reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Din experiența fermierilor - cu bune și rele despre floarea-soarelui în 2018

În paginile revistei noastre am vorbit deja în câteva rânduri despre o frumoasă inițiativă a membrilor AIDER: aceea de a-și împărtăși experiențele. Și în privința culturilor de floarea-soarelui, asociația „Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă“ (AIDER) a făcut același lucru ca și cu celelalte culturi principale: a strâns laolaltă informațiile despre tehnologiile folosite, materialul genetic, condițiile de mediu etc., le-a pus într-o broșură și apoi a oferit-o membrilor. În acest fel, fermierii se pot inspira din rezultatele altora sau pot evita greșelile unor colegi. Aceste experiențe vi le prezentăm, în continuare, în sinteză.

În Iași, ploaie ori prea multă, ori deloc!

În județul Iași sezonul de cultivare a florii-soarelui a fost caracterizat de o foarte proastă distribuție a precipitațiilor. Deși cantitatea totală de 200 l/m² nu se poate spune că a fost mică, a căzut toată în zece zile consecutive din luna iulie. Altfel, de la semănat, care s-a făcut în a doua decadă a lui aprilie, și până la recoltare nu au mai fost decât câteva ploi neînsemnate cantitativ. Fermierul respectiv a ales semințele hibridului Alvarez IR, pe care le-a semănat cu o densitate de 59.000 plante/ha. Sămânța a fost tratată cu imidacloprid, iar la semănat s-a aplicat o fertilizare cu NPK 20:20:0 și, apoi, o ierbicidare preemergentă cu s-metolaclor și terbutilazin. La prima prașilă s-a aplicat o nouă fertilizare cu uree, urmată de o erbicidare cu imazamox, ocazie cu care s-au distribuit și biostimulatori pe bază de auxină. Costul total al producției a fost de 1.425 lei/ha. Producția a fost de trei tone/ha.

Experiențe variate în Călărași

În județul Călărași experiențele au fost mai multe și diferite. La o fermă semănatul s-a făcut în prima decadă a lui aprilie. Hibridul LE 99 a fost folosit cu o densitate de 63.000 plante/ha. Pe terenul folosit a existat un covor vegetal, înființat în august 2017, care a fost compus din muștar, ovăz negru, bob și lathyrus. Covorul a fost distrus cu o grapă cu disc, chiar înainte de semănat. La semănat s-a aplicat și o fertilizare cu MAP și uree și s-a erbicidat cu metolaclor și glifosat.

În a doua decadă a lunii aprilie s-a făcut o nouă erbicidare cu tribenuron metil, iar în a treia decadă a aceleiași luni s-a dovedit necesară aplicarea unui raticid pe bază de bromadiolone. În sfârșit, la jumătatea lunii mai s-a aplicat încă o fertilizare foliară, pentru care s-a utilizat o soluția ecologică cu conținut ridicat de bor. Cheltuielile totale s-au cifrat la 1.403 lei/ha. În condițiile unui total al precipitațiilor de 215 mm, producția înre­gistrată a fost de 2,48 t/ha.

Aproximativ aceeași tehnologie a fost aplicată și unei alte suprafețe, pe care s-a semănat hibridul LE 25, cu o densitate de 63.000 plante/ha. Față de cultura prezentată anterior, nu s-au folosit raticide și nu a existat covor vegetal. Așa se face că și costurile de producție au fost mai mici, de numai 1.010 lei/ha. În schimb, producția a fost considerabil mai mare: 3,18 t/ha, adică un plus de 700 kg!

Probabil că acest rezultat a fost o îmbinare între densitatea de însămânțare mai mare și potențialul superior al hibridului folosit.

Când aparențele înșală

La cealaltă extremă s-a situat următoarea experiență din Călărași. Aparent, fermierul avea toate atuurile: teren de baltă, experiență și un hibrid performant: Gracia. Semănatul, cu o densitate de 70.000 plante/ha, a avut loc în a doua decadă a lunii aprilie. Cu această ocazie s-a aplicat și o fertilizare cu azotat de amoniu, îngrășământ microgranulat și NPK 20:20:0. În stadiul de 4-6 frunze s-a erbicidat cu un amestec de imazamox și quizalofop-p-tefuril. Costul culturii a ajuns la 1.834 lei/ha. Însă problema principală au constituit-o precipitațiile. De la ultima zăpadă și până la 10 iulie nu a mai plouat deloc. În aceste condiții, răsărirea a fost neuniformă. În schimb, în luna iulie, în doar câteva zile au căzut cea mai mare parte din cei 216 mm, câți s-au strâns în tot sezonul. Rezultatul a fost o îmburuienare excesivă. Până la urmă, producția a totalizat 2 t/ha, cu 500 kg/ha mai mare decât media fermei.

Tehnologii câștigătoare

În județul Constanța, unul dintre fermieri a pariat pe hibridul Neoma, semănat cu o densitate de 64.000 plante/ha chiar în prima decadă a lunii aprilie. Terenul a fost erbicidat preemergent cu imazamox, apoi în fenofazele de 1-2 frunze și 6-8 frunze a fost prășit mecanic. A mai fost aplicat doar un tratament cu fungicid, cu un amestec de azoxitrobin și ciprocomazol. Nu s-au aplicat niciun fel de îngrășăminte. Costul de producție a fost de 1.250 lei/ha. În condițiile în care precipitațiile au însumat 506 litri/m², producția a atins 3,8 t/ha!

În același județ, la o fermă unde precipitațiile au fost ceva mai reduse, de 423 mm, producția a înregistrat 4,39 t/ha. Sămânța de Marquesa a fost semănată cu densitatea de 64.000 plante/ha chiar din a treia decadă a lunii martie. Cu aceeași ocazie s-a și fertilizat cu NPK 20:20:0, iar preemergent s-a erbicidat cu s-metolaclor și terbutilazin. O altă erbicidare, cu imazamox, s-a făcut în stadiul de 6-8 frunze, urmată, în stadiul de 10-12 frunze, de o prașilă mecanică și o fertilizare cu azotat de amoniu.

În fine, la momentul apariției butonului floral s-au făcut un tratament cu fungicid pe bază de boscalid și dimoxystrobin și o fertilizare cu bor. Costurile de producție s-au ridicat la 1.937 lei/ha, cu rezultatele pe care le-am arătat.

Culturi bio și semincere

În județul Timiș, unul dintre fermieri a realizat o producție organică. Terenul a fost fertilizat cu azot organic înainte de semănat. Apoi s-au mai efectuat două treceri cu sapa rotativă și două treceri cu prașila. Ploile multe din perioada 15 mai - 15 iulie au făcut foarte dificil prășitul la timp, astfel încât au existat multe parcele „murdare“. Hibridul folosit a fost Fushia CL, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția obținută a fost de 1,4 t/ha.

În fine, prezentăm și rezultatele obținute pe un lot semincer din județul Mureș. Materialul genetic Caspien a fot semănat târziu, la sfârșitul lunii aprilie. Densitatea a fost de 57.000 plante/ha. La semănat s-au aplicat o fertilizare cu DAP 18:46 și o erbicidare cu fluorocloridon. Abia în prima decadă a lunii iulie s-a mai făcut o lucrare, și anume aplicarea unui fungicid cu trifloxistrobin și ciprocomazol. Suma precipitațiilor a fost de 300 mm, iar producția obținută de 600 kg/ha!

Alexandru GRIGORIEV

Gala Case IH „Red Carpet“ 2018

Mult așteptata gală Case IH „Red Carpet“ a avut loc în acest an în extremitatea vestică a țării, chiar în inima Banatului – Timișoara și s-a desfă­șurat la sfârșitul lunii noiembrie.

Apreciem ca fiind „mult așteptată“ pentru că ediția din acest an a galei a marcat lansarea noii serii de combine Axial-Flow de mare capacitate, ce poartă numărul 250, lucru care a stârnit un interes uriaș din partea fermierilor. Astfel, printr-o pregătire atentă, specifică tradiției deja formate, echipa Titan Machinery România a întins special covorul roșu tuturor celor peste o sută de invitați. Întâmpinarea noastră călduroasă pe care aceștia au îmbrățișat-o a dorit parcă să facă în ciudă unei vremi reci și ploioase tipică toamnei târzii.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croația și Serbia al Case IH. Acesta a făcut o scurtă lecție de istorie, memorând prima ediție a evenimentului: „În urmă cu 6 ani a avut loc prima ediție a Red Carpet. Atunci am reușit să adunăm 15 fermieri. Astăzi, la a șasea ediție, observ cu plăcere că au venit peste 100 de fermieri, ceea ce denotă o activitate susținută din partea tuturor angajaților Titan Machinery România.“

Un eveniment festiv de rafinament american

Evenimentul „Red Carpet“ a fost creat de Titan Machinery pe stilul celui american, în jurul unor mese rotunde, unde unii întreabă, iar ceilalți răspund. Inginerii care au oferit răspunsuri de specialitate, argumentate, agricultorilor s-au plasat în atenția acestora, câte unul la fiecare masă, astfel încât fiecare să fie pregătit să ofere informații fiecărui fermier în parte. Ca atare, ne-am bucurat de atenția continuă a tuturor celor prezenți, pe întreaga durată a prezentărilor, acest aspect reprezentând dovada faptului că evenimentul a avut o eficiență maximă în ceea ce privește comunicarea tuturor informațiilor și a noutăților către publicul obiectiv prezent.

George Stanson a trecut rapid prin istoria de aproape 200 de ani a companiei Case IH, de la rudimentara batoză creată în urmă cu aproape două secole, la actuala combină cu rotor cu flux axial, sistem inventat de Case IH și perfecționat timp de 40 de ani în continuu. Apoi s-a trecut imediat la prezentarea explicită a avantajelor pe care le aduce noua serie 250, prezentare susținută de grafice, scheme, imagini și montaje video, spre deliciul oaspeților prezenți. Noua serie 250 a combinelor Axial-Flow va înlocui practic vechea serie 240, punând astfel la dispoziția fermierilor din România cele 3 modele noi, cu puteri nominale cuprinse între 402 și 550 de cai.

Axial-Flow® 250, în căutarea perfecțiunii

Cu tehnologia de treierare îmbunătăţită, puterea motorului şi cabina modernă specifice, seria 250 Axial-Flow® este dezvoltată în jurul fermierilor, pentru aceştia. Pentru operaţii uşoare, reglaje rapide şi simple, fiabilitate maximă, motorul fiecărui Axial-Flow corespunde cerinţelor specifice condiţiilor dificile de recoltare din zilele noastre fără a irosi carburant.  Productivitatea este optimizată, iar pierderile de boabe sunt reduse la minimum. Totodată, cabina a fost transformată într-un „centru de comandă“.

Nou pentru seria 250 este sistemul AFS Harvest CommandTM, ce reprezintă un pachet de funcții automate, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea operatorilor și a combinelor. Confortul pentru zilele lungi de lucru este asigurat și prin suspensia pe aer și sistemul de reducere a vibrațiilor. Elementul central al acestora este tehnologia dovedită cu rotor simplu Axial-Flow®, care oferă toate avantajele, cum ar fi: treierare temeinică, pierderi minime de boabe şi calitate excelentă a boabelor datorită celei mai delicate manevrări a boabelor, precum și cele mai scăzute costuri de funcţionare şi fiabilitate maximă.

Avantaje:

  • Putere maximă a motorului de până la 634 CP;
  • Calitate inegalabilă a boabelor cu tehnologia cu rotor simplu;
  • Concepută pentru capacitate maximă: lăţime a hederului pentru boabe de până la 13,50 m şi rezervor de boabe de până la 14.440 de litri;
  • Toate comenzile principale sunt integrate în consola din dreapta şi în maneta de comandă multifuncţională;
  • Sistem de tocare X-Tra

– Distribuţie uniformă a paielor pe întreaga lăţime a hederului (până la 13,5 m);

– Lungime paie 50 mm;

  • Sunt disponibile 5 game de heder: Heder pentru boabe 3050, heder flexibil 3020, heder tip transportor cu bandă 3100, heder pentru porumb 4000 şi heder de ridicare 3000.

Rețeaua de semnal de precizie RTK+ a Titan Machinery Romania.

În 2018 s-au împlinit doi ani de la conectarea abonamentului cu numărul 200 în rețeaua noastră. 200 de utilaje, de la tractoare Farmall până la Quadtrac, combine de recoltat, utilaje Case IH sau multibrand, de la excava­toare până la scrapere de nivelat, se folosesc cu succes de precizia maximă și nu lasă două urme diferite la treceri succesive. Deși inițial semnalul de precizie RTK + a fost conceput pentru sistemele de navigație, având în vedere precizia foarte bună a acestei tehnologii de până la 2.5 cm acuratețe, aceasta este dezvoltată și utilizată în prezent și în sistemele autodrive/autopilot, agricultura de precizie și sistemele de control ale utilajelor industriale.

Datorită repetabilității în timp, compactarea solului este mult redusă, calitatea și productivitatea terenului agricol fiind îmbunătățite. Datorită preciziei și repetabilității, această tehnologie este unica prin care se poate realiza un management precis și eficient al fermei și al terenurilor. Titan Machinery oferă echipa­mente de ghidare și poziționare ce utilizează tehnologia RTK+ și sunt compatibile cu o gamă variată de utilaje agricole, de construcții sau din alte industrii.

Ofertele au fost pe măsura așteptărilor

Titan Machiery România a pregătit pentru fermieri la această gală oferta Early Bird 2018, pe care a lansat-o în această toamnă pentru combinele Case IH Axial-Flow, la achiziționarea cărora se oferă un autoturism pick-up nou, marca Mercedes-Benz. Această ofertă expiră la data de 31 decembrie 2018 și este valabilă în limita stocului de combine disponibil. Totodată, s-au propus discount-uri substanțiale la piese de origine Case IH și oferte de finanțare extrem de avantajoase adaptate nevoilor fiecărui fermier în parte. Evenimentul nu s-ar fi putut încheia altfel decât prin vizionarea „pe viu“ a combinei CASE IH Axal-Flow 8250, cu o putere a motorului de 480 de cai și o capacitate a rezervorului de boabe de 14 400 de litri. Astfel, pe covorul roșu și în lumina reflectoarelor, s-a studiat acest model, s-au dezbătut informații tehnice, s-a încercat combina și s-au făcut bineînțeles numeroase poze. Titan Machinery România mulțumește tuturor fermierilor și partenerilor prezenți la eveniment pentru atenția și interesul acordate.

Bogdan Constantin, PR & Communication Specialist

Greșelile din primăvara 2018, de evitat

Facem mențiunea că greșelile în agricultură apar atunci când Mama Natură nu mai este atât de îngăduitoare cu omul. Deși în perioada de toamnă-iarnă 2017-2018 au căzut precipitații cu peste 90 mm în plus față de media multianuală a zonei și deci rezerva de apă din sol era mai mare decât în alți ani, totuși seceta din primăvara 2018 a scos în evidență greșelile celor care nu au respectat tehnologia de lucrare a solului.

Primăvara 2018 a fost ceva mai atipică decât celelalte primăveri, în sensul că în 23 martie a nins viscolit și s-au înregistrat temperaturi negative de până la -18,4° după care, timp de peste 45 zile, nu a mai plouat, iar luna aprilie a fost foarte caldă, cu temperaturi de până la 25-30°C.

Cei care au avut terenul corect pregătit din toamnă, afânat, mărunțit și nivelat, au reușit să acumuleze în sol apă la capacitatea maximă. Solul astfel pregătit s-a zvântat în primăvară cu 7-10 zile mai devreme și s-a putut trece la semănat mai devreme, după o sumară pregătire superficială a patului germinativ. Sămânța a fost încorporată pe un substrat așezat, cu aport capilar, a germinat și răsărit exploziv, cu densitatea stabilită. Rezerva de apă din sol bine conservată a asigurat parcurgerea perioadei de secetă cu plante viguroase.

Acolo unde s-a arat în toamnă neglijent, cu mari denivelări ale solului, fără alte intervenții de nivelare, la desprimăvărare coamele brazdelor s-au uscat până la coeficientul de ofilire (7-8% apă), iar între brazde se găsea încă zăpadă și nu se putea intra la lucru.

Zvântarea terenului a întârziat și când s-a intrat la lucrarea de nivelare cu grapa cu discuri sau cultivatorul s-a răscolit și vânturat solul cu mari pierderi de apă.

Determinări riguroase au stabilit că la o asemenea lucrare se pierd 15 mm din apă, adică stratul de 8-10 cm este uscat. Trecându-se la semănat, sămânța ajunge la diferite adâncimi, neavând strat de pat germinativ, și germinează doar semințele care au ajuns într-o zonă cu ceva umiditate.

Am urmărit în primăvara 2018, pe cele două feluri de pregătire a terenului, modul cum au răsărit culturile de porumb, floarea-soarelui, lucernă, in pentru sămânță, muștar și mazăre.

În acest al doilea sistem de lucrare a solului au răsărit în pâlcuri cca 25-30% din semințe. Restul a rămas în solul uscat până au apărut ploile în a doua jumătate a lunii mai. Mazărea și inul erau înflorite când au început să răsară celelalte plante. Desigur, culturi compromise. Din aceste motive, găsindu-ne încă în perioada de toamnă, este necesar să se facă toate eforturile pentru a se pregăti terenul înainte de a intra în iarnă sau, în mod excepțional, cel târziu în ferestrele iernii.

Adică solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze și să conserve maximum de apă.

În primăvară trebuie să se intervină cât mai puțin sau deloc asupra solului, înainte de semănat.

Culturile din urgența I (lucernă, in, muștar, mazăre etc.), cele cu semințe mici care se încorporează în sol la 2-3 cm pot fi însămânțate direct, fără o pregătire prealabilă a patului germinativ. Brăzdarul semănătorilor poate pătrunde ușor la 2-3 cm în solul mărunțit și afânat.

Pentru mazăre și sfecla de zahăr, care necesită o însămânțare mai adâncă, se face o lucrare cu combinatorul care afânează doar stratul superficial al solului, până la adâncimea de semănat, fără răscolirea solului cu mari pierderi de apă.

La floarea-soarelui și porumb care se însămânțează mai târziu, pregătirea patului germinativ se face în preziua sau în ziua semănatului cu combinatorul și numai până la adâncimea de semănat.

Regula de bază, în toate primăverile, trebuie să fie legată de conservarea apei în sol, fără folosirea grapei cu discuri. Considerăm că cea mai mare parte a agricultorilor a tras învățămintele necesare și va proceda în consecință.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Supraproducția de mere din 2018 ar putea lăsa merii fără rod la anul

Anul acesta, în zona Munteniei, cu precădere în gospodăriile țărănești, a fost... ploaie de mere. În livezile comerciale, de asemenea, producția ar putea atinge recordul ultimilor ani, dar aici tăierile au calibrat din timp recolta. Oamenii spun că n-au mai văzut de zeci de ani asemenea încărcătură de rod. Drept este că pomii, în lipsa lucrărilor corespunzătoare, s-au reglat de unii singuri: multe mere au picat înainte de maturitate, prezentând fie atac de dăunători, fie cădere fiziologică; fructele pur și simplu nu au mai reușit să crească la dimensiunile caracteristice soiului, fiind astfel imposibil de comercializat. Dar chiar și așa, piața ar putea fi suprasaturată numai cu producția autohtonă de fructe.

Chestiunea este însă alta: o astfel de producție, cu precădere acolo unde nu s-au realizat tăierile, epuizează pomul, așa că s-ar putea ca la anul el să fructifice foarte puțin. Dacă vom avea și o primăvară cu geruri ori brume târzii, e posibil ca unele soiuri (în cazul mărului, mai ales cele de toamnă) să nu mai rodească deloc. Fenomenul acesta este denumit alternanța sau periodicitatea de rodire. Ce trebuie făcut în general pentru evitarea rodirii alternative ne spune ing. Ștefan Domide, proprietarul unei suprafețe de 10 ha viță-de-vie și pomi fructiferi, în satul Chițorani, Prahova: „Anul acesta, acolo unde am reglat rodul din tăierile de producție (n.n. – efectuate în februarie), am o recoltă excelentă, calitativ și cantitativ.

La câțiva pomi, unde n-am mai efectuat această operațiune, este covor de mere pe jos. Evident că recolta este slabă calitativ și nu mă pot folosi de ea. Ce este de făcut? În primul rând trebuie să știm că pomii diferențiază mugurii de rod pentru recolta următoare la sfârșitul creșterii intensive a lăstarilor, atunci când frunzele de lângă muguri sunt mature. La măr, primii muguri care încep diferențierea (florali sau vegetativi) sunt cei de pe pintenii de 2 ani, iar ultimii – cei de pe ramurile anuale.

În acest an, umiditatea ridicată din lunile iunie și iulie a întârziat acest proces. Ei bine, în plantațiile cu producție excesivă pomul nu mai are resurse ca, pe lângă hrănirea fructelor, să alimenteze și formarea mugurilor de rod pentru anul următor.

Deci este foarte posibil ca, pe alocuri, în condițiile de supraproducție din 2018, mai ales acolo unde nu se fac anual tăierile de rodire, să apară alternanța, deci să avem mai puțină producție (sau deloc) anul următor. Alternanța de rodire se evită prin tăierile anuale de producție (rodire) corecte. Un specialist știe să dozeze perfect, prin tăiere, cantitatea optimă de muguri de rod, în raport cu vârsta ori starea pomului și caracteristicile speciei și/sau a soiului.

În anii cu înflorire abundentă și legare viguroasă se va efectua, în plus, operațiunea de rărire a fructelor, când acestea ajung la dimensiunea unei măsline, prin îndepărtarea celor mai puțin viguroase.

Calibrarea se face, de asemenea, orientativ. Aparatul foliar trebuie păstrat, de asemenea, în stare de sănătate perfectă deoarece acesta este cel care hrănește atât fructul, cât și mugurii de rod“.

Maria Bogdan

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală - august 2018

În cursul lunii august 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 7.347 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 127 de amenzi contravenționale în valoare totală de 219.800 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 3.800 lei- neîntreţinerea spaţiilor, echipamentelor în condiţii corespunzătoare de igienă, depozitarea unor produse alimentare pe paviment
  • Arad, 4.000 lei- lipsă igienă
  • Arges, 2.000 lei- utilaje, ustensile insuficient igienizate, sifoanele din pardoseală colmatate
  • Bacău, 10.000 lei- depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neigienizate
  • Bihor, 3.200 lei- unitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare
  • Bistriţa-Năsăud, 5.000 lei- stare generală de igienă necorespunzătoare, termometre defecte, lipsă dezinfectanţi, stare de sănătate neatestată, nu se ţin înregistrări pentru parametru temperatură în spaţiile frigorifice, lipsă acţiuni dezinsecţie-deratizare, agregate frig neîntreţinute şi neigienizate, pardosea neigienizată, lipsă elemnente de identificare, blaturi din lemn, ustensile degradate
  • Botoşani, 6.000 lei- comercializare fără respectarea normelor în vigoare
  • Braşov, 16.400 lei- igienă şi depozitare necorespunzătoare
  • Brăila, 7.000 lei- bloc alimentar neigienizat, funcţionare fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
  • Bucureşti, 6.000 lei- nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare
  • Buzău, 1.200 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare
  • Cluj, 8.600 lei - desfăşurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, neanunţarea DSVSA privind produsele neconforme
  • Constanţa, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de depozitare, frigorific şi spaţiului de congelare pentru produsele de panificaţie şi patiserie congelată
  • Dâmboviţa, 51.400 lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, neînregistrare spaţii, depăşirea capacităţii de depozitare produse alimentare, etichetare necorespunzătoare
  • Dolj, 6.000 lei - neîntreţinere utilaje, depozitare necorespunzătoare, igienă necorespunzătoare
  • Giurgiu, 12.000 lei - lipsă trasabilitate
  • Gorj, 9.600 lei - depozitarea unor produse alimentare direct pe paviment sau în contact cu pereţii congelatorului care prezentau depuneri masive de gheaţă, comercializarea produselor alimentare fără a deţine înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea nesectorizată, lipsă elemente de identificare, spaţiul de servire nu este întreţinut corespunzător, suprafeţele interioare ale incintei (pereţi, paviment), ustensilele şi echipamentele din dotare nu sunt igienizate
  • Ialomiţa, 3.800 lei - depozitare necorespunzătoare, produse alimentare neconforme neevacuate dintre cele conforme, neasigurarea transmiterii probelor la laborator în timp util
  • Iaşi, 6.800 lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă document înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
  • Mehedinţi, 3.200 lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor, lipsă buletine analiză produse finite, lipsă documente care atestă controlul stării de sănătate la personalul lucrător, nerespectarea condiţiilor de depozitare, activitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor
  • Mureş, 8.800 lei - igienă, depozitare, manipulare necorespunzătoare
  • Prahova, 2.000 lei - etichetare necorespunzătoare
  • Satu-Mare, 2.600 lei - spaţii neigienizate
  • Sibiu, 14.400 lei - manipulare, etichetare, depozitare necorespunzătoare
  • Timiş, 6.000 lei - spaţii de producţie şi depozitare în condiţii de igienă necorespunzătoare
  • Tulcea, 11.200 lei - depozitare necorespunzătoare, produse aşezate direct pe paviment
  • Vâlcea, 6.800 lei - spaţii neîntreţinute corespunzător, depozitare necorespunzătoare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA

 

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală iunie-iulie 2018

În perioada iunie-iulie 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 18.537 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 228 de amenzi contravenționale, în valoare totală de 334.700 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 5.000 de lei – lipsă trasabilitate, comercializarea de produse alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare direct pe paviment;
  • Arad, 24.000 de lei - neîntreţinerea igienică a spaţiilor de prelucrare, echipamentelor şi ustensilelor, depăşirea capacităţii de depozitare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bacău, 13.800 de lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor și ustensilelor, nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea produselor alimentare în spaţii neigienizate;
  • Bihor, 32.000 de lei - depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 17.800 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, etichetare necorespunzătoare, paviment neigienizat, echipament de protecţie sanitară incomplet, lipsa analizelor de sănătate ale personalului, întreruperea lanțului de frig, neefectuarea acțiunilor DDD;
  • Botoşani, 2.400 de lei - funcţionarea în spaţii neaprobate, manipulare necorespunzătoare;
  • Braşov, 23.200 de lei - etichetare şi depozitare necorespunzătoare, lipsă trasabilitate, igienă necorespunzătoare;
  • Brăila, 5.600 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, spaţii de lucru şi utilaje neîntreţinute şi neigienizate;
  • Bucureşti, 38.000 de lei - nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Buzău, 11.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă monitorizare temperatură de depozitare, urme ale prezenţei dăunătorilor, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Caraş-Severin, 2.500 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare incompletă, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor;
  • Cluj, 26.800 de lei - condiţii igienicosanitare necorespunzătoare, desfășurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Dâmboviţa, 21.600 de lei - neîntreţinere spaţii şi utilaje, materii prime fără date de identificare, trasabilitate, depozitare necorespunzătoare, manipulare necorespunzătoare a alimentelor;
  • Dolj, 24.200 de lei - depozitare, etichetare, manipulare necorespunzătoare, lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Galaţi, 6.000 de lei – lipsă igienizare spaţiu producţie, depozit şi utilaje;
  • Giurgiu, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Gorj, 18.200 de lei – pereţi și paviment neigienizate, aparatura frigorifică neigienizată, recipientele de precolectare a deşeurilor neconforme, echipamentul şi substanţele de curăţenie şi igienizare nu sunt depozitate corespunzător, depozitare nesectorizată a alimentelor în spaţiile frigorifice, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor, etichetare incompletă, neînregistrarea sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţii desfăşurate;
  • Harghita, 600 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Hunedoara, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare;
  • Ialomiţa, 11.400 de lei - masa răcire pâine igienizată necoresapunzător, produse alimentare depozitate necorespunzător fără respectarea condiţiilor impuse de producători, etichete deteriorate, igienă necorespunzătoare a spaţiilor de depozitare, neasigurarea trimiterii probelor recoltate la laborator, în condiţii corespunzătoare şi în timp util;
  • Ilfov, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Mehedinţi, 1.800 de lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor şi a echipamentelor de lucru folosite;
  • Mureş, 14.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, utilaje necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Neamţ, 4.000 de lei - manipulare necorespunzătoare produse alimentare, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare;
  • Olt, 5.200 de lei - manipulare necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Satu-Mare, 600 de lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare;
  • Sălaj, 600 de lei - igienizare necorespunzătoare;
  • Sibiu, 19.400 de lei - etichetare incompletă, depozitare necorespunzătoare;
  • Suceava, 10.200 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea planului de autocontrol;
  • Timiş, 9.000 de lei - spaţii de producţie şi depozitare neigenizate, neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiului de fabricare, depozitare necorespunzătoare, neanunţarea începerii activităţii;
  • Tulcea, 2.200 de lei - depozitare direct pe paviment, nu se respectau condiţiile de temperatură, prezenţa muştelor, etichetare necorespunzatoare;
  • Vâlcea, 2.000 de lei – echipamente și utilaje neigienizate;
  • Vrancea, 3.000 de lei - neanunţarea începerii unei activităţi supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi a substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Agromalim 2018, cel mai important eveniment agricol din vestul României

Cu o experienţă şi tradiţie de 28 de ani în organizarea evenimentelor agricole, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad propune şi în acest an o ediţie specială pentru unul dintre cele mai importante evenimente în domeniul agriculturii din România - a 29-a ediţie a târgului internaţional de agricultură, industrie alimentară şi ambalaje Agromalim.

Perioada: 13 – 16 septembrie, Expo Arad

Parteneri: - USAMVB Regele Mihai I al României din Timișoara

- Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălţată Românească” Tip Simmental 

- Asociația Aberdeen Angus România

- Asociația Crescătorilor de Ovine ,,PĂSTORUL CRIȘANA” Arad

- Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine ,,MIORIȚA” Chișineu Criș

- Asociația Crescătorilor de Animale Arad

- Oficiul Județean de Zootehnie Arad

Cu sprijinul: - Agenția Națională Pentru Zootehnie “Prof Dr. G. K. Constantinescu”

- Romexpo SA București

- Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad

- Combinatul Agroindustrial Curtici

Partener comunicare : - Ferma Media Group

90 % din suprafața EXPO Arad rezervată cu 3 luni înainte de deschiderea Agromalim 2018

Spațiile pe care le oferă complexul internațional EXPO Arad vor fi ocupate în totalitate. Peste 280 dintre cei mai importanți jucători în domeniul agricol din România, Ungaria, Germania, Austria, Italia, Grecia, Cehia și Bulgaria își vor expune produsele pe o suprafață de 3.500 mp interior și 33.000 mp exterior.

Categorii de produse expuse: tehnologii, mașini și utilaje agricole, inputuri pentru fermele de cultura plantelor, sisteme de creștere și furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, tehnică de ambalare, servicii de consultanță, reviste, cărți și cataloage de specialitate.

“Adoptă un tânăr fermier un nou proiect în cadrul expoziției de animale de rasă, Excelența în Zootehnie, Agromalim 2018

Reușita parteneriatului inițiat la Agromalim 2017 cu Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălţată Românească” Tip Simmental (A.C.V.B.R.Sim), asociație conducătoare de Registru Genealogic pentru rasele Bălțată Românescă și Montbeliarde și cu Asociația Aberdeen Angus România acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus, a făcut ca zona de expunere de taurine și prezentările din ring să fie puncte de maxim interes pentru vizitatori și expozanți. Modul activ și inovativ prin care se implică în activitatea de zi cu zi a fermierilor și oportunitatea pe care târgul Agromalim o oferă, au făcut ca cele două asociații să propună un nou proiect (detalii pe www.baltataromaneasca.ro și www.aberdeenangus.ro) prin care să sprijine crescătorii de Balțată Românească și Angus și să atragă tinerii spre această activitate. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad a acceptat cu mare bucurie propunerea de a fi partener în cadrul acestui proiect inițiat de cele 2 asociații, alături de AGROTV care se va implica în promovarea proiectului, prezentarea participanților și a desfășurării concursului. Premiile  tentante au făcut ca numărul concurenților înscriși să fie mare și cu siguranță faza finală a concursului care se va desfășura sâmbătă, 15 septembrie în cadrul târgului Agromalim va aduna multi susținători.

În cadrul secțiunii de taurine vor fi prezentate cu precădere animale din rasele Bălțată Românească și Angus roșu și negru dar nu vor lipsi nici rasele de lapte sau mixte Holstein, Brună, rasele de carne Charolaise, Limousine, Aubrac. Blanc Blue Belge sau metiși ale acestora.

Crescătorii de oi prezenți și în acest an cu animale la Agromalim

Sectorul de ovine este organizat în parteneriat cu Asociația Crescătorilor de Ovine ,,PĂSTORUL CRIȘANA” Arad, asociație acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei Țurcana și cu Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine  ,,MIORIȚA” Chișineu Criș, asociație acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic al raselor Țigaie și Merinos Transilvănean. Vor fi expuse aproximativ 200 de animale cu valoare genetică ridicată, ovine și caprine din diverse rase și varietăți. Cu sprijinul cadrelor didactice de la USAMVB Timișoara vor fi expuse comparativ avantajele fiecăreia, vor avea loc prezentări pe teme legate de sisteme de creștere și bunăstare a ovinelor, se vor dezbate și oferi soluții la problemele cu care se confruntă crescătorii.

În cadrul Agromalim, vor fi prezentate și alte specii de animale: cabaline, suine, caprine, animale de hobby.

Alte atracții - Agromalim 2018

  • Agricultura de precizie - Demonstrații în parteneriat cu USAMVB Timișoara. Vor fi prezentate avantajele folosirii GPS-ului în agricultură și se vor face demonstrații cu roboți pentru agricultură și drone.- Concurs de îndemânare conducere tractor

- Salon de produse tradiționale

- Conferințe de specialitate pe teme de interes pentru fermieri

- informații finanțări și alte forme de sprijin pe programe naționale și europene

- prezentări de firme și produse

- conferințe pe domenii ca: agricultură, industrie alimentară, ambalaje

Schița program Agromalim 2018

Joi, 13 septembrie

  • Ora 11.00 – Deschidere oficială Agromalim 2018

Vineri, 14 septembrie

  • Ora 10.00 –   Conferință Federația Națională GAL – Implementarea strategiilor de dezvoltare locală PNDR 2014 – 2020 – sala conferințe pavilion A
  • Ora 10.30 –  Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest – prezentare rețea Europe Enterprese Network (platformă europeană de promovare a firmelor pe piețele externe) – sala conferințe pavilion B
  •  Ora 11.00 – Sesiune Brokeraj internațional pentru companii din domeniul agricol, industrie alimentară și ambalaje – sala conferințe pavilion B
  • Ora 12.00 - USAMVB „Regele Mihai I al României” din Timișoara - Partenerul fermierilor – sala conferințe pavilion A - Sesiune de comunicări și work shop cu tematica agricolă – Cultura plantelor, creșterea animalelor, agricultura de precizie, bioenergii.
  • 12.00 – 17.00 -  Bonitare taurine Bălțată Românească -  ring prezentare animale - Prezentare animale expuse - ring prezentare animale

Sâmbătă, 15 septembrie

  • Ora 10.00  - Întâlnirea asociațiilor de agricultori din bazinul Carpatic
  • Ora 10.00 - Finala concursului “Adoptă un tânăr fermier” secțiunea Bălțată Românească - ring de prezentare animale
  • Ora 13.00 – Finala concursului “Adoptă un tânăr fermier” secțiunea Aberdeen Angus, prezentare animale - ring de prezentare animale
  • Ora 15.00 - Prezentare rase de ovine și caprine expuse, studii comparative, avantajele oferite de fiecare rasă și varietate pentru crescători - ring de prezentare animale

Duminică, 16 septembrie

  • Ora 11.00  - Parada taurinelor din rasa Bălțată românească premiate în urma bonitării - Desemnarea câștigătoarei titlului de MISS Arad
  • Ora 15.00 Extragere premii vizitatori targul Agromalim.

Program de vizitare târg

  • Joi, 13 septembrie, 11.00 – 18.00
  • Vineri 14 septembrie, 10.00 – 18.00
  • Sâmbătă 15 septembrie 10.00 – 18.00
  • Duminică, 16 septembrie, 10.00 – 16.00

Cimi Enache
0730 188291
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

http://www.ccia-arad.ro/ro/agromalim.html

Facebook - facebook.com/agromalim

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală mai 2018

În cursul lunii mai, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 10.420 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 132 de amenzi contravenționale în valoare totală de 242.920 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 3.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare în condiţii igienice;
  • Argeş, 2.600 lei - utilaje şi ustensile insuficient igienizate, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bacău, 4.800 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind manipularea produselor alimentare;
  • Bihor, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 23.000 lei - neîntreţinerea spaţiilor de depozitare în condiţii igienice, depozitarea produselor alimentare fără a se respecta regimul termic indicat de producător, funcţionarea fără înregistrare sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Botoşani, 1.800 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi a utilajelor, funcţionarea în spaţii neaprobate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Brăila, 3.720 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, lipsa trasabilității produselor alimentare, mijlocul auto pentru transport produse alimentare neînregistrat sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Bucureşti, 38.600 lei - depozitarea ingredientelor în condiţii necorespunzătoare, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, unitate neînregistrată sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, spaţii neîntreţinute în condiții de igienă, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Buzău, 5.600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, funcţionarea fără înregistrare sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Caraş-Severin, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a materiei prime;
  • Cluj, 59.200 lei - utilaje şi ustensile insuficient igienizate, funcţionarea fără înregistrare sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, comercializarea de produse alimentare cu termenul de valabilitate depăşit, neefectuarea operaţiunilor DDD, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Constanţa, 4.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a materiei prime, neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de lucru şi a spaţiului de depozitare;
  • Dâmboviţa, 14.200 lei - spaţii neîntreţinute în condiții de igienă, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, nerespectarea trasabilității produselor alimentare, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, funcţionarea în spaţii neaprobate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
  • Dolj, 5.000 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Giurgiu, 7.000 lei - nerespectarea condiţiilor de igienă;
  • Gorj, 600 lei - depozitarea nesectorizată a materiilor prime, aparatura frigorifică nu este dotată cu termometre pentru monitorizarea temperaturii;
  • Ialomiţa, 7.600 lei - nerespectarea normelor pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare, comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar-veterinar, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Ilfov, 21.200 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, nerespectarea condiţiilor de igienă;
  • Mehedinţi, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Mureş, 1.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Neamţ, 5.000 lei - neîntreţinerea spaţiilor de depozitare şi valorificare a produselor alimentare, neanunţarea începerii activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Olt, 4.600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, nerespectarea normelor privind depozitarea produselor alimentare şi comercializarea lor;
  • Prahova, 2.600 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, utilaje şi ustensile insuficient igienizate;
  • Sibiu, 9.800 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, condiţii de igienă necorespunzătoare ;
  • Suceava, 600 lei - condiţii de igienă necorespunzătoare;
  • Teleorman, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de lucru şi a spaţiului de depozitare;
  • Timiş, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiilor de prelucrare şi depozitare alimente;
  • Tulcea, 4800 lei - neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiilor de prelucrare şi depozitare alimente, etichetarea incompletă și deteriorată a produselor alimentare;
  • Vaslui, 1.800 lei - funcţionarea fără document de înregistrare sanitară veterinară si pentru siguranţa alimentelor;
  • Vâlcea, 1.800 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de lucru şi a spaţiului de depozitare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA

Congresul APISLAVIA - Moscova 2018

Între 9 și 13 septembrie 2018 se va desfășura în Federația Rusă, la Moscova (Centrul Expozițional Sokolniki), lucrările celui de-al 22-lea Congres al Organizației Internaționale de Apicultură APISLAVIA, având numele complet Federația Organizațiilor Europene de Apicultură APISLAVIA.

Programul comunicat inițial de organizatori cuprinde următoarele etape:

  • primirea participanților și deschiderea evenimentului la Palatul Kremlinului de Stat;
  • desfășurarea lucrărilor Congresului și ședinței Adunării Generale a APISLAVIEI;
  • organizarea de standuri pentru expozanți în Pavilionul Expozițional nr. 2 al Parcului Sokolniki;
  • organizarea de excursii turistice și tehnice pentru participanții la eveniment;
  • asigurarea rezervării de cazări (în Complexul Hotelier Izmailovo (5.000 de camere) în hoteluri de 4 și 3 stele (Vega, Beta și Gamma) și
  • sprijinirea obținerii de vize de intrare pe teritoriul Federației Ruse prin trimiterea de invitații celor care doresc să participe la eveniment.

În continuarea prezentului material consider că este necesar, pentru cititori, să fac câteva referiri la istoricul, obiectivele, conducerea și membrii APISLAVIEI.

Referitor la istoricul APISLAVIEI, pot afirma că primii inițiatori au fost apicultorii bulgari care, după ce în în 1899 au înființat Uniunea Apicultorilor Bulgari, au luat în discuție lărgirea acesteia la un nivel internațional.

Astfel, în 1909, cu prilejul aniversării a 10 ani de la constituirea Uniunii Apicultorilor Bulgari, au fost invitați și delegați ai apicultorilor din Rusia, Cehia, Serbia, Moravia și Dalmația și împreună au hotărât să sprijine crearea unei Uniuni Pan-Slavice a Apicultorilor, acțiune care s-a înfăptuit în 1910 la Sofia, în prezența delegaților din Bulgaria, Rusia, Serbia, Republica Cehă, Polonia, Silezia, Galicia, Croația, Slovenia, Dalmația, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru și Moravia.

Actuala denumire, Federația Organizațiilor Europene de Apicultură APISLAVIA, a fost stabilită în 1996, la al 11-lea Congres APISLAVIA la Moscova.

Conform statutului, principalele obiective ale APISLAVIEI sunt:

  • contribuții la îmbunătățirea și controlul produselor apicole;
  • coordonarea activităților de control al sănătății albinelor;
  • coordonarea activității în domeniul apiterapiei;
  • îmbunătățirea și dezvoltarea activităților de selecție și reproducere a albinelor și
  • promovarea unor mai bune contacte directe și schimburi de experiență între apicultori.

Organul de conducere al federației este Adunarea Generală și președintele.

APISLAVIA este sigurul organ executiv al federației.

Actualmente, structura conducerii este reprezentată de:

  • președinte – Gᾴl Ludovit (Slovacia);
  • vicepreședinte – Cristian Constantinescu (F.I.I.T.E.A*);
  • vicepreședinte – Nuradil Gabit (Kazahstan) și
  • secretar general – Robert Chlebo (Slovacia).

Și, în fine, țările membre ale Federației Apislavia sunt: Armenia, Azerbajan, Belarus,

Bulgaria, Republica Cehă, Crimea, F.I.I.T.E.A (prin dir. gen. Cristian Constantinescu), Kazahstan, Kârgâzstan, Macedonia, Polonia, România (Apis Tomitana prin președintele Ionel Togan), Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia, Tajikistan și Ucraina.

* F.I.I.T.E.A – Fundația Institutului Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă.

Pentru cititorii care vor mai multe amănunte referitoare la APISLAVIA și la cel de-al 22-lea Congres indic adresa de site este următoarea: www.apislavia.org/congres_ Apislavia_Moskova_2018.html. Totodată, este de știut că F.I.I.T.E.A organizeză excursie cu deplasare la Congresul APISLAVIA 2018.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

APIA a publicat pe site-ul instituției Ghidul fermierului privind ecocondiţionalitatea 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a publicat pe site-ul instituției (www.apia.org.ro), la secţiunea „Materiale de informare-2018”, „Ghidul fermierului privind ecocondiţionalitatea–2018” -  instrument de informare menit să sprijine fermierii în cunoaşterea şi respectarea normelor de ecocondiţionalitate (CLICK AICI).

Recomandăm fermierilor citirea cu atenţie a acestui ghid pentru cunoașterea normelor de ecocondiţionalitate pe care trebuie să le respecte, în funcţie de tipul de expoataţie pe care o deţin sau activitatea agricolă pe care o desfăşoară!

Potrivit legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi la APIA trebuie să respecte aceste norme pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea acestora (inclusiv pe cele nesolicitate la plată şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Nerespectarea de către femieri (din neglijenţă, din neştiinţă sau în mod intenţionat) a normelor privind ecocondiţionalitatea conduce la aplicarea sancțiunilor administrative de reducere a plăţilor sau excluderea de la plată, pentru unul sau mai mulţi ani, după caz.

APIA a finalizat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat ieri, 15 mai, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2018, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 866.749 cereri, pentru o suprafața declarată la plată de 9.638.937,67 hectare.

În Anexă regăsiţi situaţia depunerii Cererilor Unice de Plată pentru fiecare Centru Judeţean APIA. Astfel, se poate observa că județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (47.438 cereri), Dolj (37.344 cereri), Bihor (36.432 cereri),  Maramureș (34.383 cereri) și Botoșani (34.176 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (527.762,46 ha), Constanța (495.029,96 ha), Teleorman (419.661,07 ha), Dolj (418.818,68 ha) și Călărași (375.232,41 ha).

Informăm că, în perioada 16 - 31 mai inclusiv, la sediile Centrelor județene/locale APIA, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2018, fără aplicarea de penalităţi.

În conformitate cu art. 1 din Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 15/17.01.2018, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca începând cu luna iunie 2018 să respecte întocmai următoarele etape, prezentate la lit. b), c), d) și e), astfel:

b) în intervalul 4 iunie – 4 iulie 2018 se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora precum și transmiterea eșantioanelor, potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 2333/2015 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014;

c) între 5 iulie – 1 octombrie 2018 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate la control pe teren, iar controlul aferent al unor obligații specifice, în iarna sau în primăvara anului următor;

d) plata avansului pentru anul de cerere 2018 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2018, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare;

e) plata finală ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018 se va efectua între 1 decembrie 2018 - 31 martie 2019.”

APIA reamintește că sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

JUDET

Cereri primite până la data de 15.05.2018

Suprafaţa pentru care s-au depus cereri (ha)

ALBA

22.713

212.989,52

ARAD

21.327

350.785,41

ARGEȘ

22.344

176.206,89

BACĂU

18.496

159.166,30

BIHOR

36.432

321.693,74

BISTRIȚA NĂSĂUD

31.049

188.848,61

BOTOȘANI

34.176

275.890,97

BRĂILA

13.940

342.195,69

BRAȘOV

15.847

188.522,22

BUCUREȘTI

701

14.039,39

BUZĂU

19.645

269.499,37

CĂLĂRAȘI

6.660

375.232,41

CARAȘ-SEVERIN

19.286

176.934,62

CLUJ

30.678

226.617,94

CONSTANȚA

10.906

495.029,96

COVASNA

13.046

115.090,83

DÂMBOVIȚA

24.339

121.913,09

DOLJ

37.344

418.818,68

GALAȚI

19.196

279.363,90

GIURGIU

12.671

189.563,73

GORJ

18.143

71.900,19

HARGHITA

26.467

180.769,39

HUNEDOARA

17.493

132.586,13

IALOMIȚA

9.698

365.150,72

IAȘI

22.401

266.200,11

ILFOV

2.365

81.900,55

MARAMUREȘ

34.383

148.345,52

MEHEDINȚI

21.980

134.353,71

MUREȘ

25.371

256.419,68

NEAMȚ

25.333

172.709,63

OLT

31.527

323.312,06

PRAHOVA

10.225

136.387,69

SĂLAJ

22.803

134.275,57

SATU MARE

18.560

228.269,35

SIBIU

13.873

169.856,77

SUCEAVA

47.438

200.605,05

TELEORMAN

17.244

419.661,07

TIMIȘ

18.347

527.762,46

TULCEA

9.896

308.870,06

VÂLCEA

19.544

65.659,01

VASLUI

20.734

253.934,27

VRANCEA

22.128

161.605,41

TOTAL

866.749

9.638.937,67

 Sursa: apia.org.ro

NHR Agropartners la AgriPlanta – RomAgroTec 2018

NHR Agropartners participă în cadrul târgului AgriPlanta-RomAgroTec 2018, cu un stand expozițional de dimensiuni mari, de circa 2.500m2, unde vor fi expuse cel mai mare număr de utilaje pe care l-am prezentat vreodată la vreo expoziție, deoarece vrem ca fermierii să aibă ocazia să vadă pe viu cât mai multe utilaje din portofoliul larg pe care li comercializăm.

Gama largă de mașini agricole expuse cuprinde mărci consacrate, inclusiv pe plan internațional. De la firma Deutz-Fahr, vom avea toată gama de tractoare, pornind de la 51 până la 336 CP, toată gama de combine de cereale de la 230 până la 395 CP și prese de balotat pentru baloți cilindrici.

Printre tractoarele Deutz-Fahr, vedetele sunt trei modele speciale: 6165 PowerShift Special Edition, fabricat în Germania în cea mai modernă fabrică de tractoare din Europa drept răsplată pentru buna colaborare a Grupului SDF (SameDeutzFahr) cu NHR AGROPARTNERS și modelele 7250 și 9340 Warrior cu transmisie variabila continua, care ușurează munca operatorului și contribuie la creșterea eficienței tractoarelor, corelarea turației motorului și a vitezei făcându-se automat, în funcție de sarcină. Pentru a demonstra fiabilitatea tractoarelor Deutz Fahr, aceste modele speciale beneficiază de garanție extinsă: 3 ani sau 3.000 ore.

Tractoarele Deutz-Fahr seria 6 reprezintă cel mai bun mix de tehnologie din clasa sa de putere. Deutz- Fahr a dezvoltat seria 6 pentru ferme mari, medii sau ferme mici, cu 12 modele variind de 156 – 226 CP, disponibil în doua variante de platforme, trei tipuri de transmisie (TTV, RCShift, PowerShift), două configurații de cabină, cu diferite niveluri de confort, precum și diverse alte opțiuni. Astfel, Seria 6 permite fermierilor să-și creeze în mod individual cel mai bun mix de tehnologie în această clasă de tractoare, redefinind conceptul de configurabilitate.

Din Seriile 5 si 5G vor fi expuse tractoare utilitare special echipate pentru a face față provocărilor atât în ferme agricole, ferme de animale, ferme mixte cât și aplicațiilor forestiere sau municipale.

Pentru două modele de tractoare, unul din seria 6 și unul din seria 5 vor fi expuse și anvelope înguste pentru lucrări specifice în câmp.

Vom aduce și câteva tractoare înguste specializate pentru lucrări în vii și livezi. Toate tractoarele sunt dotate cu motoare Deutz cu emisii poluante reduse și consum mic de combustibil.

La secțiunea combine de cereale, vedeta este noul model Deutz-Fahr 9306 TS de 395 CP, cu buncăr de 10.500 l cu viteza de descărcare de 120l/sec., echipată cu un header de floarea soarelui marca Fantini pe 8 rânduri, reprezentând cel mai mare model de combină de cereale pe care îl comercializăm conform cerințelor venite din partea fermierilor. Combinele din seriile 6000 și 7000 expuse sunt echipate cu motor Tier 4 final, cu hedere de cereale de la 6,3 m până la 7,2 m, dotate cu scuturători cu lagăre cu rulmenți; cate un model din seriile 6000 și 2 modele din seria 7000.

Împreuna cu aceste combine vor fi expuse hedere de porumb Olimac și de floarea-soarelui Fantini. De la Olimac vom aduce și hederul de porumb cu tocător care are cuțite duble și doua cutii de viteze în baie de ulei amplasate pe laterale. Acest heder cu o îmbunătățire a sistemului de tocare a tulpinilor și resturilor vegetale, toacă foarte bine și mărunt resturile vegetale și le distribuie uniform pe teren.

Tot de la producătorul german Deutz-Fahr vom aduce prese de balotat printre care amintim de FixMaster 119 pentru baloți cilindrici cu diametru de 1,25m, cu cameră fixă și legare cu sfoară.

Vom prezenta o combină de recoltat struguri G8.260 Elite de la firma franceză Gregoire, cu motor Deutz de 175 CP, cu capul de recoltare pendular, care asigură așezarea automată pe verticala fără a fi necesare instalații hidraulice complicate. Cabina montată central, împreună cu doua camere video montate una în capul de recoltare și cealaltă în benă, asigură o vizibilitate perfectă asupra rândului și un control eficient asupra procesului de lucru. Boabele sunt scuturate pe o bandă specială, de unde sunt transportate în bene cu ajutorul unor transportoare verticale, cu viteza corelată cu viteza de deplasare a mașinii. Boabele sunt curățate de frunze și resturi vegetale cu ajutorul unor ventilatoare și a unei instalații speciale de curățare montată deasupra benelor. Astfel, în bene ajung doar boabe curate, ciorchinii și boabele verzi sau mucegăite rămân pe butuc. Are o productivitate mare, pierderi reduse, poate lucra 24 de ore din 24 și asigură o calitate excelentă a recoltei înlocuind munca a cel puțin 100 de muncitori.

De la firma JCB vom avea expuse mai multe încărcătoare cu braț telescopic, cel mai mare fiind modelul JCB 560-80, care ridică 6 tone la 8 m înălțime. Fiecare dintre aceste încărcătoare sunt dotate cu diverse accesorii pentru a acoperi o gamă cât mai variata de cerințe. Modelul JCB 403 AG, recent intrat în portofoliu, reprezintă varianta optimă pentru un încărcător articulat de dimensiuni mici, fiind disponibil în varianta cu cabina și fără cabină.

Tot de la firma JCB vom expune și tractorul Fastrac 8330, 348 CP (puterea maximă), șasiu integral cu suspensie pe ambele punți, frâne externe și ABS pe fiecare roată, transmisie CVT (cu variație continua), tractoarele JCB Fastrac fiind singurele tractoare din lume cu șasiu complet, cu suspensie pe ambele punți, și singurele  care pot rula legal în siguranță cu viteze de pana la 70 km/h. Ele sunt în egală măsură capabile să concureze cu camioanele pentru transport, dar și să execute orice lucrare agricolă. În plus se adaugă forța de tracțiune remarcabilă, capacitatea de a lucra cu utilaje foarte mari, o cabină de top din clasa tractoarelor și folosirea unor tehnologii eficiente care asigură un consum redus de combustibil și costuri de operare reduse.

De la firma Pottinger vom aduce o gama mare de utilaje pentru prelucrat solul: pluguri cu până la 6 trupițe, grape cu discuri de până la 8m, semănători de păioase clasice sau pentru semănat în teren semipregătit sau direct după arătură cu funcție de fertilizare inclusă, dar și mașini de adunat fânul. Semănătoarea Terrasem C6 asigură dintr-o singură trecere pregătirea patului germinativ, compactarea, semănarea și tasarea semințelor. Pe lângă plasarea precisă a semințelor – datorită brazdarelor disc montate pe paralelogram și roților de tasare și reglare a adâncimii pe fiecare rând – aceste mașini asigură copierea terenului, reglarea centralizată a forței de apăsare între 50 și 130 kg pe brăzdar și au un buncăr de semințe cu capacitate mare. În plus, mașina este dotată cu un sistem de operare inteligent.

Pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, vom expune de la firma Hardi trei mașini de erbicidat tractate și una autopropulsată cu capacitate a rezervorului de până la 3000 de litri. Mașina de erbicidat autopropulsată Hardi Hellios III se află la primele apariții în România. Este o mașină de erbicidat cu garda la sol de 1 m, capacitate a rezervorului de 3000l având o lungime a rampei de 28 m cu 7 secțiuni, cabina cu vizibilitate 3600. Toate aceste caracteristici fac din Hardi Hellios III o mașină de erbicidat compacta și versatilă fiind ușor de manevrat și ergonomică.

De la firma Bogballe o vom avea expuse la expoziție 4 mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice, dintre care două modele nou lansate la Agritehnica 2017 M45W Plus și M 35 Plus. Noutatea acestor mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice constă în creșterea capacitații de aruncare a îngrășământului de până la  650 kg/min și un nou control al secțiunii de dozare a îngrășământului: Dual Dynamic. Toate mașinile Bogballe dispun de sistem unic de împrăștiere spre centru sau spre exterior a îngrășămintelor.

Utilajele Dal-Bo de la firma din Danemarca: o tocătoare pentru resturi vegetale tip tăvălug de 6 m, care se pretează foarte bine la coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiță, miriște de grâu sau chiar ierboase, cu un consum de combustibil mult redus față de o tocătoare obișnuită; tăvălugi cu sistem de nivelare și spargerea bulgărilor care pot să lucreze direct în arătură fără să mai fie nevoie de o trecere cu grapa cu discuri.

Printre utilajele de la firma Einboeck care vor fi prezentate la AgriPlanta – RomAgroTec se numără un cultivator Vibrostar de 4m destinat în special solurilor ușoare, medii și pietroase, o mașină de plivit Aerostar Exact pentru combaterea excesivă a buruienilor și o grapă rotativă RotaryStar pentru spargerea crustelor formate din cauza ploilor abundente având o precizie ridicată datorită sistemului ROW-GURD.

Vom aduce la AgriPlanta-RomAgroTec și semănători de plante prășitoare cultivatoare de la firma Sfoggia. Cultivatorul Thema are 8 rânduri cu echipament pentru încorporat îngrășăminte chimice: 2 buncăre de 900 l din inox și distribuitor mecanic cu caneluri. Semănătoarea Sigma 5 pentru porumb și floarea-soarelui, cu brăzdare cu discuri și sistem de monitorizare a debitului de boabe pe rând.

NHR Agropartners va prezenta și o semănătoare tractată pentru plante prășitoare, Sfoggia Vento Smart pe 8 rânduri, cu echipament de îngrășăminte de 4.000 de litri, echipament de distribuit pesticide microgranulate, secții de semănare cu mecanism paralelogram, cu posibilitatea modificării hidraulice a apăsării pe sol a fiecărei secții, cu brăzdare dublu disc și buncăre de semințe de 60 de litri pe fiecare rând. Mașina este pliabilă în transport și se încadrează în 2,5 m lățime de transport, roțile de sprijin având posibilitatea de a-și modifica ecartamentul în mers. Echipamentul de semănare pentru plante prășitoare poate fi demontat și înlocuit cu o semănătoare pentru păioase, mărind astfel domeniul de utilizare al mașinii.

Vom avea utilaje și de la firma Hydrac (încărcătoare frontale care se pot monta pe tractoare), remorci de transport de la firma Brantner, remorci de transfer Guestrower, dar și remorci tehnologice Tatoma pentru amestecarea și distribuirea directă a hranei la animalele din fermele zootehnice și tocătoare de resturi vegetale de la Muething.

O altă noutate pe care o vom prezenta la stand, o reprezintă un model de stație de demineralizare și reglare a PH-ului apei pentru tratamentele fitosanitare HIDRO-AFE de la firma AGRI France Environnment. Folosind tehnologia HIDRO-AFE se reduce doza de produse fitosanitare, crește eficiența tratamentului rezultând o acțiune rapidă asupra culturii.

Vom fi prezenți la expoziție în cadrul demonstrațiilor în câmp, la secțiunea Smart farming – tractoare inteligente, unde vom prezenta tractorul DeutzFahr 7250 TTV de 237 CP cu sistem GPS AGROSKY încorporat. Sistemul permite creșterea productivității reducând suprapunerile cu până la 90% chiar și în condiții nefavorabile cum ar fi pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă din cauza prafului sau a ceții.

Pentru achiziția de utilaje agricole vom avea oferte de finanțare atractive începând de la 0% avans și 0% dobândă dar și oferte promoționale valabile doar pe perioada târgului.

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală martie 2018

În cursul lunii martie, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 11.152 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 139 de amenzi contravenționale în valoare totală de 247.400 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 1.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Arad, 2.600 lei - etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Argeș, 1.200 lei - utilajele şi ustensilele insuficient igienizate; produse alimentare depozitate direct pe paviment;
  • Bacău, 8.800 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiilor de prelucrare, de depozitare precum şi a instalaţiilor şi utilajelor; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neigienizate;
  • Bihor, 4.000 lei - depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 6.800 lei - condiții igienico-sanitare necorespunzătoare; agregatele de frig şi rafturile neigienizate; lipsa echipamentului de protecţie; funcţionarea în spaţii neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor; produsele alimentare dirijate către neutralizare aveau ambalajele deteriorate şi etichetele nelizibile;
  • Botoşani, 2.600 lei - funcţionarea în spaţii neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Brăila, 1.200 lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bucureşti, 36.600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar-veterinar şi fără respectarea condiţiilor de igienă; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare; neanunţarea de către persoanele fizice sau juridice a începerii ori sistării activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Buzău, 1.800 lei - lipsa contractului DDD; delimitarea şi identificarea spaţiului pentru produse neconforme;
  • Călăraşi, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Cluj, 6.000 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; produse alimentare neetichetate; desfășurare de activități fără document de înregistrare sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
  • Constanţa, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de depozitare şi comercializare;
  • Dâmboviţa, 54.400 - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiilor de depozitare şi producţie, a utilajelor şi ustensilelor; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea în spaţii neînregistratate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
  • Galaţi, 28.000 lei - nerespectarea parametrilor organoleptici a produsului finit; lotizarea produselor alimentare şi igienizarea întregului spaţiu de depozitare necorespunzătoare; manipulare necorespunzătoare produse alimentare, reparare tavan spaţiu comercializare;
  • Giurgiu, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Gorj, 4.400 lei - neconformităţi de igienă şi întreţinere a unor suprafeţe şi echipamente tehnologice (rafturi, mese de lucru, agregate frigorifice); prezenţa mucegaiului la nivelul unor pereţi; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; prezența unor impurităţi fizice în interiorul ambalajului; lipsa etichetelor; lipsa termometrelor pentru monitorizarea temperaturii la depozitarea alimentelor perisabile;
  • Ialomiţa, 7.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; în spatiul de depozitare ambalaje pavimentul este igienizat necorespunzător; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Ilfov, 8.000 lei - nedemonstrarea trasabilităţii materiei prime; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Mehedinţi, 600 lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor de producţie, de depozitare, a echipamentelor de lucru folosite şi anexele social-sanitare;
  • Mureş, 2.600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Neamţ, 8.000 lei - lipsa trasabilității produselor alimentare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor  alimentare;
  • Olt, 24.800 lei - nerespectarea regimului termic privind depozitarea produselor congelate; neîntreţinerea igienică a spaţiilor; produse alimentare cu modificări organoleptice aflate la comercializare; nerespectarea normelor privind manipularea şi depozitarea produselor alimentare; zona de recepţie marfă şi depozitare insuficient igienizată; etichetare incompletă pentru stabilirea trasabilităţii;
  • Sibiu, 21.200 lei - spaţiile de producţie şi depozitare neigienizate; etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; utilizarea aditivilor fără menţiune pe etichetă;
  • Timiş, 4.000 lei - spaţiile de producţie şi depozitare neigienizate; neîntreţinerea în condiţii de igienă a spţiilor de prelucrare alimente;
  • Tulcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor finite;
  • Vaslui, 1.800 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Vâlcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Vrancea, 4.000 lei - condiţii de depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

APIA demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, joi, 01 martie, demarează Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2018 sub sloganul :

“Drumul către o agricultură performantă trece pe la APIA. Depune Cererea Unică de Plată și în 2018!”

Cererile unice de plată se vor depune în perioada 01 martie – 15 mai a.c. la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti.

Completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune la APIA o singură cerere, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

Cererile unice de plată se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7:„(1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art.1 alin.(2) şi la art.33 alin.(2) lit.b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători  de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)” n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr.24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul.”

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor unice de plată în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante privind depunerea Cererilor unice de plată şi noutăţile Campaniei 2018, se regăsesc şi pot fi consultate în prezentarea PowerPoint anexată, dar și pe pagina de internet a APIA: http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-informare-anul-2018 .

Sursa: apia.org.ro

“Drumul către o agricultură performantă trece pe la APIA. Depune Cererea Unică de Plată și în 2018!”

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anului 2018, sub sloganul :

“Drumul către o agricultură performantă trece pe la APIA. Depune Cererea Unică de Plată și în 2018!”

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2018.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020).

În Campania 2018, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători  de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)” n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul.”

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/

sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/ajutoarelor naţionale fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare. În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare și la Centrele județene/locale APIA.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii Unice de Plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurile de sprijin/ajutor aferente Campaniei 2018, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, puteţi accesa şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2018 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Participarea României la cea de-a 83-a ediție a Expoziţiei Internaționale “Săptămâna verde”, 2018

În perioada 19 - 28 ianuarie 2018 va avea loc, la Berlin, Germania, cea de a 83- a ediţie a expoziţiei internaţionale „Săptămâna Verde”, la care Bulgaria va fi țară parteneră. La ediţia din acest an, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va participa cu un stand la care vor fi prezenți experți din cadrul direcțiilor tehnice iar din partea conducerii instituției va participa secretarul general, Constantin Ilie Aprodu. În desfășurarea evenimentelor de la standul României, la care și-au anunțat prezența mai mulți oficiali, MADR va beneficia de sprijinul Ambasadei României la Berlin.

La standul MADR din incinta expoziției, vizitatorii vor putea degusta produse românești înregistrate cu Indicație Geografică Protejată precum: Magiun de prune TOPOLOVENI din judeţul Argeş, Salam de Sibiu al celor 6 membri ai Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, din judeţele Bacău, Sibiu, Braşov, Călăraşi, Ilfov şi Bucureşti, Novac afumat din Ţara Bârsei, judeţul Braşov. Totodată, Telemeaua de Ibănești de la membrii Asociației pentru promovarea produselor tradiționale de pe Valea Gurghiului, județul Mureş, produs înregistrat cu Denumire de Origine Protejată, va putea fi degustată de cei interesați.

La „Săptămâna Verde” vor fi expuse și produse a căror documentație se află în diverse stadii de verificare la direcțiile de specialitate ale Comisiei Europene: cârnații de Pleșcoi, din județul Buzău, Scrumbia de Dunăre afumată de la membrii Asociației Ro-Pescador din Tulcea şi Cașcavalul de Săveni de la Asociația Producătorilor din Botoșani.

De asemenea, vor mai fi oferite, spre degustare, alte patru produse a căror documentaţie este în curs de finalizare pentru a obține protecție europeană: Telemea de Sibiu de la Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu, Virșli de Hunedoara de la Asociația pentru Promovarea Produsului “Virşli de Hunedoara”, Brânză de Vaideeni obținută de membrii Cooperativei Agricolă Vaideeni și Salată cu icre de ştiucă de la Asociația Ro-Pescador din Tulcea.

Membrii asociaţiilor din judeţele care fac parte din filialele locale ale Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale le vor oferi vizitatorilor, spre degustare, preparate din diferite regiuni ale României, cum ar fi produse din lapte: brânză, caşcaval afumat și neafumat, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş afumat/neafumat.

De asemenea, vor putea fi degustate atât produse din carne (cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, costiță afumată, muşchi afumat, ghiudem, babic, cârnați picanți, cârnați de casă, pecie afumată, peștișor afumat, clisă afumată, costiță afumată, jumări de porc, cârnați de porc, carne afumată la garniță, mușchi perpelit etc.) cât și produse de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, Cozonac Comoara Măcinului, pâine cu cartofi, pâine împletită la tavă). Nu vor lipsi nici produsele din pește (baghetă pescărească, batog afumat, păstrăv ardelenesc, pastramă pescărească, icre de crap, de știucă, sardeluță marinată în ulei picant, batog de somn, pastramă de somn) și nici băuturile spirtoase precum: Pălincă, Țuică de Argeș și Țuică Zetea de Medieșul aurit, dar și cu vin alb şi roşu.

Oaspeții târgului se vor putea delecta, de asemenea, cu delicatese precum dulceață de cireșe amare, căpșuni, vișine, zmeură, gem de prune, zacuscă și tocană de legume, dar și cu vestitele prune uscate de Leleasca. La standul MADR se vor regăsi și gustoasele mere de Voinești.

Motivele tradiționale din ii românești, cu elemente de etnografie și folclor din Oltenia și Crișana, se vor regăsi în decorul standului MADR și îi vor introduce pe vizitatori într-o atmosferă care inspiră tradiție tipic românească. Reamintim că IA face parte din anul 2017 din patrimoniul cultural al UNESCO.

Pentru prima dată la un târg internațional, reprezentanții MADR vor prezenta, în cadrul standului, 16 produse din cele 30 înregistrate în Registrul național al produselor montane: suc natural din mere ”KOP”, suc natural din pere ”KOP”, suc natural din mere şi sfeclă roşie ”KOP”, suc natural de mere, suc natural de pere, suc natural de mere și pere, miere din județul Caraș Severin, cașcaval de Ibănești, smântână de Ibănești, urdă de Ibănești din județul Mureș, cașcaval țărănesc Valdostana, brânză de burduf Valdostana, cașcaval Valdostana din județul Prahova, sana, iaurt și chefir din județul Harghita.

Începând cu anul 2003, MADR a participat la „Săptămâna Verde” de la Berlin, în fiecare an, cu stand propriu.

***

În perioada 18-21 ianuarie 2018, la Berlin, are loc și a 10-a ediție a Forumului cu tema  ”Modelarea viitorului producției animale – durabil, responsabil, eficient”.

Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură și conferința miniștrilor agriculturii au avut loc din 2009 și au păstrat nivelul ridicat al unui format central ce se adresează aspectelor globale referitoare la agricultură și securitate alimentară.

Cele doua evenimente reprezintă repere pentru agenda internațională a sectorului agricol la începutul fiecărui an.

2018 aduce lemne de foc mai ieftine, dar și mistreți radioactivi

Anul 2018 va aduce celor peste jumătate dintre familiile din România care încă se încălzesc cu lemne prețuri mai bune. Cel puțin așa se arată acum, la început de an, potrivit noilor reglementări în domeniu. Dar noile norme aplicabile în domeniul silvic nu se referă doar la modul de exploatare a masei lemnoase, ci și la multe alte aspecte legate de gestionarea pădurilor. Noul Cod Silvic schimbă și el multe lucruri. Din acest motiv, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se va desfășura sub semnul unor noi provocări în acest an.

Meseria de pădurar, din ce în ce mai periculoasă

Una dintre cele mai noi provocări cu care pădurarii se vor confrunta pare să fie cea a animalelor radioactive. Nu, nu este nicio glumă de prost gust și nici vreo găselniță a unei imaginații înfierbântate. La sfârșitul lunii decembrie, în județul Suceava a fost împușcat un mistreț a cărui carne depășea nivelul maxim admis de radioactivitate. „Este pentru prima oară când ne confruntăm cu o asemenea situație“, a arătat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al regiei. Animalul, împușcat pe un fond de vânătoare aflat la aproximativ 10 km de granița cu Ucraina, era infestat cu izotopii Cesiu 137 și 134. Conform specialiștilor, acești izotopi sunt specifici emisiilor pro­venite de la centrala nucleară de la Cernobâl.

„Fiecărui mistreț vânat i se face testarea pentru trichină și pentru pestă porcină africană, iar lotizat se face și testarea de radioactivitate“, a mai explicat dl Pahonțu. În orice caz, consumul cărnii radioactive constituie un risc pentru sănătate. Așadar, vânătorii din zonă sunt sfătuiți ca pe viitor să fie atenți și la radioactivitatea prăzii.

O altă concluzie, la sfârșitul anului 2017, este aceea că meseria de pădurar a devenit mult mai periculoasă. Dacă în anul 2016 numărul agresiunilor înregistrate asupra personalului silvic s-a ridicat la 22 de cazuri, în anul trecut a urcat la 37. Pe lângă aceasta, și modul în care aceste agresiuni au fost comise face să crească nivelul de îngrijorare. În ultimul an au fost situații în care braconierii sau hoții de lemne au tras cu armele, în mod deliberat, asupra pădurarilor care i-au surprins. Într-un alt caz, petrecut în județul Dolj, hoții de lemne l-au călcat cu mașina, în mod voit, pe pădurarul care încerca să-i oprească.

Și încă alte provocări...

Nici grija oamenilor față de pădure nu arată să fi crescut. Numărul incendiilor a crescut cu 240%. În primele nouă luni din 2017, în total 1.413 hectare de pădure, din care 1.311 de litieră și 101,8 suprafețe recent regenerate, au căzut pradă flăcărilor. 75.240 de puieți plantați recent, în valoare de 84.800 lei, au ars în urma neglijențelor criminale. Cele mai multe incendii au fost provocate de focurile nesupravegheate din apropierea pădurilor, iar propagarea lor a fost favorizată și de vremea secetoasă.

La aceste aspecte ar mai fi de adăugat că 2017 este al doilea an la rând când, în urma unei Ordonanțe de Guvern, 90% din profitul realizat de Regie a mers direct la Bugetul de Stat. „O astfel de măsură este suportabilă pe termen scurt, un an sau doi. Dar pe termen mediu face imposibilă realizarea de investiții și conduce la rezultate nedorite“, a comentat, succint, dar cuprinzător, consecințele unei astfel de politici asupra Romsilva dl Pahonțu. De notat că, în conformitate cu legislația în vigoare, jumătate din profitul realizat trebuie să rămână la dispoziția regiei.

O altă sarcină rezultă din prevederile noului Cod Silvic. Romsilva va trebui să preia în pază pădurile ce vor fi identificate ca neadministrate de proprietarii lor de drept. Ca urmare, în jur de 800.000 de parcele de păduri vor trebui păzite suplimentar de pădurarii regiei. În noile condiții, despre care am vorbit mai sus, nu este o sarcină ușoară...

În 2018, de patru ori mai mult lemn de foc livrat direct

În anul 2017, cantitatea de lemne de foc livrată direct către populație de Regia Națională a Pădurilor s-a ridicat la peste un milion de metri cubi. Prețul mediu a fost unul social, de aproximativ 150 lei/m.c.

Această cantitate a reprezentat doar 15% din volumul de masă lemnoasă pusă pe piață de Romsilva. Doar atât i-a fost permis regiei să exploateze în regim propriu, restul fiind oferit, prin licitații publice, firmelor autori­zate care exploatează și comercializează masa lemnoasă, inclusiv lemne de foc.

De asemenea, Romsilva a realizat un inventar al comunităților dependente de lemnele de foc din pădurile de stat și a încheiat, în primele nouă luni, 1.151 de parteneriate cu autoritățile locale, beneficiare fiind 1.945 de comunități locale. În cadrul acestor parteneriate, au fost livrate 302.021 de metri cubi lemne de foc până la finalul anului, la prețuri accesibile.

În urma modificărilor legislative recente, generate de înlocuirea HG 617/2016 cu HG 715/2017, în 2018 Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va putea exploata în regie proprie aproximativ 40% din volumul de masă lemnoasă, însemnând și o majorare a volumului de lemn de foc livrat populației, la prețuri accesibile. Practic, conform declarațiilor directorului general Dragoș Ciprian Pahonțu, cantitatea va atinge cifra de patru milioane metri cubi. Trei milioane vor proveni din activități de îngrijire, iar un milion vor rezulta în urma sortărilor masei lemnoase recoltate. Menționăm că prin lemn de foc se înțelege lemnul de lucru cu un diametru de maximum 24 cm.

Totuși, este important de știut că Romsilva nu dispune de mijloace de transport adecvate. Prin urmare, cei care doresc să achiziționeze lemne de foc de la regie vor trebui să își asigure transportul de la punctele de exploatare la domiciliu. Acest lucru se dovedește a fi costisitor și, de multe ori, greu de realizat, mai ales pentru cei care locuiesc în zonele de câmpie, departe de punctele de exploatare.

Cererea de rășinoase, în creștere

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva are pentru anul 2018 un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Licitația principală organizată în acest scop în luna decembrie 2017, prin direcțiile silvice, în ultima lună, a reprezentat un succes, consideră conducerea regiei. Au fost adjudecate 90,77% din volumul total de masă lemnoasă oferit la licitație, adică 3 milioane de metri cubi, din totalul de 3,3 milioane metri cubi oferiți.

În cadrul licitației principale a fost oferit un volum de aproximativ 34% din masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie organizate alte licitații publice pentru adjudecarea masei lemnoase din pădurile de stat administrate de Romsilva.

La licitațiile publice participă numai firmele autorizate. „Până nu demult aveam de a face cu firme care se ocupau, de fapt, cu revânzarea. Acum am lucrat cu firme care se ocupă, într-adevăr, cu prestarea de servicii“, a ținut să precizeze dl Pahonțu.

Din lemnul oferit la adjudecare, aproape 790 de mii de metri cubi au fost rășinoase, aproape 1,49 milioane de metri cubi din specia fag, 300 de mii de metri cubi stejar, 362,5 mii metri cubi diverse specii tari și 518,6 mii metri cubi din diverse specii moi.

Prețul mediu de pornire a fost de 180,26 de lei pe metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 de lei pe metru cub. În medie, metrul cub de rășinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creșterile de prețuri, în urma licitațiilor publice, fiind de 52% la rășinoase, 43% la stejar și 41% la fag.

De notat că aceste prețuri se situează la nivelul prețurilor medii europene. O altă anomalie înregistrată anul acesta este prețul mare al lemnului de rășinoase, în comparație cu cel al altor specii. „În ultima perioadă a existat o cerere foarte mare pentru această categorie, ceea ce a dus la o creștere oarecum artificială a acestui preț“, a mai explicat directorul general al regiei.

Venituri mai mari, cu exploatări mai puține

În administrarea Regiei Naționale a Pădurilor se află și 26.000 km de drumuri. În ultimul an, peste 6.000 de kilometri au fost construiți de la zero sau reabilitați. Pentru acestea au fost realizate investiții totale de 163,8 milioane lei, dintre care 88,8 milioane au provenit din fondul de accesibilizare, iar 75 de milioane de lei din fonduri proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri mai mare cu 15% și cu venituri cu 9% mai mari decât datele planificate. Profitul brut de 284,3 milioane de lei a înregistrat o creștere de 67% față de cifra prognozată, adică 170 de milioane de lei. Și cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 15% față de cifrele prognozate, astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1.853.642.000 de lei.

La capitolul vești bune este de bifat și faptul că, față de un program prognozat de recoltare a masei lemnoase de 9,56 milioane de metri cubi, la finalul anului s-au recoltat doar 9,37 milioane de metri cubi, adică 98% din program, rămâ­nând nerecoltați 185 de mii de metri cubi.

Zile mai bune pentru pădurile românești

În afară de aceasta, în 2017 Romsilva a plantat, în cadrul campaniilor de împădurire, peste 33 de milioane de puieți forestieri, regenerând o suprafață totală de 15.451 de hectare de păduri. Dintre acestea, 9.462 de hectare sunt regenerări naturale și 5.989 de hectare regenerări artificiale, prin împăduriri.

Regia a identificat în ultimul an și a propus pentru a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine 3840,4 hectare de păduri de stat, care se adaugă celor 9.983 de hectare deja înscrise.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844 de hectare păduri cvasivirgine.

Alte 24.341,3 hectare valoroase de fag din pădurile de stat au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, într-un demers comun cu Ministerul Apelor și Pădurilor și organizațiile de mediu WWF România și Greenpeace România.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de aproape 850 de mii de hectare, din care 580 de mii sunt păduri. Din acestea, aproape 175 de mii de hectare de pădure sunt incluse în zone de protecție strictă sau integrală. Suprafața cuprinsă în zonele de protecție a crescut cu peste 2.200 de hectare în 2017, Romsilva depunând eforturi pentru creșterea zonelor de nonintervenție în parcurile naționale și naturale.

La ora actuală, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Alexandru GRIGORIEV

Agenția Fondului pentru Mediu nu are planuri pentru 2018

Administrația Fondului pentru Mediu este – sau ar trebui să fie – una dintre cele mai urmărite instituții publice. În egală măsură, ar trebui să fie și deosebit de activă. Totuși, îndrăznesc să întreb: câți dintre cititorii noștri au auzit de această instituție și, dintre aceștia, câți știu cu ce se ocupă? Sunt convins că puțini cunosc răspunsul la întrebare, deși mare parte dintre ei interacționează de multe ori cu instituția în cauză.

AFM ne interesează pe toți...

Pe scurt, așa cum însăși se prezintă, „Administraţia Fondului pentru Mediu gestionează programe finanţate din fonduri naţionale şi este finanţată integral din venituri proprii şi răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu. Acesta este fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege specială ce stabileşte şi destinaţiile acestora.

Administraţia Fondului pentru Mediu susţine finanţarea a 26 de categorii de proiecte şi programe naţionale în vederea dezvoltării durabile a României.“ (www.afm.ro/prezentare.php)

Aceeași sursă mai informează că „Administraţia Fondului pentru Mediu se adresează unei categorii largi de beneficiari: operatori economici; ONG-uri; unităţi administrativ-teritoriale; unităţi şi instituţii de învăţământ; composesorate şi ocoale silvice; unităţi de cult; instituţii publice; asociaţii de dezvoltare intercomunitară; institute de cercetare-dezvoltare; asociaţii de proprietari; persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, care prin implementarea şi derularea de programe contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi, în acelaşi timp, conştientizează publicul asupra problemelor de mediu.“

În sinteză, pe fiecare dintre noi ne atinge, mai mult sau mai puțin direct, cel puțin unul dintre programele gestionate de AFM, fie că este vorba despre „Rabla“, „Casa Verde“, „Compost“, „Biodiversitate“, „Împăduriri“ sau despre „Ecobusiness“, „Ecoturism“, „Bicicliști“, „Alimentare cu apă și canalizare“, „Energii regenerabile“. Și nu am numit decât o parte dintre programele care, cel puțin în teorie, sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea satului românesc.

...dar nouă nu ne spune nimic!

Tocmai din acest motiv ne-am adresat reprezentanților acestei instituții, cu rugămintea de a ne prezenta prioritățile pe care AFM și le-a stabilit pentru anul 2018. Doream să știm care sunt principalele direcții asupra cărora această agenție guvernamentală își va canaliza atenția și eforturile. Dar drumul spre iad este pavat cu bune intenții, cum spune un vechi proverb englezesc. Iar realitatea românească nu-l dezminte. Răspunsul primit a fost bulversant. Spicuim, între altele: „AFM prevede în bugetul anual finanțarea anumitor programe, în funcție de obiectivele și prioritățile stabilite la nivel național. După aprobarea bugetului pentru anul 2018 se vor putea realiza, în măsura fondurilor disponibile, apeluri pentru lansarea unor sesiuni; toate informațiile vor fi publicate în timp util pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (sic)“.

Deci, judecând după acest răspuns, semnat de dl Cornel Brezuică, președintele instituției, nu bugetul se face după priorități, ci programele se fac după buget. Adică, mai pe românește, deține banii, că îi cheltuim noi, n-aveți grijă. Păi tocmai de priorități întrebasem, domnule președinte, căci știam că încă n-aveți bugetul aprobat! De obicei, bugetul se solicită pe baza unor planuri de investiții și finanțare. Și e logic să fie așa, mai ales când e vorba de banul public! Dar AFM gândește altfel. Iar acest lucru este cu atât mai grav cu cât la Fondul de Mediu contribuie o serie întreagă de agenți economici, prevăzuți prin lege. Cu alte cuvinte, în niște limite destul de largi, e adevărat, dimensiunea lui poate fi estimată.

Și atunci, cum să interpretăm acest răspuns? Ca dezinteres, ca secretomanie ori, pur și simplu, ca pe un fel de „ce vă băgați și voi unde nu vă fierbe oala?“

Oricum ar fi, sperăm totuși că, la un moment dat, AFM ne va spune care sunt prioritățile sale din 2018!

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

Daniel Botănoiu despre prioritățile agriculturii românești în 2018

În această perioadă a anului, ministerele au început să își calibreze bugetele pentru anul viitor, în funcție de programele pe care doresc să le lanseze sau să le susțină. Dl Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a avut amabilitatea de a prezenta pentru cititorii revistei Lumea Satului principalele programe care vor fi desfășurate în sprijinul agricultorilor din România.

Programul pentru suine, adaptat la normele UE

prioritatile agriculturii porci

În domeniul susținerii crescătorilor de suine, proiectul inițial de program, care prevedea o primă de 10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete produse, a fost criticat de către Uniunea Europeană. Pentru a-l face să fie în acord cu normele comunitare au trebuit modificate mai multe prevederi. La ora actuală, proiectul este depus la Parlament. Așa cum arată acum, susține investițiile în domeniul creșterii suinelor, mai ales în direcția producției de material reproducător. Ideea este să nu mai fie nevoie să achiziționăm din străinătate marea majoritate a grăsunilor, așa cum se întâmplă acum, și, astfel, să realizăm niște economii. În domeniul producției de suine există trei categorii de producători: unii care produc numai material genetic, unii care produc genetică pentru a-i îngrășa în fermele proprii și alții care cumpără genetică, respectiv grăsuni, pentru a-i îngrășa. Proiectul de lege se adresează tuturor acestor categorii de producători, indiferent de mărimea lor. Am avut în vedere faptul că anual România importă produse din carne de porc, carne de porc sau grăsuni în valoare de 350 milioane de euro. Noi trebuia să facem ceva pentru ca acești bani să rămână în țară. Aceste dezechilibre în balanța comercială înseamnă, concret, activități mai reduse în România, locuri de muncă mai puține și, în final, o abandonare a activităților din alte domenii, pentru că sectorul alimentar are prioritate.

Programe separate pentru avicultură și acvacultură

prioritatile agriculturii avicultura

Un program similar am pregătit și pentru avicultură, iar un altul pentru acvacultură, cu referire directă la piscicultură. La ora actuală România importă foarte mult pește și dorim să acoperim acest deficit. În trecut, în România peștele era nelipsit, nu ca acum, doar în momentele în care ținem post.

Ca să putem susține aceste trei programe pe care le-am pomenit, ținând cont de toate implicările lor bugetare și în balanța comercială, avem în vedere și alte programe, de stimulare a exporturilor de carne de ovine, de exemplu, dar pe care nu le-am discutat încă nici cu asociațiile de producători, nici la nivelul factorilor de decizie.

Însă, ceea ce este important de știut este că, în paralel cu programul acesta de dezvoltare a sectorului suinelor, avem un alt program special pentru Mangalița și Bazna. Acest program este separat și se adresează celor din mediul rural care vor să crească astfel de animale, în așa fel încât să putem asigura necesarul de carne de care companiile care se ocupă de procesare au nevoie. Concret, programul pentru Bazna și Mangalița oferă sprijin pentru investiție și pentru popularea fermelor cu grăsuni din aceste rase tradiționale.

Un alt program special avem pentru Bălțata Românească și pentru Brună, în domeniul taurinelor, astfel încât să putem păstra și dezvolta aceste rase. În perioada următoare intenționăm să stimulăm în acest scop Institutul de la Arad, unde există un nucleu de rasă extraordinar de bun. Nu este un secret că deja am identificat sursele de finanțare, iar în perioada următoare vom plăti aproximativ 4,5 milioane de lei ca să-i ajutăm.

prioritatile agriculturii botanoiu

Lâna, roșiile și cerealele, la fel de importante

Pentru toate aceste programe noi am prevăzut finanțările în bugetul viitor. La aceste programe se mai adaugă capacitățile de depozitare, respectiv cele opt centre pentru preluarea lânii. Intenționăm ca tot ceea ce se colectează în teritoriu să ajungă la aceste centre mari. Dorim ca ele să fie dotate, în funcție de interesul investitorilor, cu centre de spălare, cu instalații de tors. Practic, să reparăm ce s-a stricat, pentru că un pulover de lână, un costum de lână sunt o minune pe tine.

Or noi purtăm acum tot felul de materiale de proastă calitate. Încercăm să readucem filaturile, care să producă firele necesare industriei de covoare și celei de țesături.

Programul „Tomate Românești“, prima etapă a fost un succes. Suntem foarte atenți și la etapa a doua. Evident că este abia primul an și a trebuit să mai ajustăm. Am încercat să mergem la maximum cu solicitările consumatorilor, care au cerut roșii românești și în perioade mai dificile, îmbinate cu ceea ce pot obține producătorii. Eu am susținut întotdeauna că produsele obținute în sectorul agricol românesc au o calitate extraordinară. Aceasta este rezultatul condițiilor pedoclimatice, combinate cu respectul pe care agricultorul român îl are față de munca lui deoarece el nu poluează precum alții.

Subvențiile plătite la timp = 10% din valoare, plus în buzunarul fermierilor

Foarte importantă pentru noi este plata avansului la subvenții, pentru că oamenii așteaptă și au nevoie. În cazul cerealelor, de exemplu, nu există niște prețuri extraordinare, cine știe ce cereri pentru export, căci este o oarecare suficiență a pieței. În consecință, oamenii au nevoie de bani ca să-și achiziționeze inputurile pentru producția anului următor. Indiferent ce s-ar spune, sigur că le vor cumpăra mai ieftin dacă le plătesc acum decât dacă le plătesc la producția anului viitor. Din acest motiv, faptul că plătim subvențiile la timp înseamnă, cum am mai discutat, o econo­mie de cel puțin 10%, în termeni concreți, ceea ce înseamnă mult. Acești bani, în loc să meargă în buzunarul băncilor, rămân în buzunarul fermierilor.

Un alt program fundamental este axat pe miere. În școli, toți elevii între 6 și 14 ani, indiferent că sunt în învățământul de stat sau cel privat, vor primi câte un borcan de 350 grame de miere.

Peste 1.400.000 de copii vor merge cu câte un borcan de miere acasă. Acolo mănâncă și mama, și tata, și frații și descoperă calitățile acestui aliment. Așa transmitem următorul mesaj: „Avem alternativă pentru zahăr!“. Astfel încercăm să determinăm aducerea mierii din arealurile respective în atenție și crearea unei culturi a consumului de miere, care este un aliment deosebit de complex și sănătos. Să nu uităm că asistăm la o explozie a cazurilor de diabet și obezitate, inclusiv la copii, cauzate și de consumul excesiv de zahăr.

Fără apă, tehnologia e aproape degeaba

prioritatile agriculturii irigatii

Un alt program, deosebit de important și care a intrat în linie dreaptă, este cel referitor la irigații. A trebuit să trecem prin furcile caudine ale programelor de achiziții conforme normelor europene, dar am reușit. Acum intră în execuție cele 40 de amenajări despre care am discutat, cu proiectele respective, cu tot ce implică ele. Demararea lor este programată acum, la sfârșitul lunii octombrie. Anul următor veți vedea un șantier imens în ceea ce privește decolmatările, dotarea cu pompe, etc. Ceea ce am promis începe să ajungă la maturitate. În același timp, nu am renunțat la desecări. Avem în vedere pentru irigații două milioane de hectare, dar pentru desecări avem șase milioane. Am reușit să facem un lucru minunat prin acest program de irigații cu finanțare separată și am lăsat separat corectarea eroziunii solului și desecările. Nu uitați că anul acesta este pentru prima oară din 1989 încoace când aproape o Dunăre am dus-o în teritoriu, am băgat-o pe canale. 1.300 km în teritoriu, unde apa a fost băgată pe canale interioare, este foarte mult. Și toată această apă este gratuită. Sigur că avem de lucru, trebuie să convingem în continuare fermierii să se asocieze în organizații, trebuie să îi ajutăm cumva să își ia echipamente de aplicare a apei. Sigur că trebuie să facă și fermierii eforturi, pentru că toată această apă o iei cu pompa. Costurile sunt zero pentru apa adusă la loc, iar noi suntem încântați ca fermierul să o folosească. Dacă o folosește, face o producție mai bună, care se înregistrează și înseamnă colectări de taxe, de impozite, de TVA. Până la urmă, apa este factorul cel mai limitativ al producției, pentru că poți să ai cele mai bune tehnologii și cei mai noi hibrizi, dacă nu ai apă câtă trebuie și atunci când trebuie, degeaba le ai.

Trebuie să oprim muntele să o ia la vale!

prioritatile agriculturii alunecari teren

Pe lângă acestea, cercetarea este foarte importantă. Am prevăzut 100 de milioane de euro pentru cercetare. Vrem să transferăm Institutul de la Buzău în subordinea Ministerului, ca să putem produce semințe de legume. Am transferat Institutul Palas, din Constanța. Considerăm important ca liceele agricole să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii, ca să putem crea un curriculum corect, în parteneriat cu fermierii. Ei să ne spună: „Îmi trebuie zece tractoriști, doi combinieri ș.a.m.d.“. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem și cu o administrare bună. Cu aceste licee intenționăm să-i stimulăm și să-i fixăm pe tineri în mediul rural pentru că, odată ce au plecat de la sat, nu se mai întorc. E fenomenul de migrație, în special din zonele montane, în care avem un alt program, de un miliard de euro, separat de Programul Național de Dezvoltare Rurală, care duce la dezrădăcinarea oamenilor. Muntele o ia la vale! Exact asta trebuie să oprim!

Acestea sunt nevoile agriculturii românești, pe care am încercat să le trec în revistă, și prioritățile noastre. Noi trebuie să avem grijă și de cei mici, și de cei mari. O măsură care îi vizează deopotrivă și pe unii și pe ceilalți, este scăderea, în 2018, a TVA-ului pentru toate produsele și serviciile agricole de la 9% la 5%.

Alexandru GRIGORIEV

Abonează-te la acest feed RSS