Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

A fost semnat ordinul de începere a lucrărilor la cel mai mare proiect rutier din Prahova

La patru ani de la depunerea proiectului și la doi de la semnarea contractului de finanțare, Consiliul Județean Prahova a dat, în sfârșit, ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea a 46,03 km de drumuri județene din estul județului, pe ruta Urlați-Cherba-Ceptura-Fântânele-Vadu Săpat (Ungureni)-Mizil-Baba Ana (Conduratu)-Fulga de Sus -Fulga de Jos-Sălciile.

Este vorba despre o investiție finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 6: „Îmbunătățirea Infrastructurii Rutiere de Importanță Regională”, Prioritatea de Investiții 6.1: „Stimularea Mobilității Regionale prin Conectarea Nodurilor Secundare și Terțiare la Infrastructură TEN-T, Inclusiv a Nodurilor Multimodale.

” Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte din ultimii ani din județ, valoarea ridicându-se la 153.162.417,00 lei, din care 149.105.306,20 lei reprezintă fonduri europene nerambursabile. Durata de execuție a lucrărilor este de 33 de luni. Investiția presupune modernizarea unor segmente importante ale drumurilor județene DJ102K, DJ102D, DJ100C și DJ102D, dar și lucrări de creștere a siguranței rutiere prin instalarea de parapete de protecție, indicatoare rutiere pe consola alimentate cu celule fotovoltaice și benzi rezonatoare. Pe traseul propus, vor fi construite număr 17 stații de autobuz, din care 15 stații cu alveole.

Maria Bogdan

A început sezonul pentru prepararea siropului de păpădie

Păpădia (Taraxacum officinale) este o plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate și cu flori galbene grupate în capitule. În diverse zone ale țării este cunoscută sub denumirile populare de buhă, cicoare, floarea mălaiului, floarea sorului, floarea turcului, flori galbene, gălbinele grase, gușa găinii, ouăle găinilor, papa găinii, crestățea, lăptucă, lilicea, mâță, papalungă, pilug, turci, floarea broaștei, floarea găinii, părăsita găinilor sau pui de gâscă.

Crește pretutindeni, de la câmpie până în zona subalpină, prin locuri necultivate și pe marginile drumurilor, în locurile însorite.

Este o plantă medicinală apreciată pentru proprietățile terapeutice: curăță organismul, stimulează activitatea ficatului, ajută la vindecarea diabetului. Rădăcinile au și alte efecte asupra organismului: depurativă, sudorifică, diuretică, stimulatorie, hidratantă (ten luminos), dar ajută și în unele afecțiuni precum anemia, acneea, celulira, varice, reumatism, hemoroizi, fermentații intestinale, tulburări de metabolism, eczeme, inflamația ganglionilor, gută, litiază biliară și renală. Părțile aeriene intră în compoziția ceaiurilor depurative, dietetice și gastrice. Decoctul de păpădie (două-trei căni/zi) se recomandă în afecțiunile circulatorii, hepatice, renale, gută, obezitate, diabet. Salata de frunze proaspete curăță organismul de toxine.

Dar pentru că păpădia tocmai a înflorit, acum este momentul pentru prepararea siropului, care se poate servi tot timpul anului, dar beneficiile se manifestă în special iarna.

Maria Bogdan

Pixxaro™ Super - Inovația cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene combătute din cultura de cereale păioase

Compania Corteva Agriscience este liderul detașat pe segmentul de erbicide la cereale păioase, cu o cotă de piață de 33%.

Corteva Agriscience are un portofoliu complet de erbicide pentru cultura de cereale păioase, acoperind atât segmentul de aplicare în toamna prin erbicidul Bizon™, cât și segmentul de aplicare în primăvara prin erbicidele: Pixxaro™ Super, Pallas™, Floramix™, Mustang™ și Cerlit™ Super.

În România, cerealele de toamnă ocupă locul 2 ca suprafață cultivată, după cultura porumbului. Dacă buruienile graminee afectează doar o parte din suprafața agricolă a țării, buruienile dicotiledonate anuale și perene creează cele mai mari probleme pentru culturile de cereale păioase de pe întreg teritoriul României.

La noi în țară, practica agricolă cea mai utilizată este combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene prin aplicarea erbicidelor primăvara, practică agricolă care rezolvă și combaterea buruienilor care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnă, cum ar fi pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Pachetul Pixxaro™ Super conține 1L Pixxaro (12 g/L halauxifen metil, 280 g/L fluroxipir, 12 g/L safener) și 120 de grame Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafață de 4 hectare pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale atât de toamnă cât și de primăvară: grâu, grâu durum, orz, orzoaică, triticale și secară. Dozele recomandate sunt: Pixxaro – 0.25 L/Ha și Frontal 50 SX – 30 g/Ha.

Substanța activă halauxifen-metil, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ Active, este prima moleculă care aparține noii clase Arylpicolinate.

Buruienile dicotiledonate anuale și perene combătute de erbicidele din pachetul Pixxaro™ Super  sunt unele dintre cele mai păgubitoare pentru cultura de cereale păioase, precum: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) albăstrița (Centaurea cyanus), loboda (Chenopodium album), fumărița (Fumaria officinalis), lungurica (Galeopsis tetrahit), sugel (Lamium spp.) hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoină (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turița (Galium aparine), pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Pachetul Pixxaro™ Super, comparativ cu soluțiile existente pe piață, are eficacitatea cea mai ridicată în combaterea turiței (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se află această buruiană.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai sigură soluție pentru combaterea macului (Papaver rhoeas) din cultura de cereale păioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai de încredere soluție în combaterea buruienilor perene: volbura (Convolvulus arvensis) și pălămida (Cirsium arvense).

Arylex™ Active este substanța activă cu un mod foarte rapid de acțiune, chiar și la temperaturi de +3o C.

Pachetul Pixxaro™ Super are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) până la faza de burduf a culturilor de cereale păioase (BBCH 45).

Pe lângă avantajele menționate, pachetul Pixxaro™ Super, aplicat în conformitate cu recomandările din eticheta și materialele de promovare, are o selectivitate foarte bună pentru culturile de cereale păioase și nu afectează culturile ce urmează în asolament, chiar și în condiții de secetă extremă și în situațiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului.

În concluzie, Pixxaro™ Super este inovația cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale păioase, cu acțiune foarte rapidă, foarte selectiv pentru cultura de cereale, fără restricții pentru rotația culturilor.

Alexandra Maria Petcuci
Category Marketing Manager Herbicides – Romania & Moldova

Proiect de 6,7 milioane euro pentru stațiunea Borsec

Autoritățile locale din stațiunea Boresec (Harghita) au semnat cererea de finanțare pentru unul dintre cele mai mari proiecte europene din ultimii ani, „Proiect integrat pentru îmbunătățirea calității vieții în oraș”, derulat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020.

 Într-un comunicat de presă, ADR Centru arată că „valoarea totală a proiectului este de 31.173.032,54 lei (aproximativ 6,7 milioane euro), finanțarea fiind acordată prin Prioritatea de investiții 13.1, dedicată sprijinirii regenerării orașelor mici și mijlocii, pentru îmbunătățirea calității vieții populației. Suma nerambursabilă solicitată este de 22.815.953,50 lei, reprezentând 98% din valoarea cheltuielilor eligibile, contribuția beneficiarului la cheltuielile eligibile și la cele neeligibile fiind de aproximativ 1,8 milioane euro. Edilii din Borsec estimează că mai mult de 5.000 de oameni, dintre care jumătate sunt turiști, vor beneficia direct de această investiție, începând cu decembrie 2023, când lucrările vor fi încheiate.

Activitățile prevăzute în cadrul proiectului includ: construirea a două clădiri cu funcții sociale; modernizarea și dotarea Liceului Tehnologic „Zimmenthausen”; modernizarea clădirii cu funcții culturale din cadrul Ansamblului Balnear „7 izvoare” și a Casei de Cultură; modernizare a peste 4 km străzi urbane; reabilitarea a 14,3 mii mp de spații verzi și urbane în centrul civic, cuprinzând parcări, teren de sport, terenul aferent izvorului Kossuth, terenul din spatele Bisericii Ortodoxe, spațiul public de lângă terenul de sport Kerek și încă un teren pentru activități sportive lângă fosta Vilă 55.

Maria Bogdan

Beneficiarii sprijinului forfetar pot solicita AFIR suspendarea contractului ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19

Beneficiarii submăsurilor 6.1, 6.2, 6.3 şi 19.2 pot solicita Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) recunoașterea circumstanței excepționale care duce la necesitatea suspendării contractului de finanțare. Solicitarea se va face justificat prin documente și doar în situația în care durata de implementare a planului de afaceri propus prin proiect nu poate fi prelungită.

AFIR precizează că beneficiari submăsurilor 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, au un termen maxim de implementare a planului de afaceri ce variază între 36 și 60 de luni de la data deciziei de acordare a sprijinului (conform art. 19 alin.(4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013), în funcție de tipurile de investiții.

„Acordarea posibilității de suspendare a contractului este un demers concret care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR afectați de restricții impuse de pandemie. Am avut toată susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar de la Comisia Europeană am primit clarificări care ne-au permis să oferim această posibilitate beneficiarilor noștri. Completarea ordinului MADR oferă Agenției instrumentele necesare pentru a analiza circumstanțele excepționale determinate de măsurile impuse pe timpul stării de alertă și pentru a aproba suspendarea contractului sau deciziei de finanțare, acolo unde este cazul.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Solicitarea beneficiarilor poate fi transmisă on-line sau la sediul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) și trebuie însoțită de documente care justifică cauzele ce conduc la măsura suspendării și prin care se demonstrează măsurile întreprinse de aceștia în sensul depunerii tuturor diligențelor pentru desfășurarea activității finanțate.

Documentele justificative menționate pot fi, după caz, decizii oficiale ale autorităților privind restricțiile care afectează activitatea beneficiarului – de exemplu, interzicerea organizării sau limitarea desfășurării activității propuse prin planul de afaceri sau a activităților interconectate, de care depinde activitatea propusă în planul de afaceri.

Un alt tip de document ar putea fi unul din care să rezulte perturbarea activității ca urmare a situației excepționale – de exemplu, lipsa forței de muncă din partea contractorilor sau a întârzierilor în furnizarea de echipamente/ utilaje, imposibilitatea obținerii documentelor emise de autorități ca urmare a suspendării activității, izolarea la domiciliu, carantina.

La data încetării suspendării, contractul de finanțare își reia cursul, iar părțile sunt repuse în drepturi, durata de valabilitate prelungindu-se automat cu perioada aferentă suspendării, în limita duratei maxime de eligibilitate a cheltuielilor FEADR prevăzute de art. 65 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013, cu modificările și completările ulterioare.

Baza legală pentru acest demers este Ordinul MADR nr. 67 din 22.03.2021 pentru completarea OMADR 181/ 2020 privind stabilirea unor proceduri pentru implementarea PNDR 2020 și care poate fi consultat pe site-ul AFIR, în cadrul secțiunii Informații utile – Acte normative.

Sursa: afir.info

A început prohibiția generală la pescuit pentru anul 2021

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a anunțat că, de vineri, 9 aprilie, începe prohibiția generală la pescuit pentru anul 2021.

Într-un comunicat, ARBDD arată: „Prin Ordinul de prohibiție 2021, se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin.

Menționăm că în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum două setci în perioada 22 aprilie – 1 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei Delta Dunării. Ordinul nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/19.03.2021.”

 

Comasarea terenurilor agricole, un subiect de interes major pe agenda comună a Clubului Fermierilor Români și Coaliției pentru Dezvoltarea României

Clubul Fermierilor Români și Coaliția pentru Dezvoltarea României se alătură într-un demers comun privind susținerea unei teme de interes major pentru fermierii din România – comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

În acest sens, cele două organizații au elaborat o poziție comună, argumentată, care susține și promovează interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în afacerile agricole pe care aceștia le derulează, prin comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

Demersul comun al Clubului Fermierilor Români și Coaliției pentru Dezvoltarea României urmărește implementarea unui cadru legal care să vizeze flexibilitatea și simplificarea activităților pentru fermierii care doresc să-și optimizeze timpul și costurile aferente exploatării terenurilor agricole. Echipele de specialiști de la cele două organizații au experiența și competențele necesare pentru a realiza expertize pe care să le pună la dispoziția autorităților abilitate, cu scopul realizării unei bune implementări a cadrului legislativ necesar comasării și consolidării terenurilor agricole.

”Elaborată și aplicată corect, procedura de consolidare poate constitui un instrument adecvat de management al terenurilor agricole, orientat spre folosirea rațională și eficientă a acestor terenuri și care să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a zonei rurale”,  declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Cadastrarea și Consolidarea terenurilor agricole sunt măsuri de importanță sistemică, iar coroborarea acestor două măsuri este esențială pentru descătușarea capitalului din sectorul agricol, accelerarea investițiilor în acest domeniu și atingerea adevăratului potențial agricol al țării”, declară Cătălin-Adrian Drăgan, Coordonator Task Force Agricultură Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Ca parte a acțiunilor de organizare și amenajare a teritoriului agricol, consolidarea reprezintă un complex de acțiuni juridice și tehnice ce au drept scop (i) formarea unor terenuri compacte,  (ii) crearea unor condiții optime pentru folosirea lor rațională și conformă destinației și (iii) conservarea mediului în zonă, în timpul pregătirii terenurilor, prin proiectele de consolidare, urmărindu-se inclusiv implementarea unor măsuri de reducere a eroziunii solului, păstrarea umidității solului, păstrarea biodiversității, refacerea perdelelor forestiere, fertilizarea corespunzătoare a solului, amenajarea și refacere peisajului.

Comasarea se face cu respectarea următoarelor principii: principiul echivalenței terenurilor afectate – conform căruia niciun proprietar/titular de drepturi nu va avea o situație mai puțin favorabilă decât cea anterioară comasării, principiul sustenabilității și protecției mediului, principiul consultării și participării titularilor de drepturi, principiul transparenței procesului de comasare și principiul egalității de șanse.

Comasarea se realizează doar în zonele unde este necesară și oportună pentru a deservi un interes public, astfel că derularea procesului de comasare se face pe baza de proiect și afectează terenurile dintr-o zona geografică limitată.

Comasarea se realizează prin voința proprietarilor, care se pot constitui în Asociații de Consolidare și Amenajare la nivel local, cu participarea autorităților statului care vor primi atribuții în procesul de comasare prin legislația secundară.

Din punct de vedere procedural, etapele comasării vizează elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului de comasare, Emiterea actului administrativ de adoptare a proiectului de comasare de către autoritatea învestită în acest sens și emiterea titlurilor de proprietate conform noului amplasament, precum și înregistrarea drepturilor de proprietate și a celorlalte drepturi (folosință, arendă etc.) conform actului proiectului de comasare adoptat, de către autoritățile cu atribuții în acest sens (ANCPI, prin OCPI județene, APIA etc.).

Terenurile sunt un bun economic de nivel înalt care poate fi delimitat, dar nu multiplicat. Protecția proprietății este de aceea unealta primordială în procesul de comasare. Prin introducerea unei atare măsuri, se vor îmbunătăți condițiile de muncă, va crește productivitatea în agricultură, precum și concurența între societățile comerciale, astfel fiind asigurate locurile de muncă în zona unde măsura a fost implementată cu succes.

O provocare a procedurii de consolidare a terenurilor agricole va fi implicarea tuturor proprietarilor/fermierilor, cărora trebuie să le fie explicate beneficiile și oportunitățile ce pot rezulta în urma procesului de consolidare. Depășirea acestei provocări se poate realiza prin elaborarea cadrului juridic pentru consolidarea terenurilor, pentru că doar astfel se creează un mediu juridic, organizatoric, economico-financiar și tehnic favorabil pentru o activitate productivă și eficientă în sectorul agricol și în zona rurală.

Documentul de poziție comună a celor două organizații a fost pus la dispoziția dlui. Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii, a dlui. Adrian Ionuț Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, a dlui. George Scarlat, președintele Comisiei de Agricultură a Senatului și poate fi consultat integral pe site-urile celor două organizații.

***

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro 

Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, apolitică, alcătuită din cele mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România: AmCham, CCIFER, Concordia, AHK, CNIPMMR, FIC, RBL, AOAR.

CDR este construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi, fiecare dintre aceștia remarcându-se printr-o poziționare solidă ca organizații.

Pentru a-și atinge obiectivele, CDR își desfășoară activitatea prin intermediul a 14 grupuri de lucru tematice conectate cu agenda economică, precum și cu cea extinsă interconectată a ministerelor.

Aceste grupuri de lucru sunt coordonate de lideri experți în aceste domenii și alcătuite din reprezentanți la nivel de management din companiile organizațiilor membre.

www.coalitia.org

Protestul fermierilor din zona Moldovei

Miercuri, 7.04.2021, fermierii Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice “ GRÂNARII” – “ DĂ-TE PE BRAZDĂ” IAȘI, membră în organizația interprofesională APPR – Mândru că sunt fermier au trecut la următorul pas, organizând un marș cu utilaje agricole în Municipiile Iași și Botoșani. Protestul exprimă strigătul de disperare privind tergiversarea acordării despăgubirilor pentru calamitățile culturilor de primăvara anului 2020 și întârzierea plății procentului rămas de plată pentru culturile de toamnă din anul 2019. Fermierii cer imperativ, printr-o scrisoare deschisă către prim-ministrul României, domnul Florin-Vasile Cîțu, SĂ SE PLĂTEASCĂ DESPĂGUBIRILE PENTRU CULTURILE CALAMITATE DIN SUME IDENTIFICATE LA PROPUNEREA ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE.

Această manifestare a fost organizat în condițiile legii nr. 60 din 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, fiind autorizat de către autoritățile competente. Fermierii ieșeni au mobilizat 70 de tractoare. Punctul de plecare în județul Iași a fost Valea Lupului și s-a continuat marșul pe bulevardul Pacurari – Bulevardul Independenței- Anastasie Panu. Punctul de staționare a fost în fața instituției prefecturii județului Iași. În județul Botoșani, itinerariul a fost Calea Națională – Strada Arhimandrit Marchidan – Strada Cuza Vodă – Calea Națională.

În semn de solidaritate, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-a alăturat colegilor agricultori din zona Moldovei prin organizarea unor mișcări de protest în fața mai multor primării din Dobrogea, printre care primăriile din localitățile Chirnogeni, Comana, Mereni, Cobadin. Fermierii dobrogeni continua să solicite susținerea unei strategii de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații. Să nu uităm că Dobrogea a fost și este cea mai calamitată zonă la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare. Agricultorii dobrogeni au avut mesaje clare precum: “ VREM IRIGAȚII” , “ VREM APĂ” ,“ ALOCAȚI BANII PROMIȘI”.

Domnul Emil Balteanu, președintele ACCPT declară “ Am fost peste 70 de utilaje agricole, majoritatea tractoare, impactul zonal fiind unul foarte bun. Ne-am mobilizat, am avut o delegație în prefecturile Iași și Botoșani și am cerut prefecților o întrevedere cu prim-ministrul României pentru a discuta situația extrem de gravă a agriculturii din zonele de EST, SUD-EST și SUD a țării, zone grav afectate de seceta din anul agricol 2019-2020. Dacă această problemă nu se va rezolva, vom ajunge să organizăm o asemenea manifestare și în București”

“Ne “certau” colegii că nu ne liniștim cu protestele nici după vizita ministrului- simpla prezență a unui ministru nu ne încălzește cu nimic! Nu înseamnă că ni s-au rezolvat problemele, deși s-au făcut pași importanți în această direcție. FAPTELE NE LINIȘTESC! Așteptăm implementarea soluțiilor menținând o presiune constantă și corectă asupra factorilor de decizie. #nu ne oprim, suntem prezenți!” – declară președintele APAD, Theodor Ichim.

Sursa:  „APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.”

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA, accesând link-ul aplicației IPA-Online

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2021, au fost înregistrate un număr de 395.027 cereri, pentru o suprafață de 2.232.129 ha.

În conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021, Campania se va încheia la data de 17 mai 2021.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice, către Centrele județene/locale APIA și al Municipiului București de care aparțin fermierii.

APIA reamintește că se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro .

Buzăul de munte, terorizat de urși

Știrile din Buzău referitoare fie la braconaj, fie la salvarea unor pui de urs (Gura Teghii) ori la oameni îngroziți de atacurile acestor animale abundă și în acest an. Localnicii din comuna Bisoca, de exemplu,  spun că sunt de-a dreptul terorizați. Animalele intră fără frică în gospodării și omoară oi, porci și păsări. Oamenii se văd neputincioși și au cerut ajutorul autorităților. Care autorități deocamdată nu pot face mare lucru, în afară de ineficientele relocări.

Anul trecut, Agenția de Protecția Mediului din Buzău a anunțat că gestionarii fondurilor cinegetice din județ au finalizat, în baza unor metodologii stabilite de Ministerul Mediului, acțiunile de monitorizare și estimare a efectivelor de animale sălbatice din speciile strict protejate, respectiv, urs brun, râs și pisică sălbatică. La acea vreme s-a arătat că în județ sunt 859 de exemplare de urs, 118 de râs și 275 de pisică sălbatică, propunându-se extragerea (vânarea, pe românește) a 41 de urși, 3 de râs și 18 pentru pisică sălbatică.

În 2019, potrivit APM, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Buzău (AJVPS) a solicitat și primit acordul Ministerului Mediului pentru recoltarea a patru exemplare din specia urs, unul din Fondul cinegetic 31 Colți, care a produs pagube în comunele Colți și Pănătău, doi din Fondul cinetic 40 Vintilă Vodă, responsabili de atacurile consemnate în Bisoca și Mânzălești și unul din Fondul Cinegetic  44 Câlnău, pentru pagubele din comunele Pardoși și Murgești.

Așadar avem o capturare a patru animale, din 41, câte au fost propuse. În fiecare an, locuitorii din zona de munte a județului se plâng pentru pagubele produse de urși în gospodării/stâne, iar atacurile devin din ce în ce mai agresive.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, pledează pentru necesitatea diminuării numărului de urși, dar și pentru respectarea habitatelor animalelor, acesta dând exemplul excursiilor cu „20 de atv-uri exact în zonele în care animalele trebuie să stea în liniște. Sunt sporturi motorizate care chiar deranjează habitatul animalelor.”

În 2016, potrivit unui studiu al APM, populația de urs din România era estimată la 6.050-6.640 de exemplare (35-40% din efectivele la nivel european, exceptând Rusia), cifră considerată a depăși numărul optim estimat de urși, de 4.000 de exemplare, pe care habitatul natural din țară îl susține în condiții naturale și care ar minimaliza impactul socio-economic.

Maria Bogdan

  • Publicat în Mediu
  • 0
Abonează-te la acest feed RSS