi cercetarea românească, stimaţi producători. Doar aşa putem ajuta ceea ce se întâmplă aici la Lovrin şi în câteva locuri frumoase din ţară în ceea ce privește reţeaua românească de cercetare. Ceea ce se produce aici la staţiune este material de referinţă pentru partea aceasta a ţării.“

O premieră naţională este faptul că parteneriatul dintre SCDA Lovrin cu Liceul Tehnologic din localitatea este unic în ţară. Ceea ce se face aici între staţiune şi liceu este un exemplu pentru ce s-ar putea face la nivel naţional în dezvoltarea liceelor agricole şi în formarea de tineri specialişti şi lucrători în agricultură. Directoarea Liceului Tehnologic „Romulus Paraschivoiu“ din Lovrin a precizat: „Avem o clasă de profesională în cadrul liceului cu dublă specializare: avem 14 locuri pentru mecanic agricol şi 14 locuri lucrător în agricultură. Şi în acest an am primit aprobarea din partea inspectoratului şcolar judeţean şi totodată sprijin şi avem tot 28 de locuri pentru clasa de profesională. Aşteptam să vină elevi din zonă să se inscrie. Practica o desfăşoară la SCDA, unde avem sprijinul şi colaborarea inginerilor de aici, care sunt şi profesori la clasă. Sper că acest proiect unic în ţară să se aplice şi la nivel naţional. Într-un viitor nu prea îndepărtat va fi şi o clasă de liceu de tehnicieni în agricultură pentru că este mare nevoie de aşa ceva.“

Text şi foto – Clement LUPU

VINVEST 2018: ediţie dedicată Centenarului Marii Uniri

Desfăşurată în acest an sub motto-ul “Identitatea vinului românesc”, cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST a serbat Marea Unire a Vinurilor şi s-a bucurat de 300 de sortimente provenite din toate provinciile istorice româneşti. Din cadrul evenimentului nu au lipsit nici soiuri internaţionale de prestigiu, toate reuşind să încânte gusturile celor peste 2700 de vizitatori ce au trecut pragul Salonului în cele trei zile de eveniment.

Acum, la Centenarul Marii Uniri, şi într-un moment în care Timişoara deţine gloriosul titlu de „Capitală Europeană a Culturii”, VINVEST a dedicat această ediţie serbării celor 100 de ani trecuţi de la marile evenimente. Simbolistica trecerii s-a regăsit în cadrul Salonului chiar de la intrare, acolo unde a fost amenajată o expoziţie inedită de 100 de sticle de vinuri româneşti, sub forma unei comparaţii între etichetă veche şi etichetă nouă: 50 dintre sticlele prezente au fost din arhiva celor 13 ediţii ale Concursului Naţional de Vinuri, iar celelalte 50 din rândul producătorilor de vin prezenţi în acest an la eveniment.

În acelaşi ton încărcat de patriotism, grupul Jidvei a lansat un produs de sărbătoare: Vinul Unirii, pentru care a ales două sortimente: Fetească Regală şi Rozé, un cupaj din soiurile Pinot Noir, Cabernet Sauvignon şi Shyraz.

Producătorul VINCON ROMANIA şi-a completat portofoliului prin lansarea unui nou brand, ce revendică tradiţia vinului moldovenesc: Sigillum Moldaviae - gamă de vinuri ce provine din podgorii moldoveneşti recunoscute pentru vinurile de calitate: Huşi, Odobeşti şi Panciu.

Un moment aparte a fost oferit de Cotnari, care i-a invitat pe cei prezenţi să deguste în premieră vinuri roşii şi rozé, adăugându-le gamei de vinuri albe SELECŢII, din podgoria Cotnari.

Producătorul Hermeziu a ales, de asemenea, VINVEST 2018 pentru a-şi lansa noile vinuri Petiant: Madame Bleu și Mademoiselle Rosé.

În cea de-a doua zi a Salonului au fost anunțate medaliile acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XIII-a. Din cele 129 de probe de vinuri înscrise de 25 de producători românești, au primit Marea Medalie de Aur:

  • VINCON ROMANIA, gama Sigillum Moldaviae, cu sortimentul Tămâioasă Românească
  • Domeniile Recaş, cu sortimentul Muscat Ottonel
  • Hermeziu, C’est Soir, cu sortimentul Busuioacă de Bohotin
  • Dealu Mare, gama Lacerta Rezerva, cu sortimentul Cabernet Sauvignon
  • Dealu Mare, gama Premium Budureasca, cu sortimentul Sauvignon Blanc Fume
  • Hermeziu, gama Thrubilo, cu sortimentul Spumant Sec.

Pe lângă cele 6 Mari Medalii de Aur, au fost decernate 18 medalii de aur şi 14 de argint, după cum urmează:

Categoria Vinuri Albe: 6 medalii de aur, 8 medalii de argint

Categoria Vinuri Rosé: 3 medalii de aur, 3 medalii de argint

Categoria Vinuri Roşii: 7 medalii de aur, 5 medalii de argint

Categoria Vinuri Aromate: 2 medalii de aur, 1 medalie de argint

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România, preşedintele comisiei fiind doamna Arina ANTOCE, prof.dr. expert O.I.V. (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului). “A fost un concurs foarte strâns, cu foarte multe vinuri bune. Au câștigat cei mai buni și ne bucurăm că putem oferi medaliile pentru aceste vinuri. Pe lângă aceste distincţii, toţi expozanţii, precum şi cei implicaţi în Concursul Naţional de Vinuri, ediţia a XIII-a, au primit o medalie specială: Medalia Centenarului Marii Uniri. Le mulțumim tuturor celor care au participat la concurs şi Salon.”, a declarat Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Ediţia de anul acesta a VINVEST s-a bucurat şi de prezenţa unor invitaţi de marcă din rândul autorităţilor naţionale şi locale, dar şi de cavaleri ai vinului de la Ordinul Sfântul Vincenziu din Szeged, Asociația Femeilor Specializate în Degustarea Vinului din Szeged și un reprezentant al Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Teodor din Belgrad, cu toţii completând nota festivă a evenimentului.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XV-a a fost un eveniment la care şi-au adus contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori au fost Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Asociația de Cultură și Promovarea a Vinului VINVEST, iar partenerii principali au fost Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. În rândul producătorilor de vin, partener national a fost Crama Hermeziu, iar parteneri principali au fost Cotnari, Jidvei şi VINCON ROMANIA.

VINVEST este unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa Centrală și de Est. De 15 ani, participanții din România și din străinătate folosesc acest prilej pentru lansarea de produse noi și pentru deschiderea de noi parteneriate. Promotor deja consacrat al brandurilor românești, are ca obiectiv atât încurajarea legăturilor de afaceri în beneficiul consumatorului final, cât și educarea publicului larg în arta vinului.

GALERIE FOTO


VINVEST 2018 Salon desfăşurat în cinstea Centenarului Marii Uniri

Cel mai mare salon de vinuri din vestul ţării, Salonul Internaţional de Vinuri VINVEST- ediţia a XV-a- este pregătit să îşi primească vizitatorii începând de vineri, 30 martie, ora 10.00, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara. Cele 300 de sortimente excepţionale de vin, unele în premieră naţională, vor fi expuse şi degustate până duminică, 1 aprilie, ora 17:00.

Sub încărcătura emoţională puternică a Centenarului Marii Uniri, anul acesta VINVEST 2018 va transforma Timişoara într-o veritabilă capitală a vinurilor reprezentative din toate provinciile istorice, iar cu soiurile româneşti se vor înfrăţi şi producătorii din Republica Moldova şi tările vecine. Astfel, timp de trei zile, aşa cum demult nu s-a mai întâmplat, Sărbătoarea Vinului se transformă într-o unire regională.

Desfăşurat în acest an sub motto-ul „Identitatea vinului românesc”,  programul Salonului include diferite acţiuni ce au menirea de a accentua bogăţia sectorului viticol naţional acum, la 100 de ani de la măreţele evenimente: inedita expozitie ad hoc cu 100 de sticle de vin, simpozionul ştiinţific ”Identitatea vinului românesc”, vernisaje de expoziţii artistice, manifestări din zona gastronomiei, artelor, literaturii, şi multe altele. De asemenea, crama Hermeziu a ales VINVEST 2018 pentru a-şi lansa o nouă gamă de vinuri, iar crama Cotnari  îşi va prezena o gamă inedită de vinuri de vinotecă.

“Importanţa VINVEST este tot mai mare, de la an la an, iar faptul că Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 ne obligă să ne pregătim şi mai atent pentru fiecare nouă ediţie, pentru tot mai disputata  piață internațională. Ca în fiecare an, și la această ediție vor fi prezenți reprezentanți ai serviciilor conexe producției vinului,  cei care dezvoltă logistica. Participanţii cu standuri la evenimentul VINVEST CENTENAR vor primi Marea Medalie de Aur a Unirii în Vinuri/ CENTENAR 1918 - 2018”, spune ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Cei interesați să participe la VINVEST 2018 sunt așteptați vineri și sâmbătă între orele 10:00 – 19:00, iar duminică între 10:00 – 17:00. Un bilet de intrare costă 25 de lei, sumă pentru care fiecare persoană primește ca souvenir un pahar special pe care îl poate folosi la numeroasele degustări din Salon.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XV-a este un eveniment de excepţie la care își aduc contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori sunt Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația de Cultură și Promovarea Vinului VINVEST. Vă aşteptăm, în preajma Paştelui, cu vinuri, vinuri spumante, distilate, cidru, produse bio, senzaţionale oferte ale turismului viticol.

GALERIE FOTO


MAREA UNIRE A VINURILOR în anul Centenarului Marii Uniri, la cea de-a 15-a ediţie a Salonului VINVEST Timişoara 2018

300 de sortimente excepţionale de vin, unele în premieră națională, vor fi expuse și degustate la a XV-a ediție a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST 2018

În anul binecuvântat al Centenarului Marii Unirii, organizatorii VINVEST, CCIAT si ADAR vă dau întâlnire la Timişoara,  la cel mai mare eveniment dedicat vinului și unul dintre cele mai vechi şi de tradiţie evenimente din România, Salonul Internațional de Vinuri – VINVEST ediția a XV-a, care va avea loc în perioada 30 martie – 1 aprilie 2018 la Centrul Regional de Afaceri Timişoara.

Nu există nicio îndoială că vinul și gastronomia se numără printre cei mai puternici piloni ai identității şi unităţii naționale.Tocmai de aceea, ca în fiecare an, militant tenace (şi) pentru aceste eterne idealuri româneşti, Salonul internaţional Vinvest 2018 este o veche şi totuşi constant nouă oportunitate de a (re) descoperi cele mai îmbietoare vinuri și distilate din România. Succesul acestui eveniment este bine stabilit, mai ales că, de pildă, în 2017 am numărat 2800 de vizitatori.

De la văile Moldovei sau Munteniei  până la dealurile Olteniei ori la țărmurile Dobrogei,  prin Valea Târnavelor, Crişana  sau Banat, viticultura și toate regiunile sale vor fi bine reprezentate aici, la secular-europeana Timişoara  devenită, timp de trei zile, o veritabilă capitală a vinurilor reprezentative din toate provinciile istorice.  Cu mărci  mai noi sau consacrate,  DOC-denumire de origine controlată sau nu, soiurile şi producătorii se înfrăţesc, se reunesc patriotic  într-o atmosferă caldă și prietenoasă, cu o identitate bine definită, sub motto-ul evenimentului "Identitatea vinului românesc, ” în cadrul Salonului VINVEST Timişoara 2018.  La rându-i,  marea degustare de vinuri din 15 martie 2018, -un important preeveniment al Salonului- va marca începutul sărbătorii noastre: 100 de ani de vinuri ale României.

“Importanţa VINVEST este tot mai mare, de la an la an, iar faptul că Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 ne obligă să ne pregătim şi mai atent pentru fiecare nouă ediţie, pentru tot mai disputata  piață internațională. Preconizăm  şi anul acesta să aducem în salon crame care expun, în total,  300 de sortimente de vin. Ca în fiecare an, și la această ediție vor fi prezenți reprezentanți ai serviciilor conexe producției vinului,  cei care dezvoltă logistica. Participanţii cu standuri la evenimentul VINVEST CENTENAR vor primi Marea Medalie de Aur a Unirii în Vinuri/ CENTENAR 1918 - 2018”, ne-a declarat ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Suntem siguri că şi inedita expozitie ad hoc cu 100 de sticle de vin (50 sticle din primele ediţii ale concursului, oferite de VINVEST) şi alte 50 sticle de vin susţinute de producători se vor bucura de aprecierile publicului.

De asemenea, salonul va marca o mult aşteptată reîntâlnire a producătorilor de vin, o repetiţie, în avans,  putem spune, în oraşul Timişoara, desemnat Capitală Culturală Europeană 2021, prin care dorim să accentuăm bogăţia sectorului viticol naţional acum, la 100 de ani de la măreţele evenimente de-acum un veac.   Vă invităm aşadar să rezervaţi în agenda evenimentelor dumneavoastră şi  Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice, ediţia a 15-a, în perioada 29 martie -1 aprilie 2018, la Timişoara.

Simpozionul ştiinţific ”Identitatea vinului românesc”, vernisaje de expoziţii artistice, manifestări din zona gastronomiei, artelor, literaturii vor constitui tot atâtea evenimente de excepţie, realizate şi cu aportul producătorilor înscrişi la salon.

Importatorii şi distribuitorii de vinuri, producătorii şi distribuitorii de utilaje şi servicii conexe sunt asteptaţi pentru a-şi prezenta ofertele, pe parcursul celor trei zile ale salonului.

Cei interesați să participe la VINVEST sunt așteptați vineri și sâmbătă între orele 10:00 – 19:00, iar duminică între 10:00 – 17:00. Un bilet de intrare costă 20 de lei, bani pentru care fiecare persoană primește ca souvenir un pahar special pe care îl poate folosi la numeroasele degustări din Salon.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XV-a este un eveniment de excepţie la care își aduc contribuția 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori sunt Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația de Cultură și Promovarea Vinului VINVEST. Vă aşteptăm, în preajma Paştelui, cu vinuri, vinuri spumante, distilate, cidru, produse bio, senzaţionale oferte ale turismului viticol.

GALERIE FOTO


Timiș - primul județ din țară la porcine și ovine

Cu o suprafață totală de 869.665 ha, județul Timiș este, ca întindere, cel mai mare din țară. 79,7% din teritoriu înseamnă suprafață agricolă (693.417 ha), arabilul ocupând 531.037 ha, fânețurile și pășunile – 149.966 ha, viile – 3.871 ha și livezile – 8.543 ha. Suprafețele cu pășuni (121.735 ha) și fânețe (28.106 ha), situate în partea de est și mai puțin în zona de contact dintre dealuri și câmpii, reprezintă 22,3% din suprafața agricolă. Terenurile agricole aparțin în proporție de 97% sectorului privat și doar 3% sectorului de stat.

Vorbind despre producția zootehnică, o simplă privire pe harta Atlasului agricol, disponibilă pe site-ul Institutului Național de Statistică, indică faptul că județul Timiș este primul pe țară sub aspectul efectivelor de animale și al producției de carne. De altfel, datele recensământului agricol din 2010, iar de atunci încoace lucrurile au progresat, arătau că Timișul era cel mai mare crescător de suine din România, urmat la mare distanță de Brăila, și tot aici se afla și cel mai mare efectiv de ovine. Cu toate acestea, raportându-se la anul 1990, specialiștii sunt de părere că, odată cu reducerea efectivelor de animale, s-au micșorat și efectivele matcă, ceea ce înseamnă un potențial pericol: „Producțiile medii obținute în zootehnie sunt departe de progresul genetic și tehnologic înregistrat în vestul Europei.“

Sectorul ovine, mai dezvoltat decât în 1990. Bovinele, scădere de aproape 80%

Să analizăm evoluția efectivelor de animale din 1990 și până în 2015, ultimul în care sunt date oficiale disponibile. La bovine se remarcă o prăbușire de aproape 80%, cu o fluctuație a numărului de animale ieșită din logică. Minimul nu se înregistrează între anii 1990 și 2000, când agricultura în general a avut o cădere dramatică, și nici măcar în 2007, înainte de aderarea țării la UE, când, de asemenea, a fost o bulversare totală, ci în 2010, când mecanismele financiare europene și naționale ar fi permis redresarea sectorului. În 2015 numărul de bovine reprezenta 21,13% din efectivul existent în 1990.

evolutie animale tabel 1

La porcine, efectivele din 2015 sunt la 45,80% din nucleul existent în 1990, dar cu 638.522 de capete Timișul este cel mai mare crescător din țară. De altfel, așa era și înainte de 1989. Declinul a coincis cu perioada în care marile combinate socialiste de creștere a suinelor s-au zbătut într-o piață în care nu au avut nicio șansă (acestea se aflau în proprietatea statului, iar prețurile de livrare nu au fost liberalizate mulți ani, fiind menținute sub costurile de producție. Nesusținute financiar, aceste unități s-au decapitalizat și multe au ajuns în stare de faliment). După privatizarea unor capacități, lucrurile s-au schimbat fundamental: din 2000, când s-a înregistrat cea mai mare scădere a efectivelor (318.650 de capete), și până în 2015 (638.522 de capete), numărul de animale s-a dublat. La ovine aproape că s-a repetat istoria: cel mai mic număr de oi apare în anul 2000, iar în 2015 avem aproape o dublare a efectivelor, numărul depășindu-l și pe cel din 1990! Este singurul sector în care se poate spune că economia de piață este mai grozavă decât cea dinainte de 1989.

Arad – o zootehnie ușor redresată după 2007, dar mult sub nivelul din 1990

Arădenii spun așa despre agricultura lor: „Fâneața și pășunile sunt o mare bogăție a județului.“ Chiar și așa însă – și aceasta este concluzia autorităților – „agricultura practicată în județ este de subzistență, pentru autoconsum și, deci, neperformantă“. Sectorul agrar ocupă locul al treilea ca pondere în PIB, după industrie și servicii, locul al doilea din punctul de vedere al populației ocupate (21,58%) și din nou locul al treilea, ca număr de firme. Suprafața totală a județului este de 775.409 ha, din care teren agricol – 494.647 ha (arabil – 350.634 ha, pășuni și fânețe – 135.077 ha, vii și livezi – 8.936 ha).

Zootehnia, a doua ca pondere în producția agricolă, așa cum este privită de strategii județului, ar avea „toate premisele să se dezvolte, ținând cont de tradiția privind creșterea animalelor, dar și de suprafețele întinse de pășuni și fânețe“. Speranța s-ar putea concretiza doar în sectorul de creștere a păsărilor și a ovinelor, unde efectivele înregistrează creșteri față de 2007, dar se mențin scăzute față de 1990: păsări – creșteri de 10,47% în 2015, față de 2007, dar față de 1990 efectivul a scăzut cu 67,97%; ovine – creșteri de 17,51% în 2015 față de 2007, dar față de 1990 numărul e sensibil scăzut (8,77%). La bovine, numărul s-a diminuat dramatic, cu 74,5 % față de 1990 și cu 31,89% față de 2007. La porcine trendul a fost asemănător: efectivul a scăzut, în 2015, cu 47,13% față de 1990 și cu 7,36 % față de 2007.

evolutie animale tabel 2

Oglinda zootehniei arădene, la zi

Strategia de dezvoltare a județului Arad face o analiză sumară a sectorului: creșterea păsărilor – în trecut, această activitate era dezvoltată în zona Arad – Pecica – Curtici – Șiria și Gurahonț. În prezent, ea s-a repoziționat, concentrându-se în zona Arad – Vladimirescu – Șiria – Zimandu Nou; bovine – în 1990, creșterea bovinelor era reprezentativă pentru zona de sud-vest, pe axa Arad – Pecica și Nădlac, Sântana, și în nord, în zona Gurahonț – Vârfurile; astăzi, cele mai mari efective au rămas doar la Arad – Pecica. Activitatea este mult diminuată față de nivelul la care a fost dezvoltată până în anii '90 și mult sub potențialul oferit de județ. Soluție: „dezvoltarea lanțurilor alimentare integrate și creșterea viabilității exploatațiilor agricole și a unităților de procesare“; porcine – creșterea suinelor a fost dezvoltată în principal în zona Arad – Vinga – Felnac – Pecica – Semlac – Nădlac, Macea – Curtici și Șiria-Sântana – Zărand – Șicula – Cermei – Craiva. Astăzi, unități de creștere/abatorizare/prelucrare și fabricare a produselor mai sunt în Arad și împrejurimi, Sîntana și Șicula; ovine – creșterea oilor era preponderent dezvoltată în partea de nord a județului, dar și în zona de câmpie a Aradului, Pecica – Secuieni – Vinga. Astăzi, în puține zone această activitate este semnificativă, evidențiindu-se în special doar partea de nord a municipiului Arad și zona Chișineu – Criș. Concluzii: „Potențialul în sistem închis este net superior celui în sistem deschis, acesta ar putea fi și motivul pentru care activitatea de creștere a oilor nu a mai ajuns la dezvoltarea dinaintea anilor '90.“

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 34-35

GOTTLOB Timiș. A VIII-a ediție a Festivalului Lubeniței

Această „poveste“ cu festivalul, a început prin anul 2008. Localitatea, fiind locuită de nemți la începuturi, nu a avut ceva mai deosebit ca specific al zonei decât Kerwei-ul. Cum toți locuitorii comunei se ocupă cu legumicultura, primarul Gheorghe Nastor a avut inspirația de a merge pe ce se cultivă mai mult în localitate, și anume lubenița. La început cu strângere de inimă, că poate nu va fi impact. Dar chiar de la prima ediție a fost ceva senzațional. Ideea acestui festival a fost și este scoaterea în evidență a producătorilor din comună nu numai pe plan local, cu ce au ei mai bun. Pe parcursul anilor, alți producători și parteneri, cum sunt cei de la Idvor – Serbia, s-au împrietenit în schimburi de experiență cu vizite reciproce la aceste festivaluri. Semnificativ este și faptul că în limba germană Gottlob înseamnă „Lauda lui Dumnezeu“.

„Din păcate – ne-a relatat primarul Nastor – pe an ce trece producția e în scădere din cauză că nu există o verigă intermediară a desfacerii lubeniței între producători și consumatori autentici. Totdeauna sunt acei celebri intermediari care ne distrug. În ultimii 2-3 ani am reușit să intrăm cu ele pe piață, spre exemplu în Germania, dar prin Ungaria. Adică, ungurii cumpără lubenița de la noi, merg și o înregistrează, apoi o trimit în Germania la vânzare. Am mai vândut lubenița în Cehia, Slovacia, Austria, dar nimic organizat. Acum suntem într-o discuție cu niște nemți de la Freiburg, care vor să cumpere lubenița direct de la noi. Dar organizat, nu să meargă la fiecare producător, individual. E greu să-i faci să se asocieze, că altfel ar sta lucrurile. La Gottlob se cultivă cel mai mult Crimson Sweet, soi olandez cu derivatele sale. Noi am avut la Lovrin un laborator de cercetare în acest domeniu cu celebra Lubeniță 504 și prin «bunul» obicei românesc s-a distrus tot. Marea parte ce se cultivă aici sunt hibrizi. Unii își cumpără răsaduri direct din Olanda. Oamenii sunt deja specializați în procesul tehnologic cu irigații, cu tunele etc.“

10.000 de tone de lubeniţă în 2016

„Dacă până acum ieșeam cu lubenița la vânzare după 15 august, acum s-a ieșit de prin 15 iulie. Asta și din cauza schimbărilor climatice, dar și a noilor tehnologii pe care le folosesc producătorii. La ora actuală, în comuna Gottlob avem 40 de producători mai mari ce cultivă lubeniță doar pe 270 ha. A scăzut mult suprafața. Asta mai ales și din cauza desfacerii. Dacă am avea desfacere cum trebuie am ajunge la 500 ha cultivate“ – spune primarul.

În ceea ce privește înregistrarea mărcii, primarul Nastor precizează: „Am fost un pic mai pe fază cu asta. De 2 ani ne-am chinuit cu inerția celor de la OSIM care ne cereau articole, materiale de prin anii ’70. Atunci era alt sistem de proprietate și oamenii cultivau prin grădini, nu pe suprafețe mari cum e acum. Până la urmă am reușit înregistrarea la OSIM. Producătorii care sunt din Dăbuleni şi care vând în mai multe oraşe din ţară, după ce îşi termină marfa, vin la Gottlob, cumpără şi revând în continuare. Spun că e lubeniţă de la ei, nu spun că e de Gottlob. Într-un fel e deranjant. Dar până la urmă, totul e până la bani, producătorul e bucuros că are cui să vândă.

Festivalul este deja o tradiție și are un impact destul de mare asupra localității pentru că ne știe lumea, iar prin el ne promovăm comuna. Timișul are un singur brand – lubenița de Gottlob. Guvernanții ar trebui să stimuleze legumicultorii pentru că suntem invadați de produse legumicole decorative fără gust“, a conchis primarul din Gottlob, Gheorghe Nastor.

primaria cottlob timis

Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 22

Judeţul Timiş. O radiografie din teren

Potenţialul agricol pe care îl are judeţul Timiş este remarcabil datorită suprafeţelor agricole întinse şi solurilor de foarte bună calitate. Condiţiile pedoclimatice favorabile oferă dezvoltării agriculturii multiple şanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariţia şi dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de bază ale agriculturii tradiţionale şi ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii. Una dintre cele mai vechi şi importante activităţi agricole din judeţ, dispunând de condiţii climatice favorabile, este cultivarea cerealelor şi a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie şi de deal a judeţului este practicată cu succes viticultura. Localităţi ca Recaş, Buziaş şi Giarmata sunt nume sonore atât în ţară, cât şi în străinătate în ceea ce priveşte producţia de vin. Producţia de legume în microferme individuale este, de asemenea, o activitate economică de tradiţie în special în localităţile rurale din vecinătatea centrelor urbane. Creşterea animalelor constituie, de asemenea, o ramură importantă, de tradiţie, a agriculturii timişene, în ultimii ani înregistrându-se o creştere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat.

Deşi judeţul Timiş dispune de capacităţi de prelucrare a produselor agricole de origine animală şi vegetală, există în domeniu un deosebit potenţial de cooperare economică, susţinut de existenţa în regiune a materiilor prime necesare şi de o piaţă de desfacere remarcabilă.

În urma discuţiilor avute cu prof. univ. dr. ing. Doru Ion Petanec, directorul general al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Timiş, domnia sa ne-a relatat următoarele:

„Pentru grâul şi orzul semănate în toamna anului trecut au fost o iarnă şi o primăvară oarecum atipice pentru zona noastră. Toamna, la semănat, pregătirea patului germinativ s-a făcut în condiţii destul de grele şi în unele zone chiar necorespunzătoare. Se simţea acut, după semănat, lipsa apei în sol. Iarna, cu zăpadă puţină şi temperaturi foarte fluctuante, nu a adus destulă apă în sol, iar răsărirea, iarovizarea şi înfrăţirea nu au fost la nivelul fiziologic optim. Drept urmare, am observat pe zone, fie că au apărut fraţi fertili puţini, fie că aceşti fraţi au apărut şi s-au dezvoltat cu dificultate, iar acum la coacere, la unele soiuri, spicul principal este bun pentru recoltat, iar fraţii au încă spicele destul de verzi astfel încât pot îngreuna recoltatul.“

Sfârşitul lunii aprilie şi luna mai au fost în general perioade (pe zone) caracterizate printr-o pronunţată secetă pedologică. Drept urmare, ploile care au venit înaintea începerii recoltatului nu au mai influenţat suficient de pozitiv umplerea bobului dar, în schimb, au dus la „spălarea“ bobului şi deci la diminuarea unor indici de calitate, influenţând uneori negativ şi masa hectolitrică a boabelor. Cu toate acestea am observat, prin sondaj, că avem producţii bune sau foarte bune la orz şi grâu.

La fermierii profesionişti sunt producţii cuprinse între 3.800-6.000 kg/ha la orz şi de 5.000-8.000 kg/ha la grâu. S-a finalizat recoltatul la rapiţa pentru boabe. Deşi portul tufelor de rapiţă nu era la fel de înalt ca în ultimii doi ani, faptul că plantele au avut ramuri multiple şi cu silicve foarte frumoase, cu multe seminţe a determinat obţinerea unor producţii de 2.100-2.800 kg/ha. La orzoaică, grâu şi rapiţă, pe unele parcele s-a obţinut o medie între 7.000-8.000 kg/ha, iar la orz de 4.500 kg/ha. Aceste cifre nu reprezintă media pe judeţ, ci doar pe unele dintre cele mai bune parcele ale judeţului.

Ploile din luna iunie au avut un rol benefic asupra stării de vegetaţie la porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclă şi legume. Aceste culturi agricole în general arată foarte bine, promiţând producţii satisfăcătoare. Floarea-soarelui şi porumbul timpuriu încep să înflorească. Numărul foarte mare de albine din judeţul Timiş aşteaptă culesul de nectar la floare, după ce salcâmul şi teiul au asigurat, pare-se, destulă miere încât să le mulţumească atât pe harnicele albine, dar şi pe destoinicii şi inimoşii apicultori. Soia este la noi în judeţ la începutul înfloritului, iar o secetă severă în această perioadă ar diminua drastic producţia de boabe la hectar. Livezile cu pomi fructiferi, fermele viticole, legumicole şi baza furajeră pentru fermele zootehnice vor asigura cantitatea de fructe, struguri, legume şi furaje scontate de către fermieri. Desigur, nu toate speciile şi soiurile vor asigura o foarte bună producţie, având în vedere îngheţul târziu din primăvară, de 2-3 zile consecutiv. Totuşi, revenim cu ideea, îmbrăţişată de către Ministerul Agriculturii şi de către asociaţiile profesionale ale fermierilor, că trebuie să-şi unească eforturile în asociaţii puternice, viabile, profesioniste, să renască sistemele de udare-desecare, să apară depozite de legume-fructe, fabrici mici şi mijlocii de procesare şi o piaţă a produselor agricole protejată care să aducă venituri satisfăcătoare în primul rând fermierilor, apoi procesatorilor, dar şi comercianţilor.

„Ne bucură nespus că munca deloc uşoară a agricultorilor noştri este de multe ori răsplătită cu producţii bune, dar preţurile uneori ridicol de mici nu aduc veniturile binemeritate. Atât Direcţia Agricolă, cât şi celelalte instituţii agricole, împreună cu Ministerul Agriculturii vor fi mereu alături de fermierii harnici.

Florile câmpului, freamătul holdelor, sunetul plăcut din zootehnie şi murmurul izvorului cu apă curată sunt răsplata fără de plată a agricultorului şi când munca lui este bine preţuită, dar şi când, din păcate, este subapreciată.“

Judeţul Timiş

- Suprafaţa agricolă: 693.034 ha, din care

- Suprafaţa arabilă: 530.808 ha;

- Patrimoniu pomicol: 8.500 ha;

- Patrimoniu viticol: 3.800 ha.

- Culturi agricole în anul 2015

1. Grâu comun: 135.000 ha;
2. Triticale: 2.200 ha;
3. Orz: 5.500 ha;
4. Orzoaică: 20.000 ha;
5. Ovăz: 3.450 ha;
6. Porumb: 175.000 ha;
7. Soia: 1.800 ha;
8. Floarea-soarelui: 46.000 ha;
9. Rapiţă boabe: 10.000 ha; 
10. Sfeclă pentru zahăr: 950 ha.

Clement Lupu

Culturile agricole din Timiş, afectate din cauza ploilor

Ploile din primele luni ale anului, precum şi diferenţele mari de temperatură între zi şi noapte şi-au pus amprenta asupra culturilor agricole în anumite părţi ale ţării, unele culturi fiind chiar compromise. Probleme sunt la rapiţă, dar şi la grâu, mai ales în Timiş.

După seceta din toamnă, acum băltirile dau dureri de cap agricultorilor, în special celor din sudul şi vestul ţării. În general, culturile nu arată rău, după cum susţine Secretarul de Stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, care spune că este de aşteptat ca, cel puţin în sudul şi sud-vestul ţării, din cauza băltirilor lucrările agricole de sezon, să fie întârziate şi să se desfăşoare cu greutate. În toamnă au fost semănate circa 3 milioane de hectare la nivelul întregii ţări cu rapiţă, grâu şi orz, potrivit oficialului de la Ministerul Agriculturii.

Printre agricultorii care au probleme în acest an la rapiţă, spre deosebire de cereale care arată bine, se numără şi Aurel Placinschi, un cunoscut agricultor din Ţigănaşi, judeţul Iaşi. Cultura a fost compromisă aproape în întregime nu doar din cauza diferenţelor mari de temperatură, de la 10°C ziua la - 6°C noaptea, ci şi a faptului că rapiţa nu a intrat foarte bine în iarnă ca urmare a condiţiilor dificile din toamna anului trecut. Placinschi a semănat în toamnă orz, grâu şi rapiţă.

Probleme la rapiţă sunt şi la Brăila, după cum susţine Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţ, deoarece aceasta a răsărit mai târziu, în condiţiile în care din cauza secetei pregătirea terenului pentru semănat s-a efectuat cu dificultate în toamnă. Măcelaru afirmă că la Brăila există şi ceva băltiri, însă nu de natură să pună probleme agricultorilor.

La Timiş, în schimb, cultura cea mai afectată, mai ales în nord-vestul judeţului, este grâul, pe fondul precipitaţiilor bogate de la începutul anului.

„Cele mai afectate sunt culturile cu grâu din zona nord-vestică a judeţului Timiş, înfiinţate pe terenurile sărăturoase de la Sânnicolau Mare, Dudeştii Vechi sau Cenad. Acolo nu sunt bălţi, ci este lac, luciu de apă. Apa aceasta nu se va retrage de la sine, mai ales că prognoza meteo este de vreme instabilă, cu ploi, iar evaporarea va fi scăzută. Probabil că acele suprafeţe foarte mari, băltite, vor rămâne până spre vară inundate“, potrivit lui Doru Petanec, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş. La începutul lunii martie, la nivel de judeţ erau deja compromise integral circa 2.000 ha.

Problemele sunt cu atât mai grave cu cât în vestul judeţului culturile au ajuns chiar să putrezească din cauza bălţilor, după cum afirmă Samson Popescu, un agricultor din Cărpiniş. Pe de altă parte, o veste bună ar putea fi faptul că, din cauza ploilor, s-a redus atacul şoarecilor de câmp.

Ioana Guţe

Abonează-te la acest feed RSS